Salt la conţinut

8 IUNIE 2015
UCRAINA

Instanțe judecătorești ucrainene recunosc dreptul la obiecția de conștiință în timp de mobilizare

Instanțe judecătorești ucrainene recunosc dreptul la obiecția de conștiință în timp de mobilizare

Tensiunile și conflictul civil din regiunile estice ale Ucrainei l-au determinat pe președintele acestei țări să decreteze, în vara anului 2014, stare de mobilizare parțială. Ca urmare, Vitali Șalaiko, fost soldat în armata ucraineană, în prezent Martor al lui Iehova, a fost chemat sub arme. El s-a prezentat la Comisariatul militar local, unde a declarat că este obiector de conștiință și și-a exprimat dorința de a efectua un serviciu alternativ nemilitar.

Comisariatul a respins solicitarea dlui Șalaiko de a-și exprima dreptul la obiecția de conștiință și l-a acuzat de sustragere de la serviciul militar în timpul mobilizării. De la începerea actualului conflict, aceasta a fost prima punere sub acuzare din Ucraina pe motivul exprimării obiecției la mobilizare în baza convingerilor religioase.

Ca fost soldat, dl Șalaiko înțelege că guvernul este interesat să apere suveranitatea țării și să-și ocrotească cetățenii. Cu toate acestea, dl Șalaiko a analizat ordinul de concentrare în lumina principiului biblic de a-i da „Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”. * În calitate de slujitor creștin, el se simte obligat să arate respect față de viața umană și să manifeste iubire față de oameni de orice fel, în orice împrejurare. *

La proces: Poate fi considerat serviciul alternativ sustragere de la îndeplinirea obligațiilor militare?

În 13 noiembrie 2014, Tribunalul Raional Novomoskovsk din regiunea Dnipropetrovsk a judecat cauza dlui Șalaiko, acuzat de sustragere de la mobilizare. Instanța a constatat că acesta nu s-a sustras de la mobilizare, ci, dimpotrivă, când a primit ordinul de concentrare s-a prezentat în fața autorităților militare și a investigatorilor. Instanța a stabilit că dl Șalaiko „are dreptul de a alege un serviciu alternativ în locul serviciului militar, chiar și în timp de mobilizare, deoarece aparține unei organizații religioase ale cărei învățături religioase nu permit folosirea armelor”.

În plus, instanța a confirmat că dreptul dlui Șalaiko la serviciu alternativ este „garantat de Constituția Ucrainei”. De asemenea, a recunoscut că deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și Convenția europeană a drepturilor omului * ocrotesc libertatea religioasă. Judecătorul l-a achitat pe dl Șalaiko de acuzația de sustragere de la mobilizare. Procurorul însă a făcut recurs.

La apel: Este mobilizarea mai presus de conștiință?

La apel, procurorul a susținut că datoria constituțională a cetățeanului de a-și apăra patria este mai presus de dreptul acestuia la libertatea religioasă și de dreptul la efectuarea unui serviciu alternativ nemilitar. El a argumentat că hotărârile relevante ale CEDO nu se aplică pe timpul mobilizării.

În 26 februarie 2015, Curtea de Apel a regiunii Dnipropetrovsk a stabilit că „obiecția la mobilizare pe motive de conștiință nu constituie sustragere de la mobilizare fără motive valide”. În hotărârea ei, instanța a ținut cont de convingerile religioase ale dlui Șalaiko și a făcut referire la hotărârile CEDO afirmând că, „în baza acestor convingeri religioase, se impune acordarea drepturilor garantate de articolul 9 al Convenției” europene a drepturilor omului, și anume libertatea de gândire, de conștiință și de religie. *

De asemenea, curtea a recunoscut că articolul 9 al Convenției nu permite ca interesul pentru „«siguranța statului» ... să justifice limitarea exercitării drepturilor garantate”. Judecătorii au argumentat că „dreptul la obiecția de conștiință nu poate fi restricționat în interesul securității naționale”. Ei au concluzionat că legea Ucrainei privind dreptul la serviciul alternativ se aplică și pe timpul mobilizării. Reafirmând decizia instanței precedente, curtea de apel l-a achitat pe Vitali Șalaiko.

Exercitarea drepturilor omului nu constituie infracțiune

Deciziile celor două instanțe din estul Ucrainei recunosc și susțin dreptul la obiecția de conștiință și dreptul la efectuarea serviciului civil alternativ, chiar și în situații de urgență națională. Deciziile în cauza dlui Șalaiko sunt în conformitate și cu progresele înregistrate în legislația internațională, în care se recunoaște dreptul fundamental la obiecția de conștiință. *

Cu toate acestea, procurorul a atacat hotărârea curții de apel, adresându-se Înaltei Curți a Ucrainei Specializate în Cazuri Civile și Penale. El a adus aceleași argumente examinate și respinse de curtea de apel. În 30 aprilie 2015, avocatul dlui Șalaiko a înaintat contestații la recursul procurorului.

Vitali Șalaiko este unul dintre miile de Martori ucraineni care au primit ordin de chemare. Toți aceștia au dat curs ordinului și au cerut în mod respectuos să efectueze un serviciu alternativ care să nu intre în conflict cu convingerile lor religioase ferme. În general, cererea lor a fost respectată, puțini Martori fiind urmăriți penal. Totul depinde acum de această curte superioară ucraineană, care va putea oferi garanția că Ucraina va onora cererile Martorilor de recunoaștere ca obiectori de conștiință.

^ par. 7 Ucraina a ratificat Convenția europeană a drepturilor omului în 1997.

^ par. 10 În decizia curții de apel s-a făcut referire în mod concret la hotărârile CEDO în cauzele Martorii lui Iehova din Moscova și alții împotriva Rusiei și Bayatyan împotriva Armeniei.

^ par. 13 Vezi cauza Bayatyan împotriva Armeniei [GC], nr. 23459/03, §§ 98-111, CEDO 2011; Jeong și alții împotriva Republicii Coreea, UN Doc CCPR/C/101D/1642-1741/2007 (24 martie 2011) §§ 7.2-7.4.