“O le a maua e outou le mana pe a oo ifo iā te outou le agaga paia, ma o le a fai outou ma molimau iā te aʻu i Ierusalema, i Iutaia uma ma Samaria, ma tuluʻiga uma o le lalolagi.”—Galuega 1:8, Faaliliuga a le Lalolagi Fou.

 “O le a maua e outou le mana, pe a afio ifo le Agaga Paia i luga ia te outou; e fai foi outou ma molimau ia te au i Ierusalema, ma Iutaia uma lava, ma Samaria, e oo lava i le tuluʻiga o le lalolagi.”—Galuega 1:8, Tusi Paia Samoa—Lomiga 1969.

 Na folafola e Iesu i ona soo o le a foaʻi atu e le agaga paia o le Atua iā i latou le malosi e faataunuu ai la latou faiva i tuluʻiga uma o le lalolagi.

 “O le a maua e outou le mana pe a oo ifo iā te outou le agaga paia.” Na toe taʻua e Iesu le folafolaga na ia faia i ona soo, o le a latou maua le fesoasoani e ala i le agaga paia o le Atua a pe a toe afio i le lagi. (Ioane 14:16, 26) I le sefulu aso talu ona afio Iesu i le lagi i le 33 T.A., na maua ai e ona soo le agaga paia na ia folafolaina. (Galuega 2:1-4) O le agaga paia o le Atua na mafai ai ona latou tautatala i gagana eseese, faia vavega, ma talaʻi atu ma le lototetele e faatatau i lo latou faatuatua iā Iesu.—Galuega 3:1-8; 4:33; 6:8-10; 14:3, 8-10.

 “O le a fai outou ma molimau iā te aʻu.” O le upu ua faaliliuina “molimau” e uiga atu “i se tasi e na te faailoa mai se mea na ia iloatino” pe “vaaitino i ai.” Na mafai ona faailoa mai e le ʻauaposetolo mea na tutupu a o faagasolo le faiva a Iesu, o lona maliu, ma lona toetū ona na latou vāaitino i le soifuaga o Iesu. (Galuega 2:32; 3:15; 5:32; 10:39) O a latou molimau na mautinoa ai le toʻatele o Iesu o le Keriso, le Mesia na folafolaina mai. (Galuega 2:32-36, 41) O i latou na talitonu i le ʻauaposetolo, na latou molimau iā Iesu ma latou faailoa atu foʻi i isi le uiga o le soifuaga, maliu, ma le toetū o Iesu.—Galuega 17:2, 3; 18:5.

 “Ma tuluʻiga uma o le lalolagi.” E mafai foʻi ona faaliliu lenei faaupuga i “vaega e sili ona mamao o le lalolagi” po o “isi atunuu.” Ua faaalia i upu a Iesu le mamao o le a malaga i ai ona soo e molimau e faatatau iā te ia. O le a latou pasia Iutaia ma Samaria ina ia folafola atu mea ua latou talitonu i ai. O le a tele atu oganuu ma tagata e latou te asiasi i ai nai lo o Iesu. (Mataio 28:19; Ioane 14:12) A o leʻi atoa le 30 tausaga talu ona fetalai Iesu i nei upu, na tusi ai le aposetolo o Paulo ua “talaʻiina atu i foafoaga uma i lalo o le lagi” le tala lelei e faatatau iā Iesu, e oo lava i vaipanoa mamao e pei o Roma, Patia (saute i sasaʻe o le sami Kasipiane), ma Aferika i Mātū.—Kolose 1:23; Galuega 2:5, 9-11.

 E amata le tusi o Galuega i le faamatalaina o mea na taʻua e Luka i le faaiʻuga o lana tusi. (Luka 24:44-49; Galuega 1:4, 5) Na amata e le soo o Luka lana tusi o le Galuega, i le faamatalaina o le auala na faaali atu ai Iesu i ona soo ina ua mavae lona toetū. (Galuega 1:1-3) Ona ia faamatala lea o le auala na faavaeina ai le faapotopotoga Kerisiano, ma le auala na faatuputeleina ai mai i le 33 T.A. seʻia oo i le pe ā o le 61 T.A.—Galuega 11:26.

 E iloa mai i le siʻomaga o le Galuega 1:8, na tuufesili soo o Iesu po o le a amata ona pule Iesu o le Tupu o le Malo o le Atua i lo latou vaitaimi. (Galuega 1:6) Na tali atu Iesu e lē tatau ona latou soona popole i le taimi e faavaeina ai le Malo. (Galuega 1:7) Peitaʻi, e tatau i ona soo ona uaʻi atu i le molimau e faatatau iā te ia i “tuluʻiga uma o le lalolagi.” (Galuega 1:8) O loo faia foʻi faapea e Kerisiano i aso nei, e ala i lo latou maelega i le talaʻiina atu o le tala lelei e faatatau i le Malo o le Atua.—Mataio 24:14.

 Ia matamata i lenei vitiō puupuu o loo aumaia ai se aotelega o le tusi o Galuega.