“O i ai Ē ua Ta‘ua o Atua”

INA ua faamālōlōina e le aposetolo o Paulo se tagata pipili i Lusa, na alalaga tagata: “Ua afio ifo atua iā te i tatou ua pei ni tagata.” Na latou faaigoa Paulo iā Hereme, a o Panapa, o Seu. (Galuega 14:8-14) Na lapata‘i ane Temetiu, o se tagata e fai mea ario i Efeso e faapea, afai e tuu Paulo e fai lana tala‘iga, o le a “ta‘ulēaogāina fo‘i le malumalu o le atua fafine silisili o Tiana.”—Galuega 19:24-28.

O tagata i le ulua‘i senituri, na pei fo‘i o tagata i ona pō nei, na latou tapua‘i atu i ē “ua ta‘ua o atua, o i le lagi ma le lalolagi.” O le mea moni na faapea mai Paulo: “Ua i ai ‘atua’ e to‘atele, ma ‘alii’ e to‘atele,” ma na ia faapea mai atili: “A e peita‘i ua iā te i tatou le Atua e to‘atasi o le Tamā ia,” ma le “Alii e to‘atasi o Iesu Keriso.”—1 Korinito 8:5, 6.

Pe na Ta‘u Fo‘i Iesu, o le Atua?

E le‘i faapea mai Iesu, o ia o le Atua, ae i le avea ai o ia ma tupu ua filifilia a Ieova, ua ta‘u ai o ia o le “Atua malosi” ma le “Alii o le filemu,” i le valoaga a Isaia. Ua ta‘ua atili i lea valoaga e faapea: “E leai se mea e gata mai ai ona tele o lona malo ma le filemu o lona malo.” (Isaia 9:6, 7) O lea i lona tulaga o se “Alii,” po o se aloalii, o ia o le alo o le Tupu Sili o Ieova, o le a fai Iesu ma Pule i le malo faalelagi o le “Atua e ona le malosi uma lava.”—Esoto 6:3.

Ae atonu e fesili se tasi, ‘O le ā le uiga ua faapea ai, o Iesu o le “Atua malosi,” aemaise fo‘i na faapea mai le aposetolo o Ioane, o Iesu o le Atua lava ia?’ Ua faapea mai le Ioane 1:1: “Sa i le amataga, le Upu, sa i le Atua le Upu, o le Atua fo‘i le Upu.” Ua finau mai nisi e faapea, o le uiga o lea manatu, o le “Upu” lea na fanau mai i le lalolagi e avea ma pepe, po o Iesu, o le Atua lava lea e ona le malosi uma lava. Pe e moni lea manatu?

Pe afai e faauiga lea fuaiupu e faapea o Iesu, o ia o le Atua e ona le malosi uma lava, o le a feteena‘i la ma le vaega muamua o le fuaiupu o loo faapea mai “sa i le Atua le Upu.” Afai ua iai le tasi i le isi, o lona uiga la e eseese i la‘ua. O lea la, ua tele faaliliuga o le Tusi Paia ua latou faamatala mai le eseesega, ma ua faamanino mai ai e faapea, o le Upu, e lē o faatatauina i le Atua e ona le malosi uma lava. O se faata‘ita‘iga, na faia ni su‘esu‘ega i nisi o faaliliuga po o le ā le faaupuga o loo iai, ma e faapea le faaupuga a nisi faaliliuga: “O le Upu o se Atua,” “o se atua le Upu,” “o le Upu e tauatua.” *

O mau i le Tusi Paia i le gagana Eleni e tutusa lona faaupuga ma le Ioane 1:1, ua faaaogāina ai le faaupuga “o se atua.” O se faata‘ita‘iga, i le mau o loo ta‘ua ai Herota, na alalaga  le nuu ma faapea mai: “O le si‘ufofoga o se atua,” ma ina ua lē oo le oti iā Paulo ina ua ūina o ia e se gata ūogo, na fai mai le nuu: “O se atua lava ia.” (Galuega 12:22; 28:3-6) O lea la, o le ta‘u o le Upu, “o se atua” ae lē, o le Atua, ua ōgatusa lea ma le kalama Eleni faapea ma le a‘oa‘oga a le Tusi Paia.—Ioane 1:1.

Ia mafaufau fo‘i i le mataupu muamua o le Evagelia a Ioane, i le auala o loo ia faailoa mai ai “le Upu.” Na ia tusi e faapea: “Ua liu tino tagata le Upu, sa mau fo‘i o ia ma i tatou, na matou matamata i lona mamalu; o le mamalu lava lea o le Alo e to‘atasi o le Tamā [ae lē o le Atua].” O lea la, na avea “le Upu” ma tagata, na soifua o ia i le lalolagi, o lona suafa o Iesu, ma na vāai tagata iā te ia. E lē o ia la o le Atua e ona le malosi uma lava, ona ua faapea mai Ioane e tusa o le Atua: “E le‘i vaaia lava le Atua e se tasi.”—Ioane 1:14, 18.

Ae atonu o le a lāgā le fesili, ‘Aiseā la na alaga ai Toma, “Lo‘u Alii e, ma lo‘u Atua e!” ina ua ia iloa atu Iesu lea ua toe faatūina mai?’ E pei ona ta‘ua muamua, ua avea Iesu o se atua ona e mai le lagi, pe e mai le Atua o ia. Ae e lē o ia o le Tamā. Na se‘i faato‘ā mavae ona faapea atu Iesu iā Maria le Makatala: “Ou te alu a‘e i lo‘u Tamā ma lo outou Tamā, o lo‘u Atua ma lo outou Atua.” Ia toe manatu i le māfuaaga na tusia ai e Ioane lana tusi. E tolu fuaiupu e va a‘i lana faamatalaga e faatatau iā Toma ae toe fai mai Ioane e faapea, na ia tusia ia mea “ina ia talitonu ai outou, o Iesu o le Keriso lava ia, o le Alo o le Atua,” ae e lē o ia o le Atua.—Ioane 20:17, 28, 31.

O Ai le “Alii o le Lalolagi Nei”?

O lea la ua manino, e tele atua eseese o loo iai. E pei ona tatou iloa, o nisi o ia Atua, o loo ta‘ua i le Tusi Paia. Ae o tagata na vāai i le mana o Ieova i aso anamua na latou faapea mai: “O Ieova, o le Atua ia; o Ieova o le Atua ia!” (1 Tupu 18:39) Ae o loo iai fo‘i se isi atua e mamana. Ua faapea mai le Tusi Paia: “Ua faatauasoina manatu o i latou o ē lē faatuatua e le atua o le lalolagi nei.”—2 Korinito 4:4.

I le pō ua lata lona maliu, e faatolu ona lapata‘i Iesu i ona soo e tusa ai o lea atua, ma na ia ta‘ua o ia “o le alii o le lalolagi nei.” Na fai mai Iesu o le a “tulia” ese lea atua mamana. (Ioane 12:31; 14:30; 16:11) O ai lea atua, ma o le ā le lalolagi lea o loo ia pulea?

O ia lava o Satani le Tiapolo, le agelu lea na fouvale. E faapefea ona tatou iloa lenā mea? Ua faaalia i le Tusi Paia e faapea, ina ua faaosoosoina e Satani Iesu, na ia faaali iā Iesu “malo uma o le lalolagi ma o latou matagofie; ona fai mai lea o ia iā te ia, ‘Ou te avatua nei mea uma iā te oe, pe afai e te faapa‘ū ma ifo mai iā te a‘u.’” (Mataio 4:8, 9) E lē o se faaosoosoga moni lea mea pe ana lē o Satani e ana moni ia malo. O lea, ua faapea mai ai le aposetolo o Ioane: “O le lalolagi uma o loo nofo to‘ilalo i loo leaga.”—1 Ioane 5:19.

Manatua fo‘i, na folafola e Iesu faapea, o le a ‘tulia le alii o lenei lalolagi.’ (Ioane 12:31) O lona uiga, o le a aveesea lenei lalolagi, po o lenei faiga o mea, ma lona pule, e pei ona valoia e Ioane i lona faapea mai: “E mavae atu fo‘i le lalolagi.” Ae ua ia faaopoopo mai: “A o lē fai le finagalo o le Atua, e tumau lea e faavavau.” (1 Ioane 2:17) Se‘i o tatou iloiloina la ia fuafuaga matagofie a le Atua moni e to‘atasi, ma le auala e tatou te mauaina ai aogā.

[Faaopoopoga i lalo]

[Ata i le itulau 8, 9]

Sa manana‘o tagata o Lusa e ta‘u Paulo ma Panapa o ni atua

[Ata i le itulau 8, 9]

Na fai atu Iesu iā Maria le Makatala: ‘Ou te alu a‘e i lo‘u Atua ma lo outou Atua’