Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Uō i le A‘oga—E Faapefea Ona Iloa ua Ova le Māfana?

Uō i le A‘oga—E Faapefea Ona Iloa ua Ova le Māfana?

Ua Fesili Mai Talavou . . .

Uō i le Aʻoga—E Faapefea Ona Iloa ua Ova le Māfana?

“E talanoa tamaiti i le aʻoga i le manaia o a latou mea na fai i faaiʻuga o vaiaso. Ou te matuā lagona ai lava loʻu ese mai ai.”—Michelle. *

“O nisi taimi a ou vaai i faatasiga a tamaiti ona ou faapea ane lea, ‘Taʻi manaia a latou faigāuō. Ta fia auai lava i ai.’”—Joe.

“E lē faigatā ona maua ni aʻu uō i le aʻoga. E faigofie, ma o loʻu faafitauli tonu lava lenā.”—Maria.

E TELE taimi o le aso o loo e faatasi ai ma tamaiti i le aʻoga, ma e tutusa tou faafitauli, faigatā, ma mea ua tou mafaia. I nisi taimi, e te ono manatu e tele mea tou te fiafia faatasi i ai ma tamaiti nei na i lo ou mātua, lou aiga, ma le ʻauuso Kerisiano. O se mea masani lou fia faauō atu iā i latou. Pe e iai se afāina o lea tulaga? O ā ni lamatiaga e tulaʻi mai ai? E faapefea ona e iloa ua ova le māfana iā i latou i le aʻoga? E faapefea ona e iloa le mea e gata mai ai le faauōga?

E te Manaʻomia ni Uō

E manaʻomia e tagata uma ni uō, po o nisi e latou te tafafao fiafia ai, ma fesoasoani atu i taimi faigatā. Na iai uō a Iesu, ma na fiafia o ia e faatasitasi ma i latou. (Ioane 15:15) O lea, i le taimi a o faatautauina o ia i le satauro ua lata lona maliu, sa faalatalata atu lana uō māfana o Ioane, “le soo e alofaina [faapitoa] e ia.” (Ioane 19:25-27; 21:20) E te manaʻomia uō faapena, o tagata e faalatalata atu i taimi faigatā. Ua faapea mai se faataoto o le Tusi Paia: “E alofa le uō i aso uma lava; ma e avea foʻi ma uso i le aso vale.”—Faataoto 17:17, NW.

Atonu e te lagona ua e maua se tagata faapena i le aʻoga, o se isi i lau vasega e lelei tele le lua faiā. E iai mea e lua te taufai fiafia i ai ma e lua te fiafia e talatalanoa faatasi. E moni, e lua te lē talitonu faatasi, ae, e te lē manatu iā te ia o sē “e amio leaga.” (1 Korinito 15:33) E saʻo e iai talavou e lē tutusa o outou talitonuga i le Tusi Paia, ae o loo ola e tusa ai ma aʻoaʻoga lelei. (Roma 2:14, 15) Ae pe o le uiga ea o lea mea, e lē afāina le uō māfana atu iā i latou?

E Fiafia Kerisiano i Tagata Uma

E lē faapea e teena e Kerisiano i latou e lē talitonu. Auā foʻi, ina ia faatino lo latou tofiga ia “fai nuu uma lava ma soo,” e latou te talanoa atu i tagata mai ituaiga eseese, o lotu, ma aganuu. (Mataio 28:19) E latou te lē fia faaese, pe e lē fia masani, i o latou tuaoi, po o tagata e latou te faigaluega ma aʻoʻoga faatasi. Ae e latou te faaalia le naunau atu i isi.

Na tuu mai e le aposetolo o Paulo se faataʻitaʻiga sili ona lelei i lea tulaga. Na iloa e ia le auala e talanoa ai ma “tagata uma,” e ui ina latou lē talitonu faatasi ma ia. O le mea moni, o le fuafuaga na iā Paulo, e lē tau ina faamasani i tagata. Ae na ia faapea mai: “Ou te faia foʻi le mea nei ona o le tala lelei ina ia [latou] tofutofusia faatasi ma aʻu.”—1 Korinito 9:22, 23.

E mafai ona e mulimuli i le faataʻitaʻiga a Paulo. Ia e mata fiafia i tamaiti o lau aʻoga. Ia iloa ona talanoa lelei ma i latou. Atonu o loo iai ni tamaiti o lau aʻoga o fia iloaina le faamoemoe lea e iā te oe, lea e faavae mai le Tusi Paia. Seʻi tagaʻi foʻi i le mea na tupu i se teine Kerisiano e igoa iā Ianeta. Na tuu atu se meaaʻoga i lana vasega, ia tusia sina faamatalaga e faatatau i isi tamaiti o le vasega, ona faitau lea e le tamaitiiti faamatalaga e faatatau iā te ia lava. O se tasi o faamatalaga na faitau ai Ianeta e faatatau iā te ia e faapea: “E foliga mai e te fiafia lava i taimi uma. Faamolemole faamatala mai pe aiseā!”

E pei ona faaalia mai i lenei tala, atonu e iai nisi o lau vasega e mafai ona e talanoa i ai e uiga i ou talitonuga. E mautinoa lava la, e aogā le faaalia o uiga faaleuō i tagata faapena. O le mea mautinoa, o le a maua ai le avanoa e faamatala atu ai ou talitonuga. Ia tuu i ai le avanoa e faamatala ane ni o latou manatu, ma faalogologo lelei a o faia faapea. O lou iloa ona talanoa ma isi o lau tupulaga, o le a aogā i le taimi e te faigaluega ai, pe a tulaʻi mai ai foʻi ni tulaga faapea. I le aʻoga ma galuega, e aogā tele le laumata fiafia, “ina ia viia ai i mea uma lava . . . le aʻoaʻoga a le Atua lo tatou Faaola.”—Tito 2:10.

O Uō e “Amo Faalēgatasi”

O le mea moni lava ia, e iai le eseesega o le laumata fiafia i se tasi o le vasega, ma le faauō māfana i ai. Na tusi mai Paulo: “Aua tou te amo faalēgatasi ma ē lē faatuatua.” (2 Korinito 6:14) Ina ia māfana le faauōga ma se tasi, e ao ona tutusa mea e lua te faatāuaina, faapea ma sini. E matuā lē mafai ona faia faapea pe afai e lē talitonu lea tagata i ou talitonuga ma tapulaa mai le Tusi Paia. O lea, o lou amo faalēgatasi, pe faauō māfana atu i se tasi o lau vasega e lē tutusa lua talitonuga, o le a oo ai ina e auai i mea sesē, pe faalēaogā ai au amio lelei.

O le mea lea na iloa e Maria, i se tulaga faigatā. O ona uiga fiafia na faigofie ai ona faauō ane tagata iā te ia, ae na faigatā ai ona ia iloa ua ova le māfana o le faigāuō. Na ia taʻutino mai: “Na ou manaʻo e fiafia mai teine ma tama iā te aʻu. O lea, na oo ai iā te aʻu ni tulaga faigatā i mea e lē lelei o lenei lalolagi.”

Atonu e tutusa oe ma Maria, e faigatā ona e iloa ua ova le māfana o le lua faigāuō ma se tagata e lua te lē talitonu faatasi. Ae e mafai ona e puipui oe mai tigā i le muaʻi faatulaga lea, po o ai i latou e na ona masani i ai, ma ē e te māfana i ai. E faapefea ona e faia lea tulaga?

Le Auala e Filifili ai Uō Lelei

E pei ona taʻua muamua, a o iai Iesu i le lalolagi, na iai nisi na māfana i ai. Na faapefea ona ia faia lea tulaga? Na amio lelei o ia ma talanoa i mea faaleagaga. Afai na talia e tagata ana aʻoaʻoga ma le auala sa ia soifua ai, na latou māfana atu iā te ia. (Ioane 15:14) O se faataʻitaʻiga, ina ua faalogo ni alii e toʻafā i fetalaiga a Iesu, na faagaeetia i latou, ona “latou tuua ai lea o mea uma, ae mulimuli atu iā te ia.” Na avea nei alii, o Peteru, Aneterea, Iakopo, ma Ioane, ma uō māfana a Iesu.—Luka 5:1-11; Mataio 4:18-22.

O upu ma mea na fai e Iesu, na manino atu ai le tāua iā te ia o ona talitonuga, ma e maumaututū o ia i lea tulaga. O ē na lē fia talia o ia ma ana aʻoaʻoga, na latou tuumuli ese, ma na tuu e Iesu i latou e ō.—Ioane 6:60-66.

O se faataʻitaʻiga, o le faamaoni o se tasi alii talavou na pāʻia ai le finagalo o Iesu. Fai mai le Tusi Paia: “Ua silasila atu Iesu iā te ia, ua alofa atu iā te ia.” Ae ina ua iloa e lea alii le mea e manaʻomia e Iesu mai ana uō, ona “alu ese” ai lea o ia, ma na tuu o ia e Iesu e alu. Na foliga mai o ia o se tagata e lelei, auā na lagona e Iesu le ‘alofa iā te ia.’ Ae e sili atu se mea na manaʻomia e Iesu mai ana uō. (Mareko 10:17-22; Mataio 19:16-22) Ae ā oe?

Atonu e lelei tele le lua faiā ma se tasi i le aʻoga. Ae ia e fesili ifo iā te oe: ‘Pe faamata e manaʻo o ia e fai le mea ua faatonu mai e Iesu? Po o ia fia aʻoaʻo e uiga iā Ieova, o lē na faatonuina i tatou e Iesu ia tapuaʻi i ai?’ (Mataio 4:10) A o e talanoa ma tamaiti i lau vasega ma e ola e tusa o tapulaa a le Tusi Paia, o le a e iloa ai le tali o nei fesili.

E lelei lou talanoa lelei i tamaiti uma o lau vasega, e pei ona faaalia e Iesu uiga faaleuō i tagata eseese. Ae na faamautinoa lelei e Iesu, ua na o ē e alolofa i lona Tamā faalelagi o Ieova, e māfana atu i ai. E mafai foʻi ona e faia faapena. “Ia lelei a outou amio” i aʻoga, ma tautala lelei i isi e tusa o ou talitonuga. Ae o le mea sili, ia e vaai lelei ua e filifili uō e sili ona lelei.—1 Peteru 2:12.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 3 E lē o o latou igoa moni na.

MEA E MAFAUFAU I AI

▪ O ā ni lamatiaga o iai i le tafafao ma se tasi o lau vasega e lua te lē talitonu faatasi? Pe e atamai ona faia faapea?

▪ Ina ua uma ona e faitau i lenei mataupu, po ua e iloa ai ua ova le māfana o le lua faiā ma se isi i lau vasega? Afai o lea, o le ā e mafai ona e faia?

[Pusa/Ata i le itulau 29]

E Faapefea Ona Ou Faia ni Uō Moni?

O se vitiō lenei ua faia e Molimau a Ieova, ma o loo taʻutino mai ai manatu o talavou mai le Iunaite Setete, Italia, Falani, ma Sepania, i se talanoaga na faia ma i latou. E 36 gagana ua faaliliuina i ai.

[Ata i le itulau 29]

Atonu o loo fia iloa e nisi i lau vasega ou talitonuga