Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

SUʻESUʻEGA 2

“Ia Liliu e Ala i le Suia o o Outou Mafaufau”

“Ia Liliu e Ala i le Suia o o Outou Mafaufau”

“Ia liliu e ala i le suia o o outou mafaufau, ina ia faamaonia e outou lava po o le ā le finagalo o le Atua, lea e lelei, e mālie, ma e lelei atoatoa.”​—ROMA 12:2.

PESE 88 Ia Faailoa Mai iā te Aʻu Ou Ala

AOTELEGA a

1-2. O le ā e tatau ona tatou faia pe a uma ona tatou papatiso? Ia faamatala.

 O LE ā le tele e te faamamā ai lou fale? Atonu o le taimi faatoʻā e siitia ai i se fale fou, e te matuā faamamāina lelei. Ae o le ā le mea e tupu pe afai e na o le pau lenā o le taimi na e faamamāina ai? O le a matuā mafiafia le pefu ma le palapala. Ina ia faatumauina pea le mamā o lou fale, e manaʻomia ona faamamā i taimi uma.

2 I se uiga talitutusa, e manaʻomia foʻi taumafaiga faifai pea e faaleleia ai o tatou mafaufauga ma uiga. O le mea moni a o tatou leʻi papatiso, na tatou taumafai malosi e faia suiga i o tatou olaga ina ia “faamamā ai iā i tatou mai i mea uma e faaleagaina ai le tino ma le agaga.” (2 Kori. 7:1) Ae o lea ua manaʻomia ona tatou usitaʻia le fautuaga a le aposetolo o Paulo, ina ʻia faaauau ona faafouina le malosi e pulea ai o tatou mafaufau.’ (Efe. 4:23) Aiseā e manaʻomia ai ona faia pea na taumafaiga? Talu ai o taaʻiga a lenei lalolagi, e vave lava ona tatou lē mamā ai i le silafaga a Ieova. Ina ia ʻalofia lenā mea ma faafiafiaina pea Ieova, e tatau ona tatou iloiloina e lē aunoa o tatou mafaufauga, uiga, ma faanaunauga.

IA FAAAUAU ONA ʻSUIA O OUTOU MAFAUFAU’

3. O le ā le uiga o le faaupuga “suia o o outou mafaufau”? (Roma 12:2)

3 O le ā e manaʻomia ona tatou faia ina ia suia ai o tatou mafaufau? (Faitau le Roma 12:2.) O le faaupuga Eleni ua faaliliuina “suia o o outou mafaufau,” e mafai ona uiga atu i le “toe faaleleia o le auala e mafaufau ai.” O lea, e lē lava le tau ina fai na o ni nai gaoioiga lelei. Ae e tatau ona tatou iloiloina e lē aunoa mea o loo i o tatou loto, ma faia suiga manaʻomia ina ia ōgatusa ma tapulaa a Ieova.

Po o atagia mai i au filifiliga e faatatau i aʻoga ma galuega o loo e faamuamua manaʻoga o le Malo? (Tagaʻi i palakalafa e 4-5) c

4. E faapefea ona ʻalofia le taaʻina o o tatou mafaufau i lenei faiga o mea a le lalolagi?

4 Pe a tatou ausia le tulaga lelei atoatoa, o le a mafai ona tatou faia i taimi uma mea e faafiafiaina ai le finagalo o Ieova. Ae i le taimi lenei, e manaʻomia ona tatou galulue mamafa pea e ausia lenā sini. Seʻi mātau le auala na faafesootaʻi ai e Paulo le suia o o tatou mafaufau ma le iloaina po o le ā le finagalo o le Atua, e pei ona taʻua i le Roma 12:2. Nai lo o le taaʻina o i tatou i lenei faiga o mea a le lalolagi, ae e tatau ona tatou iloilo muamua i tatou lava po o le ā le tele o loo taaʻina ai o tatou sini ma filifiliga e manatu o le Atua, ae e lē o le lalolagi.

5. O le ā le iloiloga e tatou te faia e iloa ai po ua tatou malamalama i le latalata mai o le aso o Ieova? (Tagaʻi i le ata.)

5 Ia mātau se faataʻitaʻiga. E finagalo Ieova ia “tāmau i [o tatou] mafaufau le oo mai o [lona] aso.” (2 Pete. 3:12) Ia fesili ifo: ʻPo o atagia atu i le auala o loo oʻu ola ai, ou te malamalama ua tatou latalata i le iʻuga o lenei faiga o mea? Po o atagia atu i aʻu filifiliga e faatatau i aʻoga ma galuega, o le auauna iā Ieova o le mea sili lea ona tāua i loʻu olaga? Po ou te maufaatuatuaina Ieova e na te saunia mea e matou te manaʻomia ma loʻu aiga? Po ou te soona popole i meafaitino?’ Maʻeu le faafiafiaina o Ieova, pe a silasila mai o loo tatou taumafai e faia mea e ōgatusa ma lona finagalo!​—Mata. 6:25-27, 33; Fili. 4:12, 13.

6. O le ā e manaʻomia ona faaauau ona tatou faia?

6 E manaʻomia ona iloilo e lē aunoa o tatou mafaufauga, ona faia lea o suiga manaʻomia. Na faapea atu Paulo i Kerisiano i Korinito: “Ia tofotofo pea iā te outou po o outou iai i le faatuatua; ia suʻesuʻe ifo pea iā te outou po o faapeʻī outou.” (2 Kori. 13:5) O le “iai i le faatuatua” e sili atu nai lo o le tau ina auai e lē aunoa i sauniga faa-Kerisiano ma talaʻiga. E aofia ai foʻi o tatou mafaufauga, faanaunauga, ma uunaʻiga. O lea, e manaʻomia ai ona suia pea o tatou mafaufau e ala i le faitau i le Afioga a le Atua, aʻoaʻoina le auala e na te silasila ai i mea, ona faia lea o so o se mea e ōgatusa ma le finagalo o Ieova.​—1 Kori. 2:14-16.

“IA OOFU I LE TAGATA FOU”

7. I le Efeso 4:31, 32, o le ā le isi gaoioiga e manaʻomia ona tatou faia, ma aiseā e ono avea ai o se luʻi?

7 Faitau le Efeso 4:31, 32. E ese mai i le suia o le auala e tatou te mafaufau ai, e manaʻomia foʻi ona tatou “oofu i le tagata fou” ma e manaʻomia ai ni taumafaiga malolosi. (Efe. 4:24) E aofia ai i lenā mea taumafaiga maumauaʻi ina ia aveese uiga leaga e pei o le ita faamoemoe, itaitagofie, ma le lotoa. Aiseā e ono avea ai o se luʻi lenā mea? Talu ai o nisi o na uiga leaga ua matuā mauaa i tagata. O se faataʻitaʻiga, ua faapea mai le Tusi Paia o nisi tagata “e itaitagofie” ma “e ita leaga.” (Faata. 29:22) E tusa lava po ua uma ona papatiso se tasi, ae e manaʻomia pea ona taumafai malosi e suia na uiga leaga. E faamaonia lenā manatu i le faataʻitaʻiga o loo mulimuli mai.

8-9. E faapefea i le faaaʻoaʻoga a Stephen ona iloa ai e manaʻomia ona faaauau pea ona tuu ese le tagata tuai?

8 Na faigatā i se uso e igoa iā Stephen ona pulea lona ita. Na ia faapea mai, “E ui ua uma ona ou papatiso, ae sa manaʻomia lava ona ou galue e pulea loʻu ita. O se faaaʻoaʻoga, i se tasi talaʻiga mai i lea fale i lea fale, na ma tuli ai ma se gaoi na gaoia le leitiō o laʻu taavale. Na toeitiiti lava oʻu mauaina le gaoi ae ia faapaʻū loa le leitiō ma sola ese. Ina ua ou faamatala atu i isi le mea na tupu, na fesili mai se toeaina, ʻA Stephen, o le ā lau mea e fai pe ana e maua le gaoi?’ Na ou mafaufau loloto i lenā fesili, ma uunaʻia ai aʻu e galue pea i le tausia o le filemu.” b

9 Ua tatou iloa mai i le faaaʻoaʻoga a Stephen, e faafuaseʻi lava ona tatou faaalia se uiga leaga e tusa lava pe na tatou manatu ua lē toe iai. Pe a tupu lenā mea iā te oe, aua le lotovaivai ma aua e te manatu ua e lē taulau o se Kerisiano. E oo lava i le aposetolo o Paulo na ia taʻutino mai: “Pe a ou loto atu e fai le mea lelei, ae ua iā te aʻu le leaga.” (Roma 7:21-23) O Kerisiano uma e lē lelei atoatoa, ma e latou te tauivi pea ma uiga leaga lea e pei o ni pefu ma palapala ua mafiafia i o tatou fale. O lea, e manaʻomia ona tatou tauivi pea e faaleleia o tatou uiga. E faapefea ona tatou faia lenā mea?

10. E faapefea ona tatou tauivi ma uiga leaga? (1 Ioane 5:14, 15)

10 Ia tatalo iā Ieova e faatatau i se uiga e faigatā ona e suia, ma ia mautinoa o le a ia faafofoga mai ma fesoasoani iā te oe. (Faitau le 1 Ioane 5:14, 15.) E ui e lē aveesea faavavega e Ieova lenā uiga, ae e mafai ona ia faamalosia oe ina ia aua neʻi e toe lolo atu i ai. (1 Pete. 5:10) O lea, ia gaoioi e ōgatusa ma au tatalo e ala i le lē faia o gaoioiga e toe fafagu mai ai uiga o le tagata tuai. O se faataʻitaʻiga, ia faaeteete i le matamata i ata tifaga, polokalame i le televise, po o le faitau i tala lea e faafoliga mai ai e lelei uiga leaga o loo e taumafai e liaʻiese. E lē gata i lea, aua le mafaufau pea i tuʻinanauga leaga.​—Fili. 4:8; Kolo. 3:2.

11. O ā mea e manaʻomia ona tatou faia ina ia oofu ai i le tagata fou?

11 E ui lava ua e tuu ese le tagata tuai, ae e tāua ona e atiaʻe le tagata fou. E faapefea ona e faia lenā mea? Ia fai ma ou sini le faaaʻoaʻo iā Ieova, a o e aʻoaʻoina e faatatau i ona uiga. (Efe. 5:1, 2) O se faataʻitaʻiga, pe a e faitau i se tala o le Tusi Paia o loo faamatilatila mai ai le lotofaamagalo o Ieova, ia fesili ifo, ʻPo o aʻu o se tagata e lotofaamagalo?’ Pe a e faitau e faatatau i le alofa mutimutivale o Ieova i ē matitiva, ia fesili ifo, ʻPe ou te faaalia foʻi lenā uiga i uso ma tuafāfine o loo manaʻomia le fesoasoani e ala i upu ma gaoioiga?’ Ia faaauau pea ona suia le auala e tatou te mafaufau ai, e ala i le oofu i le tagata fou ma aua le fiugofie.

12. Na faapefea ona tofo Stephen i le mana o le Tusi Paia e suia ai uiga o tagata?

12 Na iloa e Stephen lea na taʻua muamua, o le ofuina o le tagata fou, o se gaoioiga e faasolosolo ona fai. Na ia faapea mai: “Ina ua ou papatiso, na iai tulaga na toetoe lava a ou toe foʻi ai i oʻu uiga sauā. Peitaʻi, ua mafai ona ou savali ese mai i tagata e taumafai e faaita aʻu, pe ou te taumafai foʻi e fai se isi auala e faatupu ai le filemu. Na faamālō mai le toʻatele o tagata e aofia ai ma laʻu avā, ona o le auala na ou taulima ai na tulaga. Ou te maofa ai foʻi i isi taimi, ae ou te lē viiviia aʻu i nei suiga lelei. Nai lo o lea, ua ou faamaonia ai o loo iai i le Tusi Paia le mana e suia ai uiga o tagata.”

IA TAUIVI PEA MA TUʻINANAUGA SESĒ

13. O le ā e fesoasoani iā i tatou ina ia faia le mea saʻo? (Kalatia 5:16)

13 Faitau le Kalatia 5:16. Ina ia mafai ona tatou faia le mea saʻo, ua foaʻi mai ma le agalelei e Ieova lona agaga paia e fesoasoani iā i tatou e manumalo ai. Pe a tatou suʻesuʻeina le Afioga a le Atua, ua tatou faatagaina lona agaga e taʻitaʻia i tatou. E tatou te maua foʻi le agaga paia pe a auai i sauniga, lea e faatasitasi ai ma uso ma tuafāfine o ē o loo tauivi foʻi e faia le mea saʻo, ma o se mea e faalaeiauina ai. (Epe. 10:24, 25; 13:7) Pe a tatou tatalo faatauanau atu iā Ieova ma ōle atu e fesoasoani mai i se vaivaiga o loo tatou fesagaʻia, o le a ia foaʻi mai lona agaga paia e faamalosia ai i tatou ina ia aua le faavaivai. Atonu e lē aveesea e na gaoioiga tuʻinanauga sesē, ae e fesoasoani iā i tatou e tetee atu ai pe a faaosoosoina i tatou e faia na tuʻinanauga. Ua faapea mai le Kalatia 5:16, o ē e savavali i la le agaga, e latou te ʻlē faia tuʻinanauga o le tino.’

14. Aiseā e tāua ai le atiaʻe pea o le faanaunauga e faia le mea saʻo?

14 Pe a mautū la tatou faasologa faaleagaga, e tāua le faatumauina o lenā faasologa ma atiaʻe pea le faanaunauga e faia le mea saʻo. Aiseā? Talu ai e faaosoosoina pea i tatou e faia le mea sesē. E tusa po ua uma ona tatou papatiso, ae e ono faaosoosoina i tatou e faia mea e lē tatau ona fai e pei o taaloga faitupe, faaaogāsesē o le ʻava malosi, po o ata matagā taufeusuaʻiga. (Efe. 5:3, 4) Ua taʻutino mai se uso talavou: “O se tasi o mea e sili ona faigatā na ou tauivi ai, o le tosina atu lea i isi tama. Na ou manatu o le a mou atu nei faalogona, ae o lea lava e iai.” O le ā e fesoasoani iā te oe pe a matuā malolosi ou tuʻinanauga?

Aua le lotovaivai pe a faaosoosoina oe e faia se mea sesē; na tauivi foʻi isi ma na faaosoosoga ma na latou manumalo mai ai (Tagaʻi i palakalafa e 15-16)

15. Aiseā e faalaeiauina ai i tatou i le iloaina ʻe oo i tagata uma’ tuʻinanauga sesē? (Tagaʻi i le ata.)

15 Pe afai o loo e tauivi ma se tuʻinanauga sesē, ia manatua e lē na o oe o loo feagai ma lenā luʻi. Ua faapea mai le Tusi Paia: “O faaosoosoga e oo iā te outou, e oo foʻi i tagata uma.” (1 Kori. 10:13a) Na faatatau atu lenā faamatalaga i tane ma fafine Kerisiano na nonofo i Korinito. O nisi o i latou na avea o ni ē e mulilulua, tauatane, ma onanā. (1 Kori. 6:9-11) Pe e te manatu e latou te leʻi tauivi ma ni tuʻinanauga sesē ina ua uma ona latou papatiso? E leai. E ui o i latou uma o ni Kerisiano faauuina ae e latou te lē lelei atoatoa. E mautinoa na latou tauivi ma tuʻinanauga sesē mai i lea taimi i lea taimi. O se mea e faalaeiauina ai i tatou. Aiseā? Ua faamautinoa mai ai, pe afai na mafai ona manumalo isi i tuʻinanauga sesē na latou tauivi ai, e mafai foʻi ona tatou manumalo mai ai. O lea, e mafai ona ʻmausalī pea lo tatou faatuatua, auā ua tatou iloa o mafatiaga lava ia o loo puapuagatia ai foʻi lo tatou ʻauuso atoa i le lalolagi.’​—1 Pete. 5:9.

16. O le ā le manatu e tatau ona tatou ʻalofia, ma aiseā?

16 ʻAlofia le manatu e faapea e lē o malamalama isi i le luʻi o loo e fesagaʻia. O na ituaiga o manatu e te ono lagona ai le leai o se faamoemoe, ma e pei ai ua leai sou malosi e tetee atu ai i tuʻinanauga sesē. Ae e lē o le manatu lenā o le Tusi Paia, auā ua faapea mai: “E faamaoni le Atua, ma e na te lē tuua outou i se faaosoosoga e sili atu nai lo o le mea tou te lavātia, ae pe a oo mai le faaosoosoga, e saunia e ia se auala e sao ai outou, ina ia outou tumau ai.” (1 Kori. 10:13e) O lea, e tusa lava po o le ā le malosi o se tuʻinanauga, ae e mafai lava ona tatou manumalo mai ai. O le fesoasoani a Ieova e mafai ai ona tatou teena le faia o le mea sesē.

17. E ui e lē mafai ona tatou taofia le iai pea o tuʻinanauga sesē, ae o le ā e mafai ona tatou faia?

17 Ia manatua pea le mea lenei: Talu ai e tatou te lē lelei atoatoa, atonu e lē mafai ona tatou taofia le iai pea o ni tuʻinanauga sesē. Ae pe afai e tupu lenā mea, e mafai ona tatou vave teena na tuʻinanauga e pei o Iosefa ina ua vave ona ia sola ese mai i le avā a Potifara. (Kene. 39:12) E lē manaʻomia ona tatou lolo atu e faia tuʻinanauga sesē.

E MANAʻOMIA TAUMAFAIGA FAIFAI PEA

18-19. A o tatou taumafai malosi e suia o tatou mafaufau, o le ā se iloiloga e manaʻomia ona tatou faia?

18 O le suia o o tatou mafaufau e manaʻomia ai ni taumafaiga faifai pea, ina ia faaōgatusa o tatou mafaufauga ma gaoioiga ma le finagalo o Ieova. O lea ia iloilo i tatou lava e lē aunoa ma fesili ifo:ʻPo o atagia atu i aʻu gaoioiga ua ou iloa e lē o toe umi se taimi o totoe? Po o faaleleia le auala o loo oʻu atiaʻe ai uiga ia e faia aʻe ai le tagata fou? Po o oʻu faatagaina le agaga o Ieova e taʻitaʻia loʻu olaga, ina ia mafai ai ona ou tetee atu i faaosoosoga e faia tuʻinanauga o le tino?’

19 A o e iloiloina oe lava, aua e te faatalitalia o le a e lelei atoatoa, ae ia mātau vala ua faaleleia. Aua le lotovaivai pe a iai se vala e manaʻomia ona faaleleia atili. Ae ia mātau le timaʻiga o loo i le Filipi 3:16: “Po o le ā lava le tele o lo tatou agaʻigaʻi i luma, ae seʻi o tatou faaauau ona savavali ma le maopoopo e tusa ma lea lava ala.” O le faia faapea, e mautinoa o le a faamanuia Ieova i au taumafaiga ina ia faaauau ona suia lou mafaufau.

PESE 36 Ia Tatou Leoleo o Tatou Loto

a Na augani atu le aposetolo o Paulo i uso talitonu, e aua le mulimuli i lenei faiga o mea a le lalolagi. E tāua tele lenā fautuaga mo i tatou i aso nei. E manaʻomia ona faamautinoa e lē o taaʻina i tatou e lenei lalolagi. O lea, e tatau ai ona faamautinoa o loo ōgatusa o tatou manatu ma le finagalo o le Atua. O le a tatou talanoaina i lenei mataupu auala e faia ai faapea.

b Tagaʻi i le mataupu “Sa Faasolo Ina Matuā Leaga Loʻu Olaga” i Le Olomatamata o Iulai 1, 2015.

c FAAMATALAGA O ATA: O se uso talavou o loo mafaufau pe alu i le iunivesite pe amata lana paeonia.