Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

SUʻESUʻEGA 32

Ia Faaaʻoaʻo iā Ieova le Atua Magafagafa

Ia Faaaʻoaʻo iā Ieova le Atua Magafagafa

“Ia iloa e tagata uma lo outou magafagafa.”​—FILI. 4:5.

PESE 89 Faalogo, Faia ma Manuia Ai

AOTELEGA a

O le ā le ituaiga laau e iai i tatou? (Tagaʻi i le palakalafa 1)

1. E faapefea ona pei Kerisiano o se laau? (Tagaʻi foʻi i le ata.)

 “E LĒ mafai ona gau se laau e falala solo pe a agi se matagi malosi.” Ua faamatilatila mai i lenei alagāupu, e iai ituaiga laau e lē aafia e tusa lava pe e agi se matagi malosi, ona e faigofie ona falala solo. O le manatu tāua i lenei alagāupu, o le fetuutuunaʻi. Ina ia tuputupu aʻe faaleagaga, e manaʻomia i Kerisiano ona fetuutuunaʻi. E faapefea? E manaʻomia ona tatou magafagafa, e ala i le fetuutuunaʻi pe a suia o tatou tulaga ma faaaloalo i manatu ma filifiliga a isi.

2. O ā uiga e fesoasoani iā i tatou e fetuutuunaʻi ai pe a suia o tatou tulaga, ma o le ā o le a tatou talanoaina i lenei mataupu?

2 I le avea ai o i tatou o ni auauna a Ieova, e tatou te mananaʻo ia faaalia le magafagafa. E tatou te mananaʻo foʻi ia avea i tatou o ni ē e lotomaulalo ma alofa mutimutivale. O le a talanoaina i lenei mataupu, pe na faapefea i na uiga ona fesoasoani i nisi Kerisiano ina ua suia o latou tulaga. O le a aʻoaʻoina ai foʻi pe e faapefea i nei uiga ona fesoasoani iā i tatou. Ae seʻi o tatou talanoaina muamua faaaʻoaʻoga silisili o le magafagafa, o Ieova ma Iesu.

E MAGAFAGAFA IEOVA MA IESU

3. O ā faamaoniga o le magafagafa o Ieova?

3 Ua taʻua Ieova “o le Papa” ona e tutumau ma mausalī o ia. (Teu. 32:4) Peitaʻi, e magafagafa foʻi o ia. A o suia le tulaga o mea i le lalolagi, e fetuutuunaʻi Ieova ina ia faamautinoa e faataunuu pea lona finagalo. Talu ai na foafoaina i tatou e Ieova i lona faatusa, e mafai foʻi la ona tatou fetuutuunaʻi e tusa ma suiga i o tatou tulaga. Ua ia saunia mataupu silisili manino mai i le Tusi Paia, e fesoasoani iā i tatou e faia ai filifiliga atamai e tusa lava po o ā luʻi e tatou te ono fesagaʻia. Ua mafai ona fesoasoani iā i tatou le faaaʻoaʻoga ma mataupu silisili a Ieova e iloa ai, e ui o ia “o le Papa” ae e magafagafa foʻi.

4. Ia faamatala se faaaʻoaʻoga o le magafagafa o Ieova. (Levitiko 5:7, 11)

4 O Ieova e lelei atoatoa, ma e magafagafa foʻi o ia. E lē pulepuletutū o ia i le auala e feutagaʻi ai ma tagata. O se faataʻitaʻiga, mātau le auala na ia faaalia ai le magafagafa ina ua ia feutagaʻi ma tagata Isaraelu. E na te leʻi faatalitalia e tutusa taulaga e ofoina atu e tagata uma, e tusa pe e mauʻoa pe matitiva. I nisi taimi, e na te talia taulaga e ofo atu e tagata taʻitoʻatasi e tusa ma o latou tulaga.​—Faitau le Levitiko 5:7, 11.

5. Ia faamatala se faaaʻoaʻoga o le lotomaulalo ma le alofa mutimutivale o Ieova.

5 O le lotomaulalo ma le alofa mutimutivale o Ieova, e uunaʻia ai o ia e faaalia le magafagafa. O se faaaʻoaʻoga, na faamaonia le lotomaulalo o Ieova i le taimi o le a faaumatia ai tagata amioleaga o Sotoma. E ala mai i agelu a Ieova, na ia faatonuina ai le tagata amiotonu o Lota e sola atu i vaega maugā. Ae na fefe Lota e alu i inā. O lea na ia ʻaiʻoi atu ai pe e mafai ona latou sosola ma lona aiga i Soara, o se tamaʻi aai o le a faaumatia. Na ono faapea mai Ieova iā Lota, e tatau ona ia mulimuli i Ana faatonuga. Nai lo o lea, na ia talia le talosaga a Lota ma lē faaumatia ai le aai o Soara. (Kene. 19:18-22) I senituri mulimuli ane ai, na faaalia e Ieova le alofa mutimutivale i tagata o Nineva. Na ia auina atu le perofeta o Iona e faailoa atu, ua toeitiiti ona faaumatia lea o le aai ma tagata amioleaga o loo iai. Ae ina ua salamō tagata o Nineva, na faaalia i ai e Ieova lona manatu mamafa ma faasaoina le aai.​—Iona 3:1, 10; 4:10, 11.

6. Ia faamatala auala na faaaʻoaʻo ai Iesu i le magafagafa o Ieova.

6 Na faaaʻoaʻo Iesu i le auala na faaalia ai e Ieova le magafagafa. Na auina mai o ia i le lalolagi e talaʻi i “mamoe o le aiga o Isaraelu ua leiloloa.” Ae na ia faaalia le magafagafa i le auala na faataunuu ai lenā tofiga. O se faaaʻoaʻoga, na ʻaiʻoi atu iā te ia se fafine e lē o se Isaraelu, ina ia faamālōlō i lana tama teine “ua matuā temonia lava.” Na faaalia e Iesu le alofa mutimutivale, ma faamālōlō le tama teine a le fafine. (Mata. 15:21-28) O se isi faaaʻoaʻoga, i se taimi muamua atu i le faiva a Iesu na ia fetalai ai: “O lē e teena aʻu . . . ou te teena foʻi o ia.” (Mata. 10:33) Ae pe na ia teena Peteru o lē na faafitia faatolu o ia? E leai. Na silafia e Iesu le salamō o Peteru ma le malosi o lona faatuatua. Ina ua toetū Iesu, na faaali atu o ia iā Peteru ma faamautinoa atu i ai ua faamagaloina o ia ma e alofa iā te ia.​—Luka 24:33, 34.

7. I le Filipi 4:5, o le ā le auala e tatou te mananaʻo e vaai ai isi iā i tatou?

7 Ua tatou aʻoaʻoina e magafagafa Ieova le Atua ma Iesu Keriso. Ae e faapefea i tatou? E faatalitalia e Ieova i tatou ina ia faaalia le magafagafa. (Faitau le Filipi 4:5.) E mafai ona tatou fesili ifo: ʻPe e manatu tagata iā te aʻu o sē e magafagafa, gauaʻigofie, ma faapalepale? Pe e latou te vaai iā te aʻu o sē e pulepuletutū, ʻinaʻinā, pe faaulumalō? Pe ou te finau ina ia faia e isi mea i laʻu auala? Pe ou te faalogo i isi ma gauaʻi i mea e latou te mananaʻo ai, pe afai e talafeagai?’ O le tele e tatou te faaalia ai le magafagafa, o le tele foʻi lenā e tatou te faaaʻoaʻo ai iā Ieova ma Iesu. Seʻi o tatou iloiloina ni vala se lua e tāua ai ona faaalia le magafagafa: pe a suia o tatou tulaga, ma pe afai e ese manatu ma filifiliga a isi mai iā i tatou.

IA FAAALIA LE MAGAFAGAFA PE A SUIA O TATOU TULAGA

8. O le ā e fesoasoani iā i tatou ina ia faaalia le magafagafa pe a suia o tatou tulaga? (Tagaʻi foʻi i le faamatalaga pito i lalo.)

8 O le magafagafa e aofia ai le fetuutuunaʻi pe a suia o tatou tulaga. O na suiga e ono tulaʻi mai ai ni faigatā e tatou te leʻi faatalitalia. O se faataʻitaʻiga, atonu e faafuaseʻi ona tatou aafia i se gasegase tugā. Pe e faafuaseʻi foʻi ona suia le tulaga tau tamaoaiga, pe suia faigāmalo ma atili ai ona faigatā o tatou olaga. (Fai. 9:11; 1 Kori. 7:31) E mafai foʻi ona avea o se luʻi pe a suia o tatou faaeaga i le auaunaga. Po o ā lava luʻi, ae e mafai ona tatou fetuutuunaʻi i suiga i o tatou tulaga pe a faia auala nei e fā: (1) ia talia le tulaga ua iai, (2) ia taulaʻi i le lumanaʻi, (3) ia uaʻi atu i mea lelei, ma le (4) ia faia mea lelei mo isi. b Seʻi o tatou iloiloina nisi o mea moni na tutupu e fesoasoani iā i tatou e faia ai faapea.

9. Na faapefea i se ulugalii misionare ona feagai ma faafitauli e leʻi faatalitalia?

9 Ia talia le tulaga ua iai. Na tofia Emanuele ma Francesca o ni misionare i se isi atunuu. Ina ua amata ona la aʻoaʻoina le gagana ma faamasani i le la faapotopotoga fou, ae pepesi loa le KOVITI-19 ma na tatau ai ona faanofoesea i laʻua. Na faafuaseʻi foʻi ona maliu le tinā o Francesca. Na matuā naunau Francesca e faatasi ma lona aiga, ae e leʻi mafai ona ia malaga atu ona o le faamaʻi. O le ā na fesoasoani iā te ia e feagai ai ma na faigatā? Muamua, na tatalo faatasi Emanuele ma Francesca mo le atamai ina ia tuuitiitia ai le popole mo le isi aso. Na tali Ieova i a la tatalo e ala mai i sauniuniga faaleagaga i le taimi talafeagai. O se faataʻitaʻiga, na faalaeiauina i laʻua i le faatalanoaga o se uso na puʻeina i se vitiō: “O le vave e tatou te talia ai le suiga o le tulaga o mea, o le vave foʻi lenā ona toe maua o lo tatou olioli, faatasi ai ma le avanoa e auauna ai iā Ieova ma fesoasoani i isi.” c Lua, na uunaʻia i laʻua e faaleleia le auala e la te talaʻi ai e faaaogā ai le telefoni, ma na iʻu ai i le amataina o se suʻesuʻega faale-Tusi Paia. Tolu, na la talia ma le lotofaafetai faalaeiauga alofa ma le lagolagosua a uso. Na lafo atu foʻi e se tuafafine agalelei iā i laʻua, se manatu faale-Tusi Paia i aso uma mo le tausaga atoa. Pe a talia o tatou tulaga ua iai, o le a tatou maua pea le fiafia i mea e mafai ona tatou faia.

10. Na faapefea ona fetuutuunaʻi se tuafafine i se suiga tele i lona olaga?

10 Ia taulaʻi i le lumanaʻi, ma uaʻi atu i mea lelei. O Christina o se tuafafine mai i Romania ma o loo nofo i Iapani. Na faanoanoa o ia ina ua lē toe iai se faapotopotoga faa-Peretania. E ui i lea, e leʻi soona faamamafa i lona mafaufau lenā suiga. Nai lo o lea, na ia filifili e faia le mea sili i le faapotopotoga Iapani lea o loo ia auai ai, e ala i le maelega pea i le faiva. Na ia fesili i se fafine na la faigaluega faatasi, pe e mafai ona fesoasoani iā te ia e faaleleia le auala e tautala ai i le gagana Iapani. Na malie le fafine e faaaogā le Tusi Paia ma le polosiua Se Olaga Fiafia e Faavavau! e aʻoaʻo ai Christina i le gagana Iapani. E lē gata na faaleleia ai le tautala a Christina i le gagana, ae na amata foʻi ona fiafia lenei fafine i le upu moni. Pe a tatou taulaʻi i le lumanaʻi ma uaʻi atu i mea lelei, e mafai i suiga faafuaseʻi ona iʻu atu ai i faamanuiaga e leʻi faatalitalia.

11. O le ā na fesoasoani i se ulugalii e feagai ai ma faafitauli tautupe?

11 Ia faia mea lelei mo isi. Na feagai se ulugalii e nonofo i se atunuu e faasā ai la tatou galuega ma faafitauli tautupe, ina ua faalētonu le tulaga tau tamaoaiga o le atunuu. Na faapefea ona la fetuutuunaʻi? Muamua, na la taumafai e faafaigofie o la olaga. Lua, nai lo o le uaʻi atu i o la faafitauli, ae na la filifili e fesoasoani i isi e ala i le pisi pea i le galuega talaʻi. (Galu. 20:35) Na faapea mai le uso, “O le pisi i le galuega talaʻi ua ma lē soona uaʻi ai i faafitauli, ae ua tele lo ma taimi e faia ai le finagalo o le Atua.” Pe a suia o tatou tulaga, ia tatou manatua le tāua o le fesoasoani pea i isi e ala i le galuega talaʻi.

12. E faapefea i le faaaʻoaʻoga a le aposetolo o Paulo ona fesoasoani iā i tatou e fetuutuunaʻi ai i tulaga eseese o tagata?

12 E manaʻomia ona tatou fetuutuunaʻi i la tatou galuega talaʻi. E tatou te feiloaʻi ma tagata e eseese o latou talitonuga, uiga, ma talaaga. Na fetuutuunaʻi le aposetolo o Paulo, ma e mafai ona tatou faaaʻoaʻo iā te ia. Na tofia e Iesu Paulo e avea ma “aposetolo o nuu ese.” (Roma 11:13) O lea na talaʻi ai Paulo i tagata Iutaia, tagata Eleni, ē e atamamai, ē e matitiva, ē e maualuluga i le malo, ma tupu. Ina ia pāʻia loto o ituaiga tagata eseese, na avea ai Paulo ma “mea uma i tagata o ituaiga uma.” (1 Kori. 9:19-23) Na ia uaʻi atu i aganuu, talaaga, ma talitonuga o lana ʻaufaalogologo, ma na fetuutuunaʻi le auala na ia talaʻi ai. E mafai foʻi ona uigā atili la tatou faiva, pe a tatou mafaufau i se auala sili e fesoasoani ai i tagata ma fetuutuunaʻi e fua i o latou tulaga.

IA FAAALOALO I MANATU O ISI

Pe afai e tatou te magafagafa, e tatou te faaaloalo i manatu o isi (Tagaʻi i le palakalafa e 13)

13. I le 1 Korinito 8:9, o le ā e mafai ona tatou ʻalofia pe a faaaloalo i manatu o isi?

13 O le magafagafa, e fesoasoani foʻi iā i tatou e faaaloalo ai i manatu o isi. O se faataʻitaʻiga, e fiafia nisi tuafāfine e faaaogā vali e faaaulelei ai, ae o isi e lē fiafia ai. E fiafia nisi Kerisiano e inu le ʻava malosi ae fuafua lelei, ae o isi e filifili e lē inu. E naunau Kerisiano uma ina ia maua le soifua mālōlōina, ae e eseese auala e latou te filifilia e faatumauina ai lo latou soifua mālōlōina. Pe afai e tatou te maumaututū i a tatou lava filifiliga ma taumafai e faamalosia isi e talia, e mafai ona tausuai ai isi ma faatupu ai fevaevaeaʻiga. E mautinoa e tatou te lē mananaʻo e tupu lenā mea! (Faitau le 1 Korinito 8:9; 10:23, 24) Seʻi o tatou talanoaina ni faaaʻoaʻoga se lua e iloa ai pe e faapefea i le faatatauina o mataupu silisili o le Tusi Paia, ona fesoasoani iā i tatou ia paleni ma faatumauina le filemu.

Pe afai e tatou te magafagafa, e tatou te faaaloalo i manatu o isi (Tagaʻi i le palakalafa e 14)

14. O ā mataupu silisili o le Tusi Paia e tatau ona tatou mulimuli i ai pe a filifili o tatou laʻei ma teuga?

14 Laʻei ma teuga. E lē o aumaia e Ieova ni tulafono maʻoti i le auala e tatou te laʻei ai, ae ua ia aumaia mataupu silisili e tatou te mulimuli i ai. E manaʻomia ona tatou laʻei i se auala talafeagai mo se auauna a le Atua, e faailoa atu ai e tatou te magafagafa, onomea, ma “mafaufau lelei.” (1 Timo. 2:9, 10; 1 Pete. 3:3) O lea, e tatou te lē mananaʻo e soona faauaʻi mai tagata iā i tatou ona o le auala e tatou te laʻei ai. E fesoasoani foʻi mataupu silisili o le Tusi Paia i toeaina, e ʻalofia ai le faia o ni tulafono i ofu ma le auala e teu ai ulu. O se faataʻitaʻiga, na mananaʻo toeaina i se tasi faapotopotoga e fesoasoani i nisi o uso talavou na faataʻitaʻia se āʻega fou, o le ʻoti faapupuu o le lauulu ae lē teua lelei. Na faapefea ona fesoasoani toeaina iā i latou e aunoa ma le faia o se tulafono? Na fautua atu le ovasia o le matagaluega i toeaina e talanoa atu i uso e faapea: “Pe afai o loo e tū mai i luga o le pulelaa ma ua sili atu ona uaʻi tagata i ou foliga vaaia nai lo o mea o loo e fai mai ai, e iai la se faafitauli i ou laʻei ma teuga.” O lenā faamatalaga faigofie, na foʻia ai le faafitauli e aunoa ma le faia o se tulafono. d

Pe afai e tatou te magafagafa, e tatou te faaaloalo i manatu o isi (Tagaʻi i le palakalafa e 15)

15. O ā tulafono ma mataupu silisili o le Tusi Paia e fesoasoani iā i tatou e faia ai filifiliga i le tausiga o le soifua mālōlōina? (Roma 14:5)

15 Tausiga o le soifua mālōlōina. E filifili e Kerisiano taʻitoʻatasi le auala e tausia ai lona soifua mālōlōina. (Kala. 6:5) Pe a filifili e se Kerisiano se togafitiga faafomaʻi, e tatau ona ia usiusitaʻi i tulafono a le Tusi Paia ina ia taumamao mai i le toto ma faiga faaagaga. (Galu. 15:20; Kala. 5:19, 20) Ae o le tele o taimi, e tuu i le filifiliga saʻoloto a le tagata lava ia. O nisi e saʻili le fesoasoani mai i fomaʻi, ae o isi e saʻilia nisi ituaiga o togafitiga. Po o le ā lava le malolosi o o tatou manatu e faatatau i se ituaiga o togafitiga, e manaʻomia ona tatou faaaloalo i aiā tatau a uso ma tuafāfine e faia ai a latou lava filifiliga. O lea, e tatau ona tatou manatua manatu nei: (1) E na o le Malo o le Atua o le a aveesea atoatoa maʻi. (Isa. 33:24) (2) E tatau i Kerisiano taʻitoʻatasi ona “matuā mautinoa” i le mea e sili ona lelei mo ia. (Faitau le Roma 14:5.) (3) E lē tatau ona tatou faamasinosino pe faia se mea e tausuai ai isi. (Roma 14:13) (4) E faaalia e Kerisiano le alofa, ma aua neʻi avea a latou filifiliga saʻoloto ma mea e aafia ai le autasi o le faapotopotoga. (Roma 14:15, 19, 20) Pe a tatou manatua pea na manatu, o le a faatumauina ai sa tatou faiā māfana ma o tatou uso ma tuafāfine ma saosaolaumea ai i le filemu o le faapotopotoga.

Pe afai e tatou te magafagafa, e tatou te faaaloalo i manatu o isi (Tagaʻi i le palakalafa e 16)

16. E faapefea ona faaalia e se toeaina le magafagafa pe a feutagaʻi ma isi toeaina? (Tagaʻi foʻi i ata.)

16 E tatau i toeaina ona avea ma faaaʻoaʻoga lelei o le magafagafa. (1 Timo. 3:2, 3) O se faataʻitaʻiga, e lē tatau i se toeaina ona faatalitalia o le a talia i taimi uma ona manatu, ona e matua atu nai lo o isi toeaina. E na te iloa e mafai e le agaga o Ieova ona uunaʻia so o se sui o le ʻautoeaina, e faaali se manatu e fesoasoani i le faia o se filifiliga atamai. Pe afai foʻi e lē solia ai se mataupu silisili o le Tusi Paia, e lagolagoina e toeaina magafagafa se faaiʻuga ua ioeina e le toʻatele, e tusa lava pe e lē o lo latou manatu lenā.

O AOGĀ O LE FAAALIA O LE MAGAFAGAFA

17. O ā faamanuiaga e maua e Kerisiano e faaalia le magafagafa?

17 E tele faamanuiaga e tatou te maua, pe a faaalia le magafagafa. E tatou te maua ai se faiā lelei ma o tatou uso ma tuafāfine, ma maua ai e le faapotopotoga le filemu. E ui i le eseese o uiga ma aganuu o tagata tapuaʻi o Ieova, ae e tatou te maua pea le olioli ma le autasi. Ae o le mea e sili ona tāua, ua tatou maua le faamalieina i le iloaina o loo tatou faaaʻoaʻo i lo tatou Atua magafagafa o Ieova.

PESE 90 Ia Fefaalaeiauaʻi

a E magafagafa Ieova ma Iesu, ma e la te finagalo foʻi ia tatou atiaʻe lenā uiga. Pe afai e tatou te magafagafa, o le a faigofie ona tatou fetuutuunaʻi i suiga i o tatou tulaga, e pei o suiga i lo tatou soifua mālōlōina po o le tulaga tau tamaoaiga. O le a tatou saosaolaumea ai foʻi i le filemu ma le autasi o le faapotopotoga.

b Tagaʻi i le mataupu “Auala e Feagai ai ma Suiga” i le Ala Mai! Nu. 4 2016.

c Maimoa i le vitiō Faatalanoaga ma le Uso o Dmitriy Mikhaylov i le jw.org.

d Mo nisi faamatalaga i laʻei ma teuga, tagaʻi i le lesona 52 i le tusi Se Olaga Fiafia e Faavavau!