Apokalipise—O Afea?

UA TOEITIITI lava ona pei o loo faitauina se nusipepa fou—i taua, mafuie’ faamai, o mai, oge, solitulafono, ma le mataʻu! O nei taualumaga uma ma isi foi o loo valoia uma mai lava i le Tusi Paia. Ua latou faailogaina taimi o loo tatou ola ai o “aso e gata ai”. O lona uiga o le vaitaimi, ua toeitiiti lava oo atu i le apokalipise na folafolaina mai. O le a faapefea ona e mautinoa lenei mea?

O loo e molimauina le faataunuuga o valoaga o le Tusi Paia i aso nei. “E tatau ona e fesagai ma le mea moni” ua fai mai ai le Tusi Paia, “O tausaga mulimuli o lenei lalolagi o le a o se taimi o faalavelave. O le a avea tagata ma ē alolofa i tupe ma i latou lava; o ē faamaualuluga, loto vii, o ē le alolofa; o ē le faalogo i matua, o ē le faafetai, o ē le loto aiga; o le a avea i latou . . . ma tagata ese i mea lelei uma, . . . faafefeteina i le fia tāua. O le a avea i latou ma tagata e tuu mea faafiafia i le tulaga o le Atua, tagata e tausia faifaiga e vaaia mai fafo faalotu a e o ni ē ua mausali i le faafitia o lona moni.” (2 Timoteo 3:1-5. The New English Bible) E te le o vaaia ea nei tulaga i so o se tagata?

E toatele o loo ola i aso nei, atonu po o oe foi, o loo manatua taimi sa le faapea ai ona leaga tulaga o mea e pei ona i ai i aso nei. Sa sili atu ona manatunatu le tasi i le isi. Sa sili foi ona āva ma usiusitai fanau i o latou matua ma ē matutua. Sa le fefefe foi tamaloloa, fafine, ma tamaiti e savavali i le auala, e oo lava i le po. Peitai ua vave tele ona suia tulaga o e masani ai. E oo lava i nisi o nei  tulaga, e le o foliga mai e taatele i lo outou vaipanoa, e matuinoa lava o le faamataʻu mai o taua faaniukelea—talu ai le matua sailiili ma le faasausili o le tagata mo le pule—ua aafia ai i tatou uma lava.

Ioe, e pei lava ona valoia manino mai e le Atua e ala i lana Afioga, le Tusi Paia, le “faaiuga o lenei lalolagi.” O lea foi la, ua ia aumaia ai ia i tatou ni faamatalaga faatatau i le taimi o le apokalipise, pe a afio mai Iesu e faataunuuina le faamasinoga.

Ua Lata Mai Na i lo o Manatu o le Toatele

“O mea fou foi o loo ou te taʻuina atu,” ua fetalai mai ai le Atua. “Ua ou faailoa atu ia te outou na mea, a o lei tutupu mai.” (Isaia 42:9, The Jerusalem Bible) Ioe, ua faaauivi mai e le Atua i le Tusi Paia mea taua o le a tutupu a o lei oo mai le apokalipise.

Mo se faaaʻoaʻoga, sa fetalai Iesu e uiga i se feau e tatau ona logoina atu i le laloalgi atoa ma fesootai atu foi ma le apokalipise. Sa ia tulei mai: “E talaiina atu foi lenei tala lelei o le Malo i le atu laulau uma, e fai ma molimau i nuu uma; ona oo mai ai lea o le gataaga.” (Mataio 24:14) O lena “gataaga” e aofia ai le apokalipise. I aso nei, ua faaaluina e Molimau a Ieova le faitau selau miliona o itula i tausaga taitasi e faalauiloa atu ai ma le filiga lena feau o le Malo mai lea fale i lea fale ma i so o se isi lava auala e mafai ai, i le sili atu i le 200 atunuu i le kelope atoa!

I le auamaia o se faataoto uiga ese mo le lelei o ona soo, sa faatusatusa ai e Iesu le taimi o le oo mai o le apokalipise i le taimi a o lei oo le Lolo i ona po o Noa. I aso o Noa sa tosina atu tagata i le aai ma inu ma faafiafia i latou o lea na “lei amanaia foi e i latou” le feau a Noa e uiga i le faaumatiaga ua lata tele mai. Sa lei tāua ia i latou lana lapataiga.—Mataio 24:37-39,NW.

Maeu le fetaui o o tatou aso ma tulaga na i ai a o lei oo le Lolo! Ua matua noatia taga ia latou feau masani lea ua latou le utagia ai lapataiga ma faamaoniga o le lata mai o le apokalipise.

A e peitai, ua latalata tele mai le apokalipise na i lo o lea mea o manatu ai le toatele. E tusa ai ma le faailoga o aso mulimuli, na faailoa mai e Iesu faapea “e le mavae atu lenei tupulaga seia oo mai nei mea uma.” (Mataio 24:34) O le fea tupulaga sa fetalai i ai Iesu?

Le Tupulaga o le 1914

Pe a faatusa atu i le “filemu ma le manuia o vaitaimi o Vitoria o Peretania Tele,” sa faapea mai le uluai Palemia o Harold Macmilan ‘ua ia manatu i le lalaolagi na ia fanau ai’ o se lalolagi o lea faagasolo atu ina “sili ma sili atu ona lelei.” A e peitai e “matua faafuasei lava, ma e lei faatalitalia, le tasi taeao i le 1914 na oo mai ai le mea atoa i lona iʻuga.” Ua faaigoaina lea taua o le iʻuga o le le “100 tausaga o le filemu ma le sololelei,” na manatua e Macmillan le faailoga o le Taua l a le Lalolagi o le “faaiʻuga o se vaitaimi “ma le “amataga o le fenuminumiai o loo tupu nei pea.” E toatele isi o ē na ola talu mai le 1914 o loo ola nei lava, ua latou iloa le moni o lenei mea.

Ioe, a o taulai atu le vaai a lenei mekasini i ona tagata faitau mo le tele o tausaga, ua faasino e mea moni i le tupulaga o le 1914 o le tupulaga lena na fetalai i ai Iesu. * O lea, “e le mavae atu lava lenei tupulaga seia oo mai nei mea uma [e aofia ai ma le apokalipise].”

E ui lava ua sili atu nei i le 70 tausaga ua mavae talu mai le 1914, a e olo i ai pea nisi i le lalolagi o loo ola pea talu mai lena vaitaimi. E tusa ai ma le The American Legion Magazine mo Tesema 1984, i le Unaite Setete e 272,000 tagata matutua na i le Taua l a le Lalolagi o loo ola pea, ma e faapena foi i isi atunuu. A e peitai ua vave lava ona faaitiitia lena fuainumera. O lea o le ā le umi ona le toe i ai lea o se tagata o le Taua l a le Lalolagi?

A o tataʻi atu e nei fuainumera faamaumauina o tatou manatu i toe itula o le tupulaga o le 1914, e faapefea le matinoa ua  ia i tatou faatatau i le taimi tonu o le apokalipise?

“Pei O Se Gaoi i le Po”

Na uluai lapataia mai e le Tusi Paia faapea: “A o aso ma tausaga, . . . ua outou iloa lelei lava o le aso o le Alii e pei o le gaoi i le po.” (1 Tesalonia 5:1, 2) E te faatalitalia ea se gaoi e auina atu ia te oe se feau faauaealesi e faailoa atu ai le taimi tonu ua ia fuafuaina o le a lepetia ai lou fale?

O lea, ua faatonu mai ai ma le mautinoa i tatou e Iesu e uiga i le taimi patino: “Ina mataala ia outou ma tatalo, auā tou te le iloa pe oo mai afea ia aso.” (Mareko 13:32-37) E oo lava ia i tatou, ua tatou matauina le tele o mea tutupu na faamatalaina e Iesu e faailogaina ai le tupulaga o le 1914. Ma ua faamatalaina foi e le Tusi Paia mea o le a tutupu i le lumanai e faailoilo ai le oo mai o le apokalipise. O le ā atonu tatou te faatalitalia?

Suiga o Mea Tutupu

Na faapea mai le aposetolo o Paulo: “Auā pe a latou fai ane, ‘O loo filemu, ua le afaina, ona oo lea ia te i latou o le fano faafuasei, faapei o le faatiga o le fafine to a fanau mai, latou te le sosola ai lava.” (1 Tesalonia 5:3) O lea a o tatou agai atu i le faaiʻuga o nei “aso e gata ai,” e mafai ona tatou faatalitalia fuafuaga patino e uiga i le ‘Filemu ma le Saogalemu!’ i le faataunuuga o upu a Paulo. Ona ā lea?

Ua faaalia mai i valoaga a le Tusi Paia faapea o tapuaiga uma i le lalolagi ua faaigoaina ia “Papelonia Tele,” o le a faafuasei ona osofaia e malosi faapolotiki i le lalolagi ma o le a oo i sona matua faaumatiaga atoatoa! (Faaaliga 17:5, 16; 18:10, 17) O le a amataina ai i lenei mea le “puapuaga tele e leai sona tusa talu le amataga o le lalolagi ua oo lava i ona po nei.” (Mataio 24:21) Ma o le a faapefea ona aafia i latou o “mataala” ma vaavaai atu mo le oo mai o le apokalipise?

O Kerisisano moni latou te mautinoa o le a faasaoina i latou e Ieova. (2 Peteru 2:9) Ioe, afai latou te iloa Ieova le Atua ma auauna ia te ia ma le le manatu faapito, o le a leai lava se mafuaaga mo i latou e matataʻu ai pe a afio mai le Atua ma Iesu Keriso e tauina le taua ia Amaketo.—Faaaliga 11:17, 18; 16:14, 16.

Ona sosoo ai lea ma le vavaeeseina e le apokalipise o Satani le Tiapolo ma ana au le vaaia mai le fanau a tagata. (Faaaliga 20:2, 3) Ioe, o le toasa o loo sau o le a sili atu lona tafiesea o le lalolagi o tagata o ē le mananao e auauna i le Atua. Ma e oo lava foi i agaga leaga o loo faia faatosinaga i le lalolagi o loo siomia ai i tatou o le a aveesea. (2 Tesalonia 1:6-9) O lona uiga o lenei mea o faamanuiaga e faavavau mo ē o le a faasaoina mai le apokalipise.

Apokalipise—E Ulu atu Ai i le Parataiso

E faatatau i ē o loo aināina le lalolagi, ua taʻu mai ia i tatou ele tusi o Faaaliga (o le Apokalipise, Douay) faapea “o le a soloiesea e le Atua loimata uma i o latou mata. E leai foi se toe oti, po o se faanoanoa, po o se auē, e leai foi se toe puapuaga auā [o le a] mavae atu mea muamua.” (Faaaliga 21:4 New International Version) Na i lo o se iʻuga matautia pe a mavae le apokalipise, ua faailoa mai e le Tusi Paia, o le a mafai e le tagata ona ola e faavavau i parataiso i le lalolagi.—Salamo 37:9-11, 29.

Parataiso? Ola e faavavau i le lalolagi? Sei vaai i ai faalemafaufau, ua soifua maloloina lelei atoatoa, tagata fiafia mai ituaiga uma o le a matua olioli atoatoa i latou i le ola! ‘Ua uma ona folafola mai e le Atua. O le a faapena foi e pei lava ona feagai ai le Atua ma Isaraelu, faapea “e lei iuvale se upu i upu lelei uma na fetalai mai ai Ieova . . . ua taunuu uma lava.”—Iosua 21:45.

O lea, e uiga i le aso ma le itula patino o le apokalipise e le iloa e se tasi, a e ua faaalia e mea tutupu ua tatou ola nei i lena vaitaimi o le apokalipise. Pe a oo mai, sei maua mai i tatou o “mataala” pea. Auā “o le a mavae atu foi le lalolagi, atoa ma lona tuinanau, a o le fai le finagalo o le Atua, e tumau lea e faavavau.”—Mareko 13:33, 37; 1 Ioane 2:17; Mataio 24:36.

[Faaopoopoga i lalo]