“Areto o le Ola”—Avanoa mo Tagata Uma

“O aʻu o le areto ola na alu ifo mai le lagi: pe a ʻai se tasi i lenei areto ona ola ai lea o ia e faavavau. O le areto foi ou te avatua, o loʻu tino lea, ou te avatua ma ola o le lalolagi.”—IOANE 6:51.

1. O le ā le tulaga pagatia ua fesagai ma le fanau a tagata i aso nei?

UA LOA ona ola le lalolagi o le fanau a tagata i le falaoa, le mea taumafa sili ona taatele i le lalolagi. Ma ua talafeagai ai ona taʻua o le mea ai o le ola. A e o le ogotia i le fia taumafa i aso nei i falaoa ua avea o se finauga mataʻutia. O le fia ai ma le tele o oge ua aafia ai nei le kuata o ē aināina le lalolagi. Talu ai nei lava na taʻua ai e le The Globe and Mail a Toronto i Kanata faapea, “O oge, e pei lava o taua, e le mafai ona  faatuaoia.” Na taʻua e le nusipepa le faia e le sui o le Malo Aufaatasi se faiga mo faalavelave faafuasei i Aferika e avea o se lapataiga e taʻu atu ai faapea ua i ai nei Aferika i le siui” o se tasi o mala sili ona mataʻutia faaletagata, se tasi o luʻi sili mo le fanau a tagata, e lei faapea ona tatou feagai ai muamua.”

2, 3. (a) O oge o se vaega o le ā le faailoga? (e) O le ā faapefea ona foia faafitauli tau mea taumafa? (i) O a isi mea o loo manaomia, ma o le ā le mautinoa fiafia ua aumaia e le Isaia 25:8?

² Na valoia e Iesu faapea o le lē lava o meaʻai o se vaega lea o le faailoga o lona faatasia mai i le mana o le Malo. (Mataio 24:3, 7, 32, 33; 25:31, 32; Luka 21:11) Maeu se fiafiaga ua ia i tatou ona ua latalata tele mai le Malo! Toeitiiti lava, ona aveesea lea e lenei Tupu mamalu fili uma o le fanau a tagata, ma le toe i ai ni faiga faapolotiki ma tamaoaiga le tonu lea na aumaia nei mafatiaga sauā. Ona olioli ai lea o tagata uma i le mauaina pea o a latou mea taumafa o falaoa i aso uma.—Mataio 6:10, 11; 24:21, 22; Tanielu 2:44; Faataoto 29:2.

³ I lalo o malo amiotonu, o le a mafai e lo tatou lalolagi lelei ona maua mai ai le ‘anoanoai’ o meaʻai, e lava ma totoe e faamalieina ai le toatele e sili atu na i lo o le faitau aofai o le lalolagi i aso nei. (Salamo 72:12-14, 16, 18) O le a faia e Ieova se “faigaai” o mea lelei mo ona tagata. (Isaia 25:6) A e e i ai foi se isi mea faaopoopo e manaomia. A o faagasolo tausaga, po o le tumau pea ona mamaʻi ma feoti le fanau a tagata? Ma le fiafia lava ua faaauau mai faapea le Isaia 25:8 e uiga ia Ieova: “E faaumatia e ia le oti e faavavau; e soloiesea foi e le Alii o Ieova o loimata i mata uma lava.” O le ā faapefea ona aumaia lenei mea?

Sauniuniga Alofa a Ieova

4. O le ā le fuafuaga alofa na fuafuaina e Ieova i Aikupito?

⁴ A o avea Iosefa ma pule i meaʻai i Aikupito, sa anoanoai le tele o saito. Na mafaia lenei mea auā ina ua uma ona tofia e Farao Iosefa, sa sauniuni ma le poto e Iosefa mo tausaga e fitu o le oge na valoia mai, ma na faaopoopo atu i ai e Ieova ma le alofa lava ana faamanuiaga. (Kenese 41:49) Sa tele mea mo tagata uma, ma sa i ai foi mea na mafai ona totoe mo nisi. Ina ua ō mai Iakopo, le tamā o Iosefa, ma uso o Iosefa, ma o latou aiga e faatasi ma Iosefa i Aikupito, sa tele ni aoga na latou maua mai lena fuafuaga tauatua. E le tioa ona, i nei e matuā masani lelei foi lava na tagata Isaraelu ma le falaoa faafefete, ona o lenei mea na amata mai lava i Aikupito.

5. (a) Na faapefea ona avatu e Ieova mea ʻai i le vao? (e) O ai na auai ma Isaraelu i lenei faamanuiaga, ma ai se ā?

⁵ Mulimuli ane, na faia atili ai foi e Ieova ma le alofa isi meaʻai mo ona tagata. Na faia lenei mea ina ua tuua e le faitau miliona o tagata Isaraelu Aikupito ina ia sopoia le vao o Sinai. O le a faapefea ona maua e lenei motu o tagata e toatele ni mea e ai i lena toafa valevalenoa e leai se mea e ola ai? E ui lava ina sa toasa Ieova ona o lo latou le faatuatua, na ia “to mai foi puipui o le lagi, na ia faatotō faaua ifo i luga ia te i latou le manai e aai ai; na ia avatua foi ia te i latou o mea e ai mai le lagi.” “Ua aai foi le manai e le fanauga a Isaraelu” i ona tausaga e 40. (Salamo 78:22-24; 105:40; Esoto 16:4, 5, 31, 35) Ma aua neʻi galo e lei na o Isaraelu i le aina o le manai. O se faitau aofaiga o isi “tagata ese” e le ni Isaraelu na faaali foi lo latou faatuatua ia Ieova ma auai faatasi ma i latou ina ua tuua Aikupito. Na avatua foi e le Atua manai ia i latou.—Esoto 12:38.

6. (a) O le ā le manaoga sili o loo i le tagata, ma ai se ā? (e) O le ā na faaalia i taulaga a Isaraelu, ma o le ā na latou faaatagiaina?

⁶ A e peitai, e i ai pea i le fanau a tagata se manaoga sili atu na i lo o lena mo se falaoa moni “mai le lagi.” E oo lava ia i latou na aai i le manai na aumai faavavega na oo lava ina matutua ma maliliu ai, ona o tulaga le lelei atoatoa o le agasala tuufaasolo ua avea ai le oti o se mea taatele, tusa lava po o ā mea e ʻai ai le tagata. (Roma 5:12) O  taulaga a Isaraelu na aumaia se auala e tausia ai se faiā lelei ma le Atua, ma na mafai foi e na taulaga ona faamanatuina ai le tele o agasala a le nuu. Sa lei mafaia e ia taulaga ona “aveeseaina ai o agasala.” A e le gata i lea, o na taulaga e ofoina atu, sa faaatagia ai le “taulaga e tasi” a Iesu lea na aumaia mo le aveesea o agasala “e faavavau’ mai lona tulaga faamaualugaina i le lagi, ua mafai ai nei e Iesu ona faatatau le aoga o lena taulaga.—Eperu 10:1-4, 11-13.

“Le Areto Moni Mai le Lagi”

7. (a) O le a le tulaga fou ua tatau ai ona tatou manatua upu a Iesu i le Ioane mataupu e 6? (e) Ai se ā na taʻuvaleaina ai e Iesu le motu o tagata?

⁷ Sei tatou liliu atu nei i le Ioane mataupu e 6. O upu a Iesu i inei e le o se faaauauga o mea o loo faamauina i le Ioa mataupu e 5. E ese le manatu lena, auā ua mavae atu le isi tausaga. Ua oo nei i le 32 T.A. Ua le o toe i ai nei o ia i tafatafa o Siū faafiaamiotonu i Ierusalema a e ua i ai nei o ia i tagata lautele i Kalilaia. Sa faatoa faia ai lava e Iesu se vavega i le fafagaina o le 5,000 o tane i areto o karite e lima ma nai iʻa iti e lua. I le isi aso na sosoo ai, na toe mulimuli atu ai foi le motu o tagata ia Iesu, ma le manatu o le a toe maua fua foi se isi ʻaiga. O le a na fetalai atu ai Iesu ia i latou: “E lei saili mai outou ia te au, auā na outou vaai i faailoga, a e peitai ua outou aai i areto, ma outou maoona ai. Aua tou te galulue i mea e ʻai e pala, a o mea e ʻai e tumau i le ola e faavavau.” Na auina mai Iesu e lona Tamā e aumaia na ituaiga o mea e ai ia i latou uma lava o ē faaalia le faatuatua ia te ia. O le “areto moni mai le lagi,” e sili ma tumau lona aoga na i lo o le manai faaletino sa aai ai tagata Isaraelu.—Ioane 6:26-32.

8. E mafai faapefea e se tasi ona maua le ola e faavavau?

⁸ Sa toe faamatala atu foi e Iesu le aoga e maua mai lena “mea e ai” i lona taʻu atu ia te i latou: “O aʻu nei le areto o le ola; o lē sau ia te aʻu e le laina lava ia; o lē faatuatua foi ia te aʻu, e le toe fia inu lava ia . . . o lenei foi le finagalo o le Tamā ua auina mai aʻu, ia le maumau lava se tasi ua ia foaiina mai ia te aʻu, a ia ou toe faatuina o ia i le aso gataaga.”—Ioane 6:35-40.

9, 10. (a) Ua faapefea ona eseese le “areto o le ola” ma le manai? (e) E tusa ai ma le Ioane 6:42-51, mo ai na avatu ai e Iesu lona tino? (i) E faapefea ona ‘aai’ i latou nei ‘i lona i tino’?

⁹ Sa finau mai nei tagata Iutaia mananao i mea faitino ia Iesu ua na o se atalii o Iosefa ma Maria. Sa lapataia i latou Iesu: “Aua tou te muimui. E le mafai se tasi ona sau ia te aʻu, pe a le tosina mai e le Tamā ua auina mai aʻu; ou te toe faatuina foi o ia i le aso gataaga.” Ona ia toe faapea atu lea: “O aʻu o le areto o le ola. Na aai e o outou tamā le manai i le vao, a ua oti i latou. O lenei le areto ua alu ifo mai le lagi; ai se ʻai ai ona le oti lea o ia. O aʻu o le areto ola na alu ifo mai le lagi; pe a ʻai se tasi i lenei areto ona ola ai lea o ia e faavavau. O le areto foi ou te avatua, o loʻu tino lea, ou te avatua ma ola o le lalolagi.”—Ioane 6:42-51.

¹⁰ O le mea moni, sa mo le “ola o le lalolagi”—le lalolagi aoao o le fanau a tagata ua mafai ona togiolaina—na tuuina atu ai e Iesu lona tino. Ma “so o se tasi” o le lalolagi o le fanau a tagata e ʻai i lena “areto” i le faaalia o le faatuatua i le mana togiola o le taulaga a Iesu, e mafai ona ulu atu i le ala i le ola e faavavau. I inei o “tagata ese e toatele” na aufaatasi ma tagata Isaraelu e ʻaai i le manai i le vao, ua faaatagia ai le motu o tagata e toatele o “isi mamoe” a Iesu o ē ua faatasi atu nei ma le vaega totoe faauuina o le “Isaraelu a le Atua,” ua aai nei i le tino o Iesu i se manatu faafaatusa. Ua latou faia lenei mea e ala i lo latou faatuatua i lana taulaga.—Kalatia 6:16; Roma 10:9, 10.

11. O ā isi upu a Iesu na faateia ai Siu, ma ai se ā?

¹¹ I Kalilaia lava, sa faateia le toatele o le au faalogologo a Iesu i ana upu. O lea a o i ai pea i le mataupu i lona tino, sa oo lava ina ia toe faia se isi laasaga atili, i lona taʻuina atu ia i latou, e faapea: “E moni, e moni, ou te fai atu ia te outou, afai tou te le aai i le tino o le Atalii o le tagata, a le inu foi i lona toto; ua le i totonu ia te outou le ola. O lē ʻai i loʻu tino ma inu i loʻu toto, ua ia te ia le ola e faavavau; ou te toe faatuina foi o ia i le aso gataaga. Auā o loʻu tino o le mea e ʻai moni lea, o loʻu toto foi o le mea inu moni lea.” (Ioane 6:53-55) Na matua faateia moni lava! Sa le gata o le manatu i le aina o se tino o se tagata sa tetee ai na Siu, a e o le Tulafono foi i le Levitiko 17:14 e matuā faasaina ai lava le aina o le toto o se mea ola.”

12. O le ā ua faamamafa e Iesu i inei? (e) O a mau e faailoa ai e le o faagataina lenei mea i na o suli faatasi ma Iesu?

¹² O le mea moni, i inei sa faamamafaina ai e Iesu faapea so o se tasi e manao ia maua le ola e faavavau e tatau ona faia faapea e ala i le faatuatua i le taulaga na faia mulimuli ane e Iesu i le ofoina atu o lona tino lelei atoatoa faaletagata ma le faamaligiina o lona toto mo le ola. (Eperu 10:5, 10; 1 Peteru 1:18, 19; 2:24) O lenei fuafuaga e le faagataina mai suli faatasi ma Iesu. E tatau foi ona aofia ma le “motu o tagata toatele” o ē o le a sao mai le “puapuaga tele,” auā o i latou nei “ua ta foi o latou ofu, ma ua faasinasinaina o latou ofu i le toto o le Tamai mamoe.” O lo latou faatuatuai le taulaga a Iesu, o loo faaalia i lo latou tuuina atu i le Atua o le ‘auaunaga paia’, ma iu ai i lo latou faasoaina mai taimi sili ona faigata i le lalolagi. Na faapena foi ona taʻuamiotonuina Raava ma faasaoina ina ua tuuina atu Iosua Ieriko i le faaumatiaga.—Faaaliga 7:9, 10, 14, 15; Iosua 6:16, 17; Iakopo 2:25.

 “Totonu ia Te Outou Le Ola”

13. (a) I le faatusatusaga o le Ioane 5:26 ma le Ioane 6:53, o le ā e tatau ona matauina? (e) O le ā le kalama taatele faa-Eleni e fesoasoani ia i tatou ia malamalama i le Ioane 6:53? (i) O lea, o le ā le uiga o le i “totonu ia te outou le ola,” ma o ai e faatatau i ai nei upu?

¹³ I le Ioane 6:53, 54 ua faatusina ai e Iesu le “ola e faavavau” i le “i ai i totonu ia te outou le ola.” O lea, i le faamatalaga, o le faaupuga “totonu ia te outou le ola” e foliga mai e i ai sona uiga e ese ai mai lea na faaaoga e Iesu i le Ioane 5:26. O faaupuga i le faiga faakalama e pei o le “ola i totonu ia te outou” e i ai lava i nisi fuaiupu i Tusitusiga Eleni. Mo se faaaʻoaʻoga: “Ia ia te outou le masima.” (Mareko 9:50) Ma le “ua tauia foi i latou i o latou lava tino.” (Roma 1:27)  *I inei faaaʻoaʻoga, ua le faailoa mai e le fuaiupu le malosi e aumaia ai le masima po o le taui i luga o isi. Na i lo o lea, ua faasino i le atoatoa o le tagata i totonu. O lea, e tusa ai ma le agaga moni o le Ioane 6:53, o le i ai i “totonu ia te outou le ola” o lona uiga i inei o le ulu atu mulimuli ane i se tulaga atoatoa o le ola. O le “lafu mamoe itiiti” o suli o le Malo na latou oo i lenei mea i le toe faatutuina o i latou i le lagi. O “isi mamoe” o le a tofo i lenei mea i le iuga o le pulega i le afe o tausaga, pe a tofotofoina ma taʻuamiotonuina i latou mo le ola e faavavau i Parataiso i le laloalgi.—1 Ioane 3:2; Faaaliga 20:4, 5.

14. O ai isi o le a maua aoga i le “areto mai le lagi,” ma e faapefea?

¹⁴ E mafai foi ona maua e isi aoga mai le “areto mai le lagi.” Sa fetalai Iesu e uiga i se tasi e ʻai i lona tino ma inu i lona toto a maliu: “Ou te faatuina foi o ia i le aso gataaga.” Ua iloa lelei lava o Kerisiano faauuina ua momoe i le oti ia toe faatutuina ina “faaali” mai Iesu Keriso i le mamalu o le Malo. (1 Korinito 15:52; 2 Timoteo 4:1, 8) Ae faapefea “isi mamoe” faamanuiaina o ē ua momoe i le oti? O upu a Mareta i le taimi o le maliu o Lasalo ua maua ai se manatu fiafia i inei, auā i le taimi lena o Siu matataʻu i le Atua sa leai so latou faamoemoe ese na i lo o le toe tu faalelalolagi. Sa faaalia le faatuatua o Mareta i upu nei: “Ua ou iloa e toe tu mai lava ia [Lasalo] i le toe tu i le aso gataaga.” (Ioane 11:24) O i tatou o ē o ola nei i le afio mai o Keriso e mafai foi ona faamoemoe faapea o ē faatuatua o le “motu o tagata e toatele” ua momoe i le oti o le a i ai so latou toe tu vave mai i inei i le lalolagi, ina ia mafai foi ona latou toe tagofia le “areto mai le lagi,” ma faamoemoe i le ola e faavavau i le lumanai. Maeu se faamoemoe ofoofogia, o se faamoemoe mautinoa auā na toe faatuina ae Iesu lava ia mai le oti!—1 Korinito 15:3-8.

“Ia Tasi ma Keriso”

15. O upu a Iesu ‘ua outou tasi ma Keriso’ e faatatau ia te ai, ma ai se ā ua e tali mai ai faapea?

¹⁵ Sa faaauau mai Iesu: “O lē ʻai i loʻu tino ma inu i loʻu toto, e tumau o ia ia te au, o aʻu foi ia te ia.” (Ioane 6:56) O le mea lea, ua moni ai lava lenei mea e uiga i “so o se tasi” o lē e faaalia se faatuatua i le taulaga a Iesu, ma le faamoemoe ua i ‘totonu ia te ia le ola.’ O i latou uma lava o ē ua faaalia lena faatuatua e mafai ona “tasi” i latou ma Iesu. O le mea moni, “o le motu o tagata e toatele,” ua i ai faamoemoe faalelalolagi, e le o “tasi i latou ma Keriso i le manatu, e le o i latou o ni suli faatasi ma ia, po o sui o lana faatoanofotane o ē maua le toe tu faalelagi e pei o ia. (Roma 8:1, 10; 1 Korinito 1:2; 2 Korinito 5:17; 11:2; Kalatia 3:28, 29; Efeso 1:1, 4, 11; Filipi 3:8-11) O lea la, o i latou uma lava e i ai faamoemoe faalelalolagi, e mafai ma e tatau ona ogatasi atoatoa ma le Tamā ma le Alo i le iloa ma faia ‘le finagalo lelei atoatoa o le Atua’ e pei lava ona tatau ona faia e le “lafu mamoe itiiti.”—Roma 12:2 faatusatusa le Ioane 17:21.

16. (a) I ā auala taua ua “tasi” ai Iesu ma i latou uma ua faaalia le faatuatua i le taulaga a Keriso? (e) I le ā ua faaatagia ai lo latou tasi i fuafuaga ma gaoioiga?

 ¹⁶ O lea la, o le aoga faataulaga o le tino ma le toto o Keriso ua avanoa mo tagata uma lava i aso nei o ē faaalia le faatuatua, ma i latou uma o ē taumafai ina ia maua lena mea e mafai, i ni auala taua, ona “tasi” i latou ma Iesu. I nei ‘aso faigata e gata ai’ ua latou olioli i se autasi i le lalolagi atoa i le talitonuga, fuafuaga, ma gaoioiga. I le faaalia o le faatuatua ia Iesu, ua mafai ai ona faia ‘galuega sili’ i le lalolagi na i lo o ia na faia e Iesu i luga o lenei lalolagi. Ma ia matauina lenei mea o le faitau miliona o le “motu o tagata e toatele” ua faia ae ai le 99.7 pasene o i latou o faia le galuega a Ieova i le taimi nei. (Ioane 14:12; Roma 10:18) O lenei “tasi” i fuafuaga ma taumafaiga ua faaatagia i le molimau sili i le kelope atoa ma le lagolagosua ma le loto a le polokalama o le fausiaina a le Sosaiete o le Olomatamata. (Salamo 110:3) E toafia o le lalolagi o le fanau a tagata o le a talitonu ma i lea, ua ō mai ai i lenei autasi taua o lo tatou faatalitali pea i ai. O se lipoti talu ai nei na faalia ai le 3,024,131 Molimau tiotio.

17. O a manatu e ao ona talisapaia e i latou uma o le a auai i le Faamanatuga?

¹⁷ Ua faamoemoe o le a toetele ni tagata loto naunau o le a faatupuina le aofaiga o i latou o le a auai i le Faamanatuga o le 1987. E faitau miliona o “isi mamoe” o le a i ai, faatasi ma nai afe ua faaitiitia o le “lafu mamoe itiiti”—ua latou tofu talisapaia uma le mea alofa foia fua a Ieova e ala ia Keriso, i lo latou iloa o le taua o le tino ma le toto o Keriso. A e peitai, e ao i tagata uma ona iloa lelei lo latou tulaga. O le tagofia o le areto ma le uaina i le Faamanatuga e le maua ai le ola e faavavau. O ni faatusa ia o le taulaga a Iesu, lea na uluai faatatauina i le fesootaiga ma le “feagaiga fou.” O na sui faauuina na aveina atu i totonu o lena feagaiga, ua na o i latou lava na, e tatau ona tagofia le areto ma le uaina. E mafai ona i ai se tasi i lena feagaiga pe leai foi. (1 Korinito 11:20; 23-26) O i latou e le o i le feagaiga fou ma e lei aveina atu foi i le feagaiga mo se malo latou te le tagofia le areto ma le uaina i le Faamanatuga e le maua ai le ola e faavavau. O ni faatusa ia o le taulaga a Iesu, lea na uluai faatatauina i le fesootaiga ma le “feagaiga fou.” O na sui faauuina na aveina atu i totonu o lena feagaiga, ua na o i latou lava na, e tatau ona tagofia le areto i lena feagaiga pe leai fou. (1 Korinito 11:20, 23-26) O i latou e le o i le feagaiga fou ma e lei aveina atu foi i le feagaga mo se malo latou te le tagofia le areto ma le uaina i le Faamanatuga, a e tumau pea ona tatau ona latou iloa le tāua ia i latou o le taulaga a Iesu i lona tino ma lona toto. (Luka 22:14-20; 28-30) O lenei taulaga o le auala lea latou e maua ai le ola e faavavau i luga o lenei lalolagi.

18. O le ā le fiafiaga e iu i ai mai le iloa manino o le uiga o mea uma na faataulagaina e Iesu?

¹⁸ O le mea lea, sei tatou auai i lenei taimi o le Faamanatuga ma ia iloa manino e uiga i mea uma na faataulagaina e Iesu e mo le fanau a tagata. Tau ina ia faatauaina e sui uma o “le lafu mamoe itiiti” lo latou valaaulia, ma tau ina ia olioli le motu o tagata faatuputeleina o “isi mamoe” i le faamoemoe o le maua o se olaga lelei atoatoa faalelalolagi i ‘totonu o i latou’ a o latou faasili le tāua o lo latou “tasi” nei ma le Tamā, le Alo, ma le faitau aofai o le vaega totoe faauuina ua faaitiitia i luga o le lalolagi. Maeu so tatou fiafia i le iloa faapea ua avanoa nei le “areto o le ola” mo tagata uma!

[Faaopoopoga i lalo]

Fesili e Autalu ai

□ I le 32 T.A. o ā ituaiga manai e lua na fetalai i ai Iesu ma na aumaia foi mo ai?

□ O ai ua valaauina e Iesu e ʻaai ma i lona tino ma inu i lona toto,” ma e faapefea ona latou faia o lenei mea?

□ O le ā le uiga o le i ai i “totonu ia te outou le ola” ma o le a faapefea ma o afea foi e faia ai lenei mea?

□ O le ā le olioli ua tatau ai nei ona i ai i tagata e tusa ai ma le “areto o le ola”?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]