O Ieova—O le Atua o Taimi ma Tau

“O le mea ma lona tausaga i mea uma.”—FAILAUGA 3:1.

1, 2 (a) O a auala ua manatu mamafa ai tagata i le taimi? (e) O le ā o le a tupu i le toatele i aso nei pea leai se mea e taʻu mai ai le taimi?

I ASO UMA o le olaga, tatou te matua manatu mamafa tele i le taimi. Mo se faaaʻoaʻoga, pe a faailoa mai e le uati ua po ma ua tatou vaaia foi le goto atu o le la ma ua mou atu le malamalama, ua tatou iloa ai ua oo mai le po. E i ai foi isi vaega o le lalolagi, pe a faaalia mai i le kalena ua taufaaiuiu le tau e afu ai mea, ma ua tatou vaaia ua fesuisuiai le tau mai lea vaiaso i lea vaiaso, ma ua toulu lau o laau, ua faailoa mai ai ia i tatou ua latalata le taumalulu. O lea o faamaoniga o mea o taʻu mai e taimi ma tau ua faamaonia ai foi mea o taʻu mai e uati ma kalena ia i tatou.

² O le lē mafai ona tatou iloa o taimi ma tau o le a liua ai le tele o mea i le olaga i aso nei i se ituaiga olaga le pulea. Mo se faataʻitaʻiga, sei manatu i le taumafai e faatulaueleele ni vaalele se tele i se malae vaalele pisi, a e leai e mea e faailoa mai ai le taimi ina ia mafai ai ona faia so latou faasologa! Pe manatu i le faitau miliona o tagata e o atu e faigaluega i le taimi tonu pe a faapea e leai se mea e taʻu atu ai ia i latou le taimi!

3. O ai le mafuaaga o taimi ma tau?

³ O ai na amataina taimi ma tau? O Lē na Faia le Vateatea, o Ieova le Atua. Ua faapea mai le Kenese 1:14: “ua fetalai mai foi le Atua, ‘Ia i ai i le vanimonimo o le lagi o mea e malamalama aʻi, e iloga ai le ao ma le po:  ia fai foi ma faailoga, ma tau, ma aso ma tausaga.”

O Taimi ma Tau e Sili ona Taua

4-6. (a) O le a se isi mea e sili atu lona taua na i lo o le iloa o taimi ma tau i gaoioiga faaletagata? Ai se ā? (e) O a fesili e ao ona tatou fesili ai?

⁴ E ui lava ina iloa le tāua o taimi ma tau o gaoioiga faaletagata, a e i ai se mea e sili mamao atu lona taua: O le a le taimi po o le tau i le silafaga a le Atua? Ua tusia i le Failauga 3:1 “O le mea ma lona tausaga i mea uma lava, ma ona lava po i mea uma lava i lalo o le lagi.” Ua moni lenei mea e tusa ai ma manatu o tagata, a e ua sili atu ai ona moni e tusa ai ma le silafaga a le Atua. E i ai ana taimi ma tau patino mo le faataunuuina o ana fuafuaga. Afai e le ō gatasi o tatou olaga ma lenei mea moni, o lona uiga, o a tatou taumafaiga uma lava la ia talafeagai o tatou olaga ma taimi o uati ma kalena o le a matuinoa lava le lē aoga.

⁵ Ai se ā ua leai ai? Auā e i ai le fuafuaga a Ieova mo lenei lalolagi ma mea faiola faaletagata o loo i ai: a na le o lea semanū na te le faia i latou. A le ō gatasi la o tatou olaga ma lena fuafuaga, a o le a le aofia foi la i tatou i totonu o lena fuafuaga. Ma e mautinoa lava ona faataunuuina lava fuafuaga e tusa ai ma le taimi tonu. Ua ia faailoa mai: “E faapea foi laʻu upu e alu atu ai i loʻu gutu, e le foi mai fua ia te au; a e peitai e faia le mea ou te loto i ai, e manuia foi i le mea ou e te auina atu ai.”—Isaia 55:11.

⁶ O lea e manaomia ai ona tatou fesili: “O le a le taimi po o le tau i le silafaga a Ieova? O le a faapefea ona aofia ai malo ma tagata o lenei lalolagi i lana faasologa o taimi? O le mea moni e faapefea ona e aofia ai? Ua e fuafuaina ea lou olaga ia talafeagai ma na fuafuaga a le Atua ma lana faasologa o taimi?

Po o Faataunuuina ea e Lenei Lalolagi Fuafuaga a le Atua?

7. O le ā le vaaiga o i le toatele o tagata lotu, a e ai se ā ua le faatino ai?

⁷ E toatele tagata i aso nei ua latou manatua o loo aofia i latou i fuafuaga a le Atua auā ua latou faapea mai ua latou talitonu i le Atua. A e peitai a e fesili atu ia i latou e faasino mai ia te oe mai le Afioga a le Atua po o le ā lena fuafuaga, e le mafai ona latou faia lena mea. Ua oo lava i latou i o latou ala, ma o loo i ai lava lo latou manatu o loo fiafia atu pea le Atua ia i latou. O le toatele lava o ē o loo pulea le lalolagi o loo manatu pea faapena mo le tele o senituri. Ua latou lagona faapea o loo galueaiina e le Atua ana fuafuaga e auala ia i latou, e tusa lava po o ā a latou gaoioiga. Peitai, latou te le mafai foi ona faailoa mai po o le ā lena fuafuaga.

8. Ai se ā ua le tatau ai ona manatu faapea o loo lagolagoina e Lē na Faia mea pule ma tagata o lenei lalolagi?

⁸ Pe o faailoa mai ea e le Tusi Paia faapea o lagolagoina e le Atua lenei lalolagi, e aofia ai ē pule ma tagata ma ā latou lotu? Manatu i lenei mea: O le mana o le Atua e mataʻutia. Na ia faia le vateatea, e aofia ai ma le faitau piliona o faaputuga fetu, e faitau piliona foi fetu i ai faaputuga taitasi. (Salamo 147:4) E faaopoopo atu i ai, le poto le masuesueina o le Atua. Afai o lagolagoina e le Atua i lona mana ma le poto malo, pe latou e oo ea i le tele o nei faiga sauā, taua, faamasinoga le tonu, ma le mapuitiga mo le tele o senituri? Pe o le a taʻitaʻiina ea e le Atua taʻitaʻi o le lalolagi ma le faitau miliona o o latou tagata e o atu i taua ma fasiotia foi isi taʻitaʻi i latou e le Atua? E talafeagai ea lena mea?

9. O le ua fai mai ai le Afioga a le Atua e tatau ona avea o se tulaga faaleagaga o ana auauna faamaoni?

⁹ Ua taʻu mai e le Tusi Paia ia i tatou i le 1 Korinito 14:33 (N.W.) faapea, “o le Atua e le o le Atua ia o le [fetoai] a o le filemu.” E le gata foi i lea, a e ua taʻu atu e Ieova i ona tagata faamaoni: “Ina ia tasi la outou upu uma lava, ina neʻi i ai ni maseiga ia te outou, a ia maopoopo lava i le loto e tasi ma le manatu e tasi.” (1 Korinito 1:10) A i ai se tasi i tagata o le Atua e le talafeagai  ma lenei mataupu silisili, ona a lea? Ua faatonu mai le Roma 16:17: “Ia outou vaavaai i e faatupu fevaevaeaiga . . . o mea ia e le tusa ma mataupu ua aʻoaʻoina ai outou, ia outou liliu ese foi ia te i latou.” O lea la, o fevaevaeaiga a malo ma lotu ma tauvaga o faamaoniga manino ia e le o lagolagoina e le Atua na malo, taʻitaʻi lotu, ma ē o mulimuli ia i latou.

10, 11. O ā mau o le Tusi Paia o faaalia ai lē o lagolagoina pule ma tagata o lenei lalolagi?

¹⁰ O ai moni la o lagolagoina i latou? Ua tusia i le 1 Ioane mataupu e 3, fuaiupu e 10 e oo i le 12, e faapea: “O le mea lea ua iloa ai le fanau a le Atua ma le fanau a le Tiapolo. O i latou uma o e le fai le amiotonu e le mai le Atua i latou, atoa ma ē le alolofa i o latou uso. Auā o le poloaiga lenei ua outou faalogologo i ai talu le amataga, ia outou fealofani. E le pei o Kaino na i loo leaga, na fasioti foi i lona lava uso.” Ua faapea mai foi le Muamua Ioane mataupu e 4, fuaiupu e 20: “Pe afai e faapea mai se tasi, ou te alofa i le Atua, a e ita i lona uso, o le pepelo lava ia; auā o lē le alofa i lona uso ua ia vaai atu i ai, pe mafai faapefea ona alofa o ia i le Atua ua ia le vaai atu i ai.” O le mea lea na faavae ai e Iesu lenei poloaiga i le Ioane 13:35: “O le mea lea e iloa ai e tagata uma lava o oʻu soo outou, pe afai ua outou fealofani.”

¹¹ O e vaaia ni uiga tutusa i le va o le alofa ma le autasi o loo i totonu o auauna moni a Ieova ma le auala o loo mulimuli ai taʻitaʻi o le lalolagi ma tagata lautele mo le tele o senituri? I le na o lo tatou lava senituri, o le fasiotia o tagata lotu e isi tagata lotu ua avea ai le faitau sefulu miliona o ola. O le tele lava o na fasiotiga tagata o tagata lava o le lotu e tasi ua fasiotia o latou lava tagata lotu! O le faamaoniga mautinoa lena o le le o lagolagoina o i latou e le Atua. Na i lo o lena, e pei ona faaalia mai e le Afioga a le Atua, o lo latou lagolagosua e leai se isi ua na o Satani le Tiapolo. O le mea lena na mafai ai ona faapea mai le aposetolo o Ioane: “Ua tatou iloa e mai le Atua lava i tatou, a o le lalolagi uma o loo nofo toilalo i loo leaga.” (1 Ioane 5:19) Ioe o Satani o le “Atua o le lalolagi nei.” (2 Korinito 4:4) O ia o le malosi o loo i tua o taʻitaʻi ma tagata o lenei lalolagi o ē ua faaalia i a latou galuega e le mai le Atua i latou.

Fuafuaga a Ieova mo Ē Agamalu

12, 13. O le a le fuafuaga a le Atua mo lenei lalolagi ma tagata o i ai?

¹² A e peitai, ina ua faia e Ieova tagata, sa ia fuafuaina ina ia avea le lalolagi atoa ma parataiso e pei o Etena, ia faatumuina e tagata lelei atoatoa autasi, fiafia. (Kenese 1:26-28, 2:15; Isaia 45:18) E lei soloia lava lena fuafuaga e tagata fouvale ma mea faiola agaga leaga. E le gata i lea, ona o Ieova o le Atua o tau ma taimi, o le a faataunuuina lava lana fuafuaga i le taimi atofaina ua ia tuu i ai. O le a ia le faatagaina taʻitaʻi faaletagata fiatutoatasi mai ia te ia e tau pea faasaga i ana fuafuaga e sili atu i le taimi faatapulaaina.

¹³ Ua matua mautinoa atoatoa e Iesu fuafuaga a Ieova mo lenei lalolagi. Sa ia fetalai atu i se pagota sa faaalia lona faatuatua ia te ia: “Ta te faatasi ma oe i Parataiso.” (Luka 23:43) O le Parataiso faalelalolagi lena o le a oo mai. I se mea muamua na tupu, sa ia fetalai ai: “Amuia ē agamalu; auā e fai mo latou tofi le nuu.” (Mataio 5:5) I inei atonu sa faapena ona faasino atu e Iesu i le manatu o loo i le Salamo 37:11, ua faapea mai: “A o e agamalu e fai mo latou le nuu [lalolagi], e faafiafia foi i latou ia te i latou ona o le manuia e tele.”

14. O a ituaiga tagata o le a mau i le lalolagi?

¹⁴ O ai i latou nei o le a mau i le lalolagi? Ua faapea mai le Salamo 37:34: “Ia e faatalitali ia Ieova, ma e tausi i lona ala; ona faaeaina lea o oe e ia ina ia fai mou le nuu; e te iloa atu le fanoga o e amio leaga.” I Sal 37 fuaiupu e 37 ma le 38 ua faaopoopo mai e faapea: “Ina mafaufau ia i le ua sao lana amio, ma vaavaai i le ua amiotonu; auā o le  iuga o lea tagata o le manuia lava. A e fano faatasi o e solitulafono; o le iuga o e amio leaga o le malaia lava lea.” O lea o tagata o ē o ola o le a mau i le lalolagi, e tatau ona latou ō mai ina ia iloa Ieova, talitonu i ana folafolaga, ma ia faitauina i latou o ē ua sa’o o latou amio ma ia le pona ona o lo latou usiusitai i ana poloaiga. I le Muamua Ioane 2:17 ua faapea mai: “O le a mavae atu le lalolagi atoa ma lona tuinanau, a o lē fai le finagalo o le Atua e tumau lea e faavavau.”

15. Ina ia oo mai suiga autu aogā mo le lelei o le lalolagi, o le a le mea taua lava e tasi e tatau ona tupu?

¹⁵ A e peitai, ina ia faia na suiga e manaomia ai se toe liliuina o tulaga o mea o loo i ai nei. O lea mea lava e tasi, o le a aveesea o pulega uma o le lalolagi o loo i ai nei, auā ua le taulau ona aumaia e pulega faaletagata tulaga manaomia. Peitai o nei suiga e gatete ai le lalolagi ua fitoi tonu lava lea i le tomai o Ieova. Mo se faaaʻoaʻoga, ua taʻu mai e le Tusi Paia: “O ia foi na te liua tausaga ma tau; e aveeseina e ia o tupu, e tofia foi e ia o tupu.”—Tanielu 2:21.

Aveesea o Ē Tetee

16, 17. (a) Na faapefea ona feutagai Ieova ma Farao o lē na tetee i Lana Fuafuaga? (e) Na faapefea ona faamaonia le upu faavaloaga a Ieova?

¹⁶ Sei manatu i mea na faia e Ieova i malo malolosi ma pulega i aso ua mavae, a e maise lava i latou sa taumafai e aiā fua i ana fuafuaga. Na gausia i latou ma faataapeapeina i matagi e pei o le pefu, e faapena foi ma o latou emepaea. Faataʻitaʻi, le Farao o Aikupito, o lē na faapologaina tagata o le Atua. A e peitai sa i ai se fuafuaga a Ieova mo ana auauna, ma na ia auina atu Mose e taʻu atu ia Farao ina ia faasaoloto mai i latou. Na i lo o le usiusitai o Farao sa ia taʻu atu ma le ua maaʻa faapea: “O ai ea Ieova ou te faalogo ai i lana upu.” Na ia toe faapea atu: “Ou te lei iloa Ieova, ou te le tuuina atu foi Isaraelu e ō.—Esoto 5:2.

¹⁷ Na tuuina atu e Ieova ia Farao le tele o avanoa e suia ai lona mafaufau. Peitai, i lea taimi ma lea taimi, e pei ona fai mai le Esoto 11:10 ‘a ua faamaaa le loto o Farao.’ Peitai, e ia Ieova se malosi e le ma faatoilaloina. Ina ua oo mai lana taimi atofaina, sa ia faamalelemoina Farao ma ana ʻau i le Sami Ulaula. Fai mai le Esoto 14:28: “E leai se tasi na toe o i latou.” I le isi itu na puipuia ma faasaolotoina auauna Ieova. E le gata i lea o lenei mea, na oo tonu mai lava i le taimi na tuupoina lea na valoia mai i le Afioga faavaloaga a Ieova, i le faaiʻuga o le vaitaimi e 400 tausaga na ia fetalaia i lana auauna faamaoni o Aperaamo i senituri ua mavae.

18. O le a na faia e Ieova ia Nepukanesa o Papelonia? Ai se ā?

¹⁸ Ona i ai lea o le Tupu o Nepukanesa o Papelonia. Sa ia gugutu e uiga i lona malosi ma mea na ia faia, e pei o se atua. A e ua faapea mai le Tanielu 4:31: “A o tautala mai le tupu, ua tulei ifo le siufofoga mai le lagi, ua faapea mai, ‘Nepukanesa e, le tupu, “o le  fai atu nei ia te oe, ua teʻa ma oe le malo.” Na taʻu atu e Ieova ia te ia o le a faamaulaloina o ia e pei o se manu o le vao seia, e pei ona fai mai le Tan 37 fuaiupu e 32, e iloa “ua pule lē Silisili ese i le malo o tagata, na te tuuina i ai foi i le ua ia finagalo i ai.” O le mea moni lava lena na tupu i le taimi tonu na fuafuaina e Ieova mo lena mea.

19. Ai se ā na matua faamamafa ai e Ieova le faamasinoga faasaga ia Papelonia ma lona tupu o Pelesara?

¹⁹ O le tupu mulimuli o Papelonia o Pelesara. O le taimi tonu lava lena a Ieova na tuupoina e paʻū ai lena emepaea faamanu. Ai se ā? Aua na faatagataotauaina e Papelonia tagata o Ieova ma faalumaina o Ia. Ua faailoa mai e le Tanielu mataupu e 5 faapea sa faia e Pelesara se faigaai tele mo le toaafe o alii sa ia te ia. Ua fai ane Pelesara “ia aami i ipu auro ma ario na aumaia e Nepukanesa lona tamā na i le malumalu [o Ieova] i Ierusalema . . . ona feinu ai lea o le tupu, ma alii sa ia te ia, ma ana avā, atoa ma ana palake.” (Tanielu 5:2, 3) Matau le isi mea na latou faia e sosoo ai: “Sa latou feinu uaina, ma latou vivii atu i atua auro, ma ario, o apa memea, o uamea, o laau ma maa.” (Tanielu 5:4) A o latou feinu i ipu paia sa faaaogaina i le tapuaiga ia Ieova, sa latou tauemu ma faifai ia Ieova. I lo latou tapuai atu i atua pepelo ua latou tapuai atu ai ia Satani.

20, 21. O le a le feau na faaoʻoina atu e Tanielu ia Pelesara, ma na faapefea ona faataunuuina?

²⁰ A e peitai, i le taimi lava lena na tupu ai se mea uiga ese. O ni tamatamai lima na vaaia o tusi i luga o puipui o le maota! Na matuā faateia lava le tupu “ona liua lea o fofoga o le tupu, ua atuatuvale o ia i lona manatunatu, ua tatalaina sootaga o lona papatua, o ona tulivae foi ua faafetoai le tasi i le isi.” (Tanielu 5:6) Sa leai se tasi o faufautua faalotu a Pelesara na mafai ona malamalama i le tusilima, o lea na valaauina ai le auauna a le Atua o Tanielu na te faamatalaina le tusilima. Sa faailoa atu e Tanielu i le tupu faapea o le feau e mai ia Ieova, ma o le feau lenei: “Ua faitaulia e le Atua lou malo ma ua faaiuina . . . Ua fuatia oe i le fua faatautau, a ua iloa oe ua mamasagaia . . . Ua vaeveaina lou malo, ua foaiina atu ia Metai ma Peresia.”—Tanielu 5:26-28.

²¹ I lena po, na osofaia ai e ʻau a Metai ma Peresia le aai na ui atu i faitotoa sa matala ona sa nofo faatalanoa. E pei ona faaiu mai e le Tanielu 5:30: “O le po lava lea na fasiotia ai Pelesara.” O le pau o Papelonia na faatagaina ai tagata o Ieova e toe foi atu i lo latou laueleele i le 70 tonu lava o tausaga e amata ma le faatagataotauaina o i latou. Na matua fetaui tonu lava lena mea ma le fua po o le faasologa a Ieova, e pei ona faailoa mai e le Ieremia 29:10.

22, 23. Na faapefea ona feutagai Ieova ma le Tupu o Herota Akeripa I o le na teena Kerisiano o le uluai senituri?

²² I le uluai senituri, sa avea ai Herota Akeripa l ma le pule i Palesetina, o se vaega o le Emepaea o Roma. Sa faafalepuipuiina e Herota le aposetolo o Peteru, ma sauaina isi Kerisiano. Sa oo lava foi ina ia poloaiina le fasiotia o le aposetolo o Iakopo. (Galuega 12:1, 2) Sa fuafuaina foi e Herota ni faaaliga o ni tauvaga fasioti tagata e tau ai tagata ma manu feai i malae mataaga ma isi faaaliga faapaupau,. O nei mea uma na faamaonia ai e le o ia o se tagata tapuai moni i le Atua.

²³ A e peitai, ua oo mai le taimi atofaina a  Ieova e faasalaina ai lenei tagata tetee. Ua taʻu mai e le Galuega 12:21 e oo i le 23 ia i tatou e faapea: “O le aso foi na atofaina, ua ofu ai Herota i ona ofu alii, ma nofo i le nofoālii, ua lauga atu ia te i latou. Ona alalalaga lea o le nuu, ‘o le siufofoga o se atua, a e le se leo o se tagata!’” O le a le mea na tupu e sosoo ai? Ua fai mai le Tusi Paia: “Ona taia loa lea o ia e le agelu a le Alii, auā ua le avatu e ia le viiga i le Atua; ona atiolaina lea o ia e anufe ua oti ai.” O se tasi lenei o faaaʻoaʻoga o le “aveesea o tupu” e Ieova, e pei ona tusia i le Tanielu 2:21.

24. O a mea moni ua faamaonia e na mea tutupu i talatuufaasolo?

²⁴ O nei mea tutupu i talatuufaasolo e faamaonia ai e i ai taimi ma tau a Ieova mo ana fuafuaga. E faaalia ai foi le mautinoa lava ona ia te ia le tomai ma le mana e faataunuuina ai lana fuafuaga ina ia toe suia ai lenei lalolagi i se parataiso “e mau ai le amiotonu.”—2 Peteru 3:13.

E te Manatua?

□ Ai se ā e taua tele ai le iloa o taimi ma tau a Ieova?

□ Ai se ā e le o lagolagoina ai e le Atua pule ma tagata o lenei lalolagi?

□ O a ituaiga tagata o le a mau i le parataiso o loo sau i le lalolagi?

□ Na faapefea ona faaalia le tomai o Ieova i le faamaulaloina o pulega na tetee ia te ia?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]