O le Tusi Paia—Se Tusi mo le Fanau Uma a Tagata

“FAAUTA! foi i le motu o tagata e toatele mai atunuu uma ma aiga, ma nuu, ma gagana eseese, e le ma faitaulia e se tasi, o loo tutū i latou i luma o le nofoālii.”

O le a lena ituaiga o motu o tagata? Ma o le a o loo latou faia?

“Ua ia i foi lau pama i o latou lima,” ua faapea mai atili le tala. “Ua latou alalaga foi ma leo tetele, ua faapea atu, O i ai le faaolataga i lo tatou Atua o lē tietie i le nofoālii, atoa ma le Tamai Mamoe.” E le o se vasega tele o tagata faasaua o loo poloai atu ma o se mea po o le faaalia o le tetee ona o se mea o manaomia. Ae, o se motu o tagata olioli, ma le fiafia ua faatoa o mai nai se mea faagaeetia na tupu. “O i latou ia o e o mai nai le puapuaga tele . . . Latou te le toe fia aai, e le toe fia inu foi, . . . e soloiesea foi e le Atua o loimata uma nai o latou mata.”

O se Feau mo le Fanau Uma a Tagata

O le faamatalaga e uiga i lena “motu o tagata e toatele ua maua lea i le tusi mulimuli o le Tusi Paia, o Faaaliga, i le mataupu e 7, fuaiupu e 9 e oo i le 17.Fal 7:9-17 I se uiga faafaiata, ua aumaia ai ia i tatou se vaaiga i luma i le taimi o le a le toe eseese ai le fanau a tagata o na o lanu, gagana, ma tagata nuu peitai o le a faatasia i le filemu ma le autasi ma faafiafiaina ai i le saolotoga moni mai le fefe ma le manaonao. O ia tulaga, i lona atoaga, o le feau silisili lea ua taofia e le Tusi Paia mo le fanau a tagata.

‘Peitai,’ atonu o le a e fesili mai, ‘o le a le  auala ua tulaga ese mai ai lenei feau?’ Pe sa lei talanoa ea tagata uma i le lalolagi e uiga i le filemu ma le autasi? O le mea moni sa latou faia. I lenei vaitaimi o le faamaaa faalevaomalo, o le faaonoono mai o faiga faapolotiki, faafitauli i lanu, tulaga tau tupe, ma tauiviga i lotu, o ai ea se tagata e lelei lona mafaufau e le o manatunatu i le filemu o le lalolagi? Peitai a o lei taitai ona i ai ia ituaiga tauiviga faalevaomalo, ma a o lei taitai ona avea le faasaoina o le fanau a tagata ma se lui, ua leva ona tautala le Tusi Paia i se taimi o le a faafiafiaina ai le fanau uma a tagata i le filemu ma le aufaatasi i lalo o le malo e tasi, le Malo o le Atua.

O se Vaaiga mo le Lalolagi Atoa mai le Amataga

Mai lava i lona amataga, ua aumaia e le Tusi Paia se vaaiga mo le lalolagi atoa i le lumanai o le fanau a tagata. “Ia fanafanau ia, ma ia uluola, ma ia tumu ai le lalolagi, ia faatoilalo i ai” o le faatonuga muamua lea na tuuina ia Atamu ma Eva e Lē na faia i laua, o Ieova le Atua. (Kenese 1:28) Sa lei avea Atamu ma Eva ma ē tupuga mai ai se ituaiga lanu po o se nuu faapitoa se tasi. Peitai, sa avea i laua ma ē tupuga mai ai ituaiga uma o tagata. Na faamaonia e le aposetolo o Paulo lenei mea moni ina ua ia aumaia le feau o le Tusi Paia i tagata Eleni i Atenai. Na ia taʻu atu ia i latou o le Atua “ua faia foi e ia nuu uma o tagata i le toto e tasi, ia nonofo i le fogaeleele uma lava.”—Galuega 17:26.

E tatau ona tatou taʻutino faapea o le manatu e uiga i le avea o le fanau uma a tagata ma uso ma tuafafine ua leva ona i ai a o lei i ai i mafaufauga o tagata taatele. E oo lava i aso nei, e ui i le tele o tala i le filemu i le lalolagi ma le autasi o uso, pe le moni ea o faifaiga faalelanu ma le faalelotonuu o loo faaauau pea ona avea ma malosi sili ua feainai ai ma ua avea ma mala i le fanau a tagata? Peitai, ua faaleleia e le Tusi Paia nei mea ma isi faigata pei o ni pa puipui. Ua tautala i tagata o nuu uma o se aiga tele e tasi ma ua tautala i le lalolagi o se aiga tele e tasi mo le fanau uma a tagata. O le tulaga la lenei, ua avea moni ai le Tusi Paia o se tusi mo le fanau uma a tagata.

O le faamoemoe i le avea o le fanau uma a tagata o se aiga fiafia e tasi e ola i le lalolagi atoa, se manū tatou te maua pe ana tumau Atamu ma Eva i le usiusitai ia Ieova le Atua. A e le o le tulaga lena na iu i ai. “O lenei, faapei ona oo mai o le agasala i le lalolagi i le tagata e toatasi, [o Atamu lea] o le oti foi ona o le agasala, ona oo mai lea o le oti i tagata uma lava auā ua agasala uma lava,” o le tala mai lea a le Tusi Paia.—Roma 5:12.

O le malamalama i lenei mea, ua leai ai se lanu po o se atunuu e sili pe taua i le isi lanu  po o le isi atunuu. O i inei foi, ua aumaia ai e le Tusi Paia le leai o se faaleagaina po o se faaʻauʻau i le fanau uma a tagata. Ua faaalia manino mai e le Tusi Paia “ua agasala tagata uma lava, ma ua le oo i le viiga mai le Atua.” (Roma 3:23) E ui ina tele mea faitino a tagata i nisi nofoaga faapitoa, ma lelei a latou aʻoaʻoga, ma mea faapena, ae pe le moni ea so o se mea tatou te vaai i ai, tatou te iloa ai tagata o feagai ma faafitauli lava nei pei o maʻi, tagata matua, le lelei atoatoa, ma le oti?

O se Folafolaga e Aoga mo le Fanau Uma a Tagata

E ui ina matua leaga le tulaga o le fanau a tagata, a e ua le tuulafoaia le tagata e aunoa ma se faamoemoe. I le taimi taua, sa faaaafia mai Ieova faatasi ma se folafolaga. Na fetalai le Atua ia Aperaamo: “O lau fanau foi e manuia ai atunuu uma lava o le lalolagi.” (Kenese 22:18) Ma se isi manatu foi, na talia e ni lotu pito i taʻutaʻua se tolu o le lalolagi o le—lotu Iutaia, le lotu Kerisiano ma le Isalama—le avea o lenei folafolaga ma vaega o latou talitonuga. Ua faailoa mai e le Tusi Paia lava ia le galueina o lenei folafolaga lona faamaumauina o tuutuuga i le va o Ieova ma Aperaamo ma e tupuga mai ia te ia, e aofia ai le nuu anamua o Isaraelu.

A e o i inei o le a faafiti ai nisi tagata. Ua latou manatu o lea tulaga o se uiga o le faaʻauʻau faaleatunuu po o le tauleagaina o isi. O lenei faavae ua mafua ai ona latou lafoaia le Tusi Paia, po o le tele o Tusitusiga Eperu ua latou manatu i ai ua na o ni tala faaanamua a se ituaiga e tasi. Peitai, pe talafeagai ia manatu? Ai se a na faatuatuaina ai e Ieova Aperaamo ma tuuina atu ia te ia le folafolaga?

Ua faamatala ma e le Tusi Paia: “Na faatuatua Aperaamo i le Atua, ona taʻua ai lea ia te ia e fai ma amiotonu; sa taʻua foi o ia o le uo a le Atua.’” (Iakopo 2:23) Ua taʻua foi e le tusi paia Isalama, o le Korana, le manatu faapea o le faatuatua o le mafuaaga lea na talia ai e le Atua Aperaamo e avea ma ana uo. “O ai e sili atu lana lotu na i lo lē e usiusitai atoatoa ia lava ia Ala [Allah]? Ma ia foi o le faia le lelei (i isi) ma mulimuli i le faatuatua o Ibrahim [Aperaamo], lē amio saʻo ma avea ai e Ala ia Ibrahim e fai ma ana uo.”—SURAH IV, fuaiupu 125, Holy Qur’an, faaliliuina e M. H. Shakir.

A e faapefea tagata Isaraelu? Na taʻu atu e Mose ia i latou, ina ua mavae le sili atu le 400 tausaga talu ona faia e le Atua le folafolaga ia Aperaamo faapea: “E le ona ua sili ona toatele outou i nuu uma na manao ai Ieova ia te outou, ma ia filifilia outou, auā na sili ona toaitiiti outou i nuu uma lava; a e peitai ona ua alofa lava Ieova ia te outou, ona o lona tusi foi o le tautoga na ia tauto ai i o outou tamā.”—Teuteronome 7:7, 8.

O lea sa lei faia faapea ona talu ai o Aperaamo po tagata Isaraelu o se lanu po o se atunuu e sili atu, pe ona e talu ai sa sili atu i latou i so o se itu na na i lo isi tagata. Peitai, talu ai ona o le alofa o le Atua ma le agalelei na faaalia ona o lona faatuatua ma ana galuega saʻo. Na taʻua e le aposetolo o Peteru lea manatu ina ua ia fai mai: “E le faailogaina tagata e le Atua; a e peitai o le mataʻu ia te ia i nuu uma lava, ma fai le amiotonu ua talia i latou e ia.”—Galuega 10:34, 35.

Peitai, e ui lava ina feagai atoatoa Ieova le Atua ma le nuu o Isaraelu mo se taimi, na i ai moni ia te ia se silafaga mo le lelei o le fanau uma a tagata. O ana taualumaga ma Isaraelu sa lei tusia i le Tusi Paia e faagaepu ai le agaga o le lotonuu pe siitia ae ai se atunuu i luga o le isi atunuu. Peitai, “o mea uma foi na tusia anamua, na tusia ia e aʻoaʻo mai ai ia te i tatou; ina ia tatou maua le faamoemoe e tupu mai le onosai, ma le faamafanafana mai o Tusi.” (Roma 15:4) Ioe, o nei mea na tutupu ua faamatilatila mai ai le alofa o le Atua ma lona onosai i le galueina o le faamoemoe o le a faatasia uma le fanau a tagata i le filemu ma le autasi. E faapefea ona iloaina lea faamoemoe?

O se Pulega mo le Filemu

“E tusa ma lana lava pule tunoa, na ia [le Atua] tuu ai i lona lava finagalo; ina ia na   faaopoopoina ia Keriso i le sauniga i le faaatoaga o tausaga, o i latou uma lava o i le lagi, atoa ma i latou o i le lalolagi,” o le faamatalaga lea a Paulo. (Efeso 1:9, 10) O le a lenei “pulega”?

O le upu ua faaliliuina mai le upu Eleni oi·ko·no·miʹa, o lona uiga faavae “o le puleaina o se aiga.” O lea, e ui lava ina faaeseesea le fanau a tagata i faiga faapolotiki, faalelanu, tulaga tautupe ma faalelotu, a e ua fuafuaina e le Atua ia aveesea nei eseesega malolosi ma ia toe aumaia le fanau uma a tagata usiusitai o se aiga fiafia i le lalolagi. E faapefea ona ia faia lenei mea? O le a ia faataunuuina e ala i le Malo faa-Mesia i aao o lona Alo, o Iesu Keriso.—Tagai foi i le Tanielu 2:44; Isaia 9:6, 7.

I aso nei, i le tele o omiga ma faafitauli, e faitau miliona tagata i le lalolagi ua tali mai i le feau a le Tusi Paia e uiga i le filemu ma le autasi. Ua latou o mai o se fuainumera le mafaitauina o le “motu o tagata e toatele” ua faamatalaina i le tusi o Faaaliga. I le tulaga faafaatusa, o loo tālo lau pama i luma o le nofoalii o le Atua, ma avatu a latou viiga ma le usiusitai i “lē tietie i le nofoālii,” o Iesu Keriso.—Faaaliga 7:9, 10.

Pe uigā ea lea feau ia te oe? Tusa lava po o le a lou lanu, tagata nuu, po o le gagana, ae o le iloiloina ma le taliaina o le feau o le Tusi Paia nei, e mafai ai ona e auai faatasi ma le “motu o tagata e toatele” faalevaomalo. Faatasi ai ma i latou, e mafai ona e faapea atu ma le mautinoa: “A e faatalitali i tatou i le lagi fou ma le lalolagi fou, pei o lana na folafola mai, e mau ai le amiotonu.”—2 Peteru 3:13.

O le mea moni, e mafai ona avea le Tusi Paia o se tusi mo oe!

[Ata i le itulau 5]

Sa avea Atamu ma Eva ma ē tupuga mai ai ituaiga uma o tagata

[Ata i le itulau 7]

O Aperaamo, o lē na tuua lona nuu moni, na na maua le finagalo fiafia o le Atua e ala i le faatuatua ma galuega saʻo