O le Uiga o Taimi ma Tau a Ieova mo O Tatou Aso

“O laau uma e le fua mai fua lelei, e taia ma lafoina i le afi.”—MATAIO 7:19.

1. O le a e mafai ona tatou iloa mai i auala sa feutagai ai Ieova ma nisi o pule i aso ua mavae?

FAAMAUMAUGA o mea tutupu i talatuufaasolo e faamaonia ai le mea moni e mafai ona suia e Ieova taimi “ma tau, e aveeseina e ia o tupu, e tofia foi e ia o tupu.” (Tanielu 2:21) I senituri talu ai, ina ua talafeagai ma ana fuafuaga, na ia aveesea Farao, Nepukanesa, Pelesara, Herota Akeripa l, ma isi. ‘A e peitai,’ atonu o le a faapea mai nisi, ‘o na mea uma lava na tutupu o talatuufaasolo anamua. O le a la latou mea e fai ia i tatou?’ E tele naunau mea latou te faia mo i tatou auā o loo i ai le tele o lesona aoga ma malolosi mo i tatou. O mea ua tatou aʻoaʻoina mai ina mea na tutupu e faapea a oo mai le taimi tuupoina a Ieova mo ia mea, o le a ia faamutaina pulega a taʻitaʻi o le lalolagi. Ma pe afai ua filifilia e faia faapea, o le a ia faatuina i lona mana le pulega ua ia finagalo i ai.

2. Mo le a ua oo mai ai le taimi a Ieova i o tatou aso?

² I o tatou aso, ua toe oo mai foi le taimi a Ieova “e aveesea e ia tupu, e tofia foi e ia o tupu.” Peitai ua uma ona “tofia” nei e ia le Tupu ua ia finagalo ai, e le pine ae tafiesea e le Atua nei pulega uma lava a le lalolagi, faapea foi ma lenei faiga aoao o mea o loo pulea nei e i latou. Ai se ā? Auā ua pei lava i latou o Pelesara o Papelonia anamua, ‘ua fuatia i le fuafaatautau, a ua iloa ua mamasagia.’ O tulaga i aso nei ua pei lava o le taimi na taʻu atu ai e le auauna a le Atua o Tanielu ia Pelesara e faapea: “Ua faitaulia e le Atua lou malo, ua faaiuina.” (Tanielu 5:26, 27) O le mea lea, i o tatou aso o Ieova lava o le a “fasi e ia o tupu i le aso o lona toasa. E  faamasino e ia o nuuese.”—Salamo 110:5, 6.

‘Iloa ua Mamasagia’

3, 4. E tusa ai ma le filemu, ua faapefea ona ‘iloa ua mamasagia’ pule o le lalolagi i aso nei?

³ Ua faapefea ona “iloa ua mamasagia” pulega a taʻitaʻi o le lalolagi e tusa ai ma taumafaiga a le lalolagi? E tatau ona avatu ia i latou le autu o faitioga po o tuuaiga ona o mea o loo tutupu i le aiga faaletagata i o tatou aso, le vaitaimi ua faatumulia i ala e lei faapea ona i ai i so o se isi lava vaitaimi. O se faataʻitaʻiga, i le na o le vaitaimi lava talu mai le 1914 e tusa o le selau miliona tagata na fasiotia i taua eseese! I aso nei ua faamataʻuina e auupega faaniukelea le faasaoina o ola i luga o le lalolagi. I lenei lava taimi, e faitau afe mea tau faatonutonu alu mamao faaniukelea, ma o latou au vaa ua nofo sauni nei, ua faatonutonu saʻo atu nei i le mea o lo matua toatele ai le faitau aofai o tagata o loo mau ai.

⁴ E faatatau i taua faaniukelea, ua lipotia mai e le mekasini o le Science se faaiuga e mogea ai le tino: ‘I so o se fetogiaiga tele faaniukelea, atonu o le a faamamateina ai se vaega tele o laau ma ola o manu o loo i luga o le lalolagi. A e le taumatea o lea aofia ai foi le faaumatiaina o le fanau a tagata.’ Sa fai mai se ofisa o le malo i Europa: “O mea faatamaia o le a le faatusatusaina i ni aai a e tusa o le konetineta atoa.” Na taʻua e le peresitene o atunuu Amerika Latina e uiga i le tau mo le puipuiga: “O le fanau a tagata o loo folau i luga o se vaa tele e faigofie ona goto . . . Pe a goto, e avatu uma ai lava ma tagata o loo i ai?” Ua iloa foi e se tasi nusipepa Iapani faapea: “E foliga mai ua matua mamao ese atu le lalolagi ma le [filemu] na i lo o se isi lava taimi i talatuufaasolo.”

5, 6. O a tulaga tau tamaoaiga i le tele o atonu ma tagata?

⁵ A e peitai, o loo faaaluina pea e malo le tele o tupe i le fausia auupega. Ua oso ae nei le tau i le tusa o le tiliona talā (U.S.) i le tausaga! Ua matauina e se tasi tusitala faapea ua faaaluina e le lalolagi le tusa e faa 50 taimi le tele o tupe i se fitafita e toatasi na i lo o tupe o loo faaaluina i se tamaitiiti aoga. Manatu foi i se lipoti a Malo Aufaatasi e faaalia faapea atonu e sili atu i le 450 miliona tagata i le lalolagi atoa o loo matelaina, ma o loo faateleina pea lo latou faitau  aofai. O se isi lipoti ua taʻua ai faapea e “30 i le 40 miliona tagata ua matelaina i le fia ʻaai i tausaga taitasi” i atunuu tau atiae. Ua faapea mai foi le lipoti, o le afa o i latou ua feoti i le fia ʻaai o tamaiti i lalo ifo o le lima tausaga.

⁶ O se tagata ofisa o le malo o se atunuu i Amerika i Saute ua faapea mai e “40 pasene o tagata faigaluega ua matuā ola matitiva lava.” I le isi atunuu i ina, o le leai o ni galuega i lena aai sili ua afaina ai le 51 pasene o tagata leipa. Ua faaiu mai le lipoti faapea: “O se konitineta e 260 miliona tagata o loo i ai ua matua goto atu i le loloto o se tulaga faanoanoa i le afa senituri.” Ia, sei matua nei talatomua mai atunuu eseese nei e tolu: “Ua ‘Mataʻutia’ le Faitau Aofai o le Au Matitiva.” “O le Mativa, o Se Mea Matua Tiga.” Po o nei lipoti e mai atunuu tau atiae? E leai, e mai tagata ofisa o le malo o Kanata, le Unaite Setete, ma Malo foi o Siamani. Ioe, e oo lava i nuu ua taʻua e tamaoaiga ua matuā oo lava i faigata.

7. O a ni iloiloga ua faia nei e uiga i le solitulafono ma le saua ua toatele i o tatou aso?

⁷ I le tele o atunuu o nei faafitauli ua faaatagia i le tele o le solitulafono, sauā, ma le faamataʻu. O se faaaʻoaʻoga, i le Unaite Setete ua matauina e le Federal Centers for Disease Control faapea, i tausaga taitasi e sili atu i le 50,000 tagata Amerika ua fasiotia po o le pule lava i o latou ola! O lea ua faaiʻu mai ai se faatonu o le nusipepa o le New York Times faapea: “Ua le pulea mea uma.” Ua matauina foi e le isi faatonu: “O le taimi lenei o le lē pulea faavaomalo.” O lea na i lo o ni senituri o taumafaiga, o le poto masani, ma le agaigai i luma i matāta eseese, ua le mafai e taʻitaʻi o le lalolagi ona avatu i le toatele o ō latou tagata mea sili ona latou manaomia.

8. O le a ua faamaonia i faamaumauga o talatuufaasolo?

⁸ O le mea moni, o faamaumauga o talatuufaasolo, i aso anamua ma aso nei, ua faamaonia ai faapea, i taumafaiga a le tagata na o ia lava, ua le aumaia ai ni tali. O taʻitaʻiga faapolotiki, tautamaoaiga, ma faalotu a lenei lalolagi e le mafai ona aumaia ai le filemu, le saogalemu, le fiafia, le soifua maloloina ma le olaga o loo tatou manaomia ma e tatau foi ona maua. O le mea lea, ua tatau ai ona alu ese le lalolagi lenei! Ma o le a aveesea lava, auā o le mea lena ua fuafuaina e Ieova mo ia. E pei lava ona fai mai ai le Tusi Paia: “O loo tu nei foi le matau i tafuʻe o laau; o laau uma foi e le fua mai i fua lelei, e taia ma lafoina i le afi.”—Luka 3:9.

Le Isi Mafuaaga mo le Faamasinoga

9. O a uiga masani o taʻitaʻi o le lalolagi faatatau i fuafuaga a Ieova?

⁹ O fua leaga o loo faaalia mai e lenei lalolagi ma ona taʻitaʻi o le tasi lea mafuaaga ua fuaina ai e Ieova lenei lalolagi i le fuafaatautau, ma ua iloa ua mamasagia ma o le a faaumatia o ia. A e e i ai foi se isi mafuaaga: Ua tuua e taʻitaʻi o le lalolagi Ieova—Lē na faia mea ma le Silisili i le Vateatea— i tua mai a latou filifiliga. E leai so latou fiafia i ana fuafuaga po o taimi ma tau. O le mea lena ua taʻu saʻo mai ai lava e le 1  Korinito 2:8 e uiga ia i latou: “O le mea [o le poto faaleatua] na le iloa e se alii e tasi o lenei lalolagi.” O lea, ua faatonu mai foi ia i tatou le Salamo 146:3: “Aua tou te faatuatua i alii po o le fanau a tagata e le o i ai se olataga.”

10, 11. (a) O le ā e ao ona fai e i latou o ē mananao ia iloa Ieova? (e) Ua faapefea ona mafai ona iloa e auauna a le Atua mea e le o iloa e isi?

¹⁰ Na i lo o lea, ua uunaia i tatou e le Faataoto 3:5, 6: “Ia e faatuatua ia Ieova ma lou loto atoa; a e aua le faalagolago i lou lava atamai. Ia e manatua o ia i ou ala uma, ona faatonuina ai lea e ia lava ou ala.” O tagata latou te faia lenei mea o le a le tumau i lenei lalolagi pogisa ma le leai o se faamoemoe. O le a faamanuia i latou e Ieova e ala i lona agaga ina ia latou iloa ana fuafuaga ma ana taimi ma tau mo i latou. E pei ona fai mai le Galuega 5:32, ua foaiina e Ieova lona Agaga Paia i “e anaana ia te ia” o le pule.

¹¹ O lea, ua iloa e auauna a le Atua le mea e le o iloa e taʻitaʻi o le lalolagi. Ua latou iloa fuafuaga ma tau a Ieova. Ua faapea mai le 1 Peteru 1:11 i aso ua mavae o auauna a le Atua “na sailiili po o afea ona po, ma le uiga o ona po na faailoa mai e le Agaga.” I le faaalia mai e le agaga o le Atua o lenei mea, sa mafai ai ona faapea atu le aposetolo o Paulo i uso talitonu faamaoni o ē tapuai faatasi: “Ua tatou iloa ona po.” (Roma 13:11) Talu ai le usiusitai o auauna a Ieova i aso nei ia te ia o lē pule, o lea foi ua faaalia ai e le agaga paia o le Atua ia i latou po o le a le tau ua i ai nei e tusa ai ma lana silafaga. Fai mai le Amosa 3:7: “E le faia lava se mea e le Alii o Ieova, a e faaalia lona finagalo i ana auauna o perofeta.”

E I ai Pea se Isi Mafuaaga

12, 13. O le ā le isi mafuaaga malosi ua silafia ai e Ieova ua mamasagia lenei lalolagi ma ona taʻitaʻi?

¹² Ua aumaia e lenei mea i tatou i se isi foi lava mafuaaga ua silafia ai e Ieova lenei  lalolagi ma ona taʻitaʻi ua mamasagia ma o le a faaumaina i latou. Manatu i mea na faia e Farao, Pelesara, Herota ma isi taʻitaʻi i le taimi ua mavae i auauna a Ieova. Na latou teena, sauaina, ma na oo lava ina latou teena, sauaina, ma na oo lava ina latou fasiotia i latou. Ua taofia nei e le Atua na taʻitaʻi o le lalolagi ua nofo aitalafu ia te ia i lena mea.

¹³ E faapena foi ō tatou aso. O le tele o taʻitaʻi o le lalolagi ua latou teena, sauaina, ma oo lava ina latou fasiotia auauna fifilemu a Ieova. O nei foi taʻitaʻi ua oo lava ia latou “fai upu i lē Silisili Ese, ma faaumatia le au paia lē Silisili Ese.” (Tanielu 7:25; 11:36) A e ua faailoa mai i tala faagaeeina i le Isaia 54:17: “O auupega uma e faia e tau ma oe e le manuia ia . . . o le tofi lena o auauna a Ieova.” O lea, o ē uma e tetee, o le a faamaualaloina, e pei foi o isi i taimi ua mavae. I le isi itu, ua folafolaina mai e Ieova le faasaoina ma faamanuiaga o ona tagata.

Ua Lata mai Le Taimi Faaiu

14, 15. (a) O le a le vaitaimi lea ua tatou ola ia, ma ole a le lapataiga e ao ona tatou utagia? (e) E ui lava i ni taumafaiga a taʻitaʻi o le lalolagi, o le a ua toe o se aga oo mai?

¹⁴ O lea la, o le a le taimi ua i ai nei i le silafaga a le Atua? O le taimi faaiu mo lenei lalolagi. Ua amata ona goto ifo lona la. Ua vave tele le taimi e po ai o ia. Ua toeitiiti lava oo i ona luga lona taumalulu. O faamaoniga uma lava i le faataunuuga o valoaga o le Tusi Paia ma le faasologa o taimi a Ieova, ua faaalia ai ua tatou ola i “aso e gata ai” o le “faaiuga o lenei faiga o mea.” (2 Timoteo 3:1-5; Mataio 24:3-14,NW) O lea e manaomia ai ona tatou teu i loto upu o le lapataiga a Iesu: “Ia outou tatalo neʻi outou sosola i le tausaga maalili.” (Mataio 24:20) Pe a oo mai le po o le tau malulu i luga o lenei lalolagi, o le a tuai mo i latou e sailia le finagalo lelei o Ieova.

¹⁵ Ua toe o se aga ona aumaia lea o le iʻuga i luga o lenei lalolagi le faaaloalo i le Atua. Pe a oo mai, ona faamalosia lea ona aveesea e Ieova pulega uma mai o latou tulaga nei. Tusa lava po o le ā lo latou faamaoni atonu sa i ai, o le a faamutaina a latou fuafuaga le aoga ma leai se faamoemoe. E moni, atonu o loo taumafai taʻitaʻi o le lalolagi e faafiafia o latou tagata i le faia o feagaiga tau meatau ma fuafuaga eseese mo le filemu ma le saogalemu, e oo lava i le faia o ‘tausaga paia’, a e o loo faaauau pea le savaliga i le faaaliga faaiu o le taua a le Atua ia Amaketo.—Faaaliga 16:13-16.

16. O ai ua tuuina atu i ai e Ieova le pulega o le lalolagi?

¹⁶ A e ia manatua foi o Ieova e le gata ina aveesea e ia o tupu,” a e “tofia foi e ia o tupu.” (Tanielu 2:21) O ʻau faalelagi o le a faaaogaina e Ieova e faia lana faaoosala ia Amaketo o le a taʻitaʻia e le Pule ua “tofia” mo le lalolagi uma. O Ia lena o lona Alo faamaoni, o Iesu Keriso, a i ai nei i le mana faalelagi ma le mamalu tele. Ua taʻua o ia e le Faaaliga 19:16 o le Tupu o tupu ma le Alii o alii.” Fai mai le Tanielu 7:14: “Ua foaiina atu ia te ia le pule, ma le viiga, ma le malo, ina ia auauna ia te ia o nuu uma, ma atu nuu, ma gagana eseese; o lana pule o le pule e faavavau lea, e le faaumatia.”—Tagai foi i le Tanielu 2:44.

17, 18. (a) O le ā ua fai mai ai le Afioga a le Atua o le a oo ia i latou e le amanaia e Ieova ma lana Pule tofia mo lenei lalolagi? (e) O ai le isi ua iloa ua puupuu le taimi o totoe mo ia?

¹⁷ I se gagana faigofie ua taʻu mai e le Afioga faavaloaga a le Atua le mea o le a tupu ia i latou e le amanaia Ieova ma lana Pule tofia mo le lalolagi uma. Ua faapea mai: “Na aʻu iloa foi le tasi agelu ua tu i le la; ua alaga foi o ia ma le leo tele, ua faapea atu i manu uma e felelei i le taulotoaiga o le lagi: ‘O mai ia, ina outou faapotopoto ane i le faigaai a le Atua silisili, ina ia outou aai i tino o tupu, ma tino o taʻitaʻi o ʻau taitoaafe, ma tino o tagata malolosi, ma tino o solofanua ma e tietie ai, ma tino o tagata uma, o e saʻoloto atoa ma pologa, tagatānuu atoa ma alii.”—Faaaliga 19:17, 18.

¹⁸ Ua faamatalaina e le Ieremia 25:33 e  faapenei: “O le fasi a Ieova i lea aso e afua mai le tasi pito lalolagi e oo atu i le tasi pito lalolagi; e leai ni e taufaitagituʻi ia te i latou e le aofia i latou; e le tanumia foi i latou e fai i latou ma otaota i luga o le laueleele.” Ioe, o le taimi faaiu lenei mo le faiga aoao iuvale o mea a Satani. Ma ua ia iloa lava lena mea! Ua tusia i le Faaaliga 12:12 faapea ua ia iloa ua “saasaa ona po” o totoe nei.

Saili Nei ia Ieova

19. O le a le taimi ma le tau e fiafia ai o le a amata pe a uma ona aumaia lenei faiga o mea i lona iuga?

¹⁹ Pe a mavae atu le po po o le tau malulu o le faiga o mea a Satani, ona ā lea? Ona oo loa lea i le taimi tonu lena o le a amata ai le faiga fou amiotonu a Ieova i lalo o le pulega a Lana Tupu faalelagi, o Keriso Iesu. I lena faiga fou, o le a le toe i ai se saua, leai se faamasino le tonu, mapuitiga, o maʻi, o le a lē toe i ai foi se oti. O le a siitia tagata uma i le lelei atoatoa, ma le faamoemoe i le ola e faavavau. Maeu se vaaiga ofoofogia e faagaee ai!—Salamo 37:10, 11, 29; Faaaliga 21:4.

20, 21. Ua faapefea e le motu o tagata e toatele mai atunuu uma ona saili nei ia Ieova?

²⁰ A e peitai, a o lei iu lenei faiga o mea a amata le faiga fou, o le taimi lenei mo Ieova e faia ai se mea e sili ona taua mo ē loto maulalo i le lalolagi. O lana taimi lenei mo le aoaoina o i latou o e mananao e aʻoaʻo e uiga ia te ia, o ē fia gauai i lona finagalo, ma o le a ifo atu i le Tupu ua ia finagalo i ai. O lo latou faia o lenei mea o le a puipuia ai i latou e Ieova: “O le suafa o Ieova, o le ʻolo malosi lea; e sola atu i ai le amiotonu, ona sao ia lea o ia.”—Faataoto 18:10.

²¹ I aso nei, o se motu o tagata e toatele o loo faia lenei mea—o le mea moni, e faitau miliona i latou o faia faapea. E ō mai i latou mai atunuu uma o le lalolagi. Ua faamatalaina i latou i le Sakaria 8 fuaiupu 20 ma le 21 e faapea: “O loo faapea ona fetalai mai o Ieova o ʻau, ‘E toe o mai nuu ma tagata o aai e tele; e o atu tagata o le tasi aai i le tasi aai, o loo faapea, “O mai ia, ina tatou o e faalaulelei i le finagalo o Ieova, ma saili ia Ieova o ʻau.”’” Ua faaopoopo mai le fuaiupu e 23: “O ia ona aso [ioe, o o tatou aso] e tago atu ai tagata e toatinoagafulu ai gagana a uma o nuu ese; latou te tago atu lava i le pito ofu o le sa Iutā [o lē vivii ia Ieova ua faauuina], ma faapea atu: ‘Tatou te o ma outou; auā aua matou faalogo, o loo ia te outou le Atua.’”

22. O le a e tatau ona tatou talisapaia ma fai pe a fai tatou te mananao ia faasaoina mai le aso o le toasa o Ieova?

²² O lea la, ia tapuai i a Ieova faatasi ma ona tagata ma ia ō mai i lana nofoaga o le saogalemu. Ia fai sau vaega i le galuega sili ona taua ua faia nei i le lalolagi atoa i aso nei—o le aoaoina ma le aʻoaʻoina o i latou o le a faasaoina ia Amaketo o ē o le a i ai se faaeaga ofoofogia o le atiina ae o le parataiso i luga o le lalolagi ma mau ai e faavavau. Ia talisapaia le taimi ma le tau ua i ai nei ma fai le mea o lapatai mai ai le Isaia 55:6: “Ia outou saili ia Ieova manū o mafai ona maua o ia; ia outou valaau ia te ia manū o latalata mai o ia.” Ioe, “saili ia Ieova, outou uma ua agamalu i le nuu, o e ua faia lana faamasinoga; ia outou saili le amiotonu, ia outou saili le agamalu, atonu e lilo ai outou i le aso o le toasa o Ieova.”—Sefanaia 2:3.

Fesili mo le Autaluga

□ O a auala “ua iloa ai ua mamasagia” pule o le lalolagi i le silafaga a le Atua?

□ Ai se ā ua iloa ia e auauna a Ieova Ana taimi ma tau a e le o iloa e pule o le lalolagi?

□ Ai se a e tatau ai ona mauaina e pule o le lalolagi le faamasinoga le manuia mai i a Ieova?

□ O le a le taimi ma le tau ua oo mai i le silafaga a Ieova?

□ Ai se ā ma e faapefea ona tatou saili nei ia Ieova?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 18]

O le toatele ua faaalia nei lo latou faatuatua o le a faasaoina mai le taimi e faitauina ai lenei lalolagi