Le Olioli Faalekelope

“FAAUTA, e alalaga aʻu auauna ona o le loto fiafia.” (Isaia 65:14) Ua faapena ona fetalai mai ai Ieova e ala i lana perofeta o Isaia, ma maeu se faataunuuga mamalu o ana afioga i Molimau a Ieova! O fea e sau ai le olioli o o latou loto? E mai i la latou tapuaiga autasi ia Ieova le Atua. O ia o “le Atua fiafia,” ma o i latou e tapuai ia te ia e “olioli . . . ia Ieova.” (1 Timoteo 1:11, NW; Sakaria 10:7) O lenei tuutoina olioli ua autasia ai i latou e avea o se nuu e tasi a o latou talaʻi atu faatasi le tala lelei o le Malo ma sii  aʻe se alaga fiafia faalekelope o viiga i lo latou Atua.—Faaaliga 7:9, 10.

“Se Olioli Lea e Lē Mafai e se Tasi ona Aveesea”

E moni, o le faalauiloaina i le lautele o le suafa o le Atua ma le Malo o le puna lea o le olioli faifai pea o Molimau a Ieova. (Mareko 13:10) Ua latou tali atu i upu a le faisalamo: “Ia outou mitamita i lona suafa paia; ia olioli loto o e sailiili ia Ieova.”—Salamo 105:3.

E masani lava ona latou foia toʻatugā ina ia faia lenei mea. I Sepania, na tuuina atu ai e Isidro ia lava ia Ieova, ma sa manao o ia e talanoa atu ai i isi e uiga ia te Ia. Ae o ia o se aveloli e faatapulaa ona taimi saoloto, e faia ni ana malaga uumi i le po ae moe i le ao. Sa manao Isidro e molimau atu i isi aveloli, ae na te mafaia faapefea ona fai o lenei mea?

Sa ia faapipii i totonu o lana loli se leitio CB (o se alaleo e faaaogā i totonu lava o le atunuu) ina ia mafai ai ona ia talanoa atu ai i isi avetaavale. Sa leʻi pine ae ia maua se tasi alaleo e lē faaaogāina soo, le alaleo e 13, ma filifili loa e faaaogā le alaleo lea. O le mea moni, ina ua ia uluai faatu atu se manatu i isi aveloli ina ia latou talanoa e uiga i le Tusi Paia i luga o le leitio CB, sa matuā lē lelei lava le tali mai. Ae peitai sa faalogo nisi. Sa salalau le upu, ma sa toatele ma toatele na aveloli Sepania na ki a latou leitio i le alaleo e 13. Talu ai nei, sa iloa ai e Isidro faapea e lē itiiti mai i le toatasi se tagata ua faia laasaga ina ia faaauau atili lana suesuega o le Tusi Paia.

I Italia na faalogo ai se tamaloa i Molimau a Ieova e ala i se talanoaga sa ia faia i luga o se pasi. Sa feiloai atu lana avā i Molimau a Ieova e ala i se uo. Sa suesue e i laua uma le Tusi Paia ma sa naunau e tufa atu mea na la aʻoaʻoina i isi. O lo la matuā naunau o lea na musu ai le tamaloa e umia se tofiga siitia i lana fale faigaluega ma sa tuua e le avā se galuega e lelei le totogi ina ia mafai ai e i laua ona faaalu ni taimi e sili atu e taʻu atu ai i isi le tala lelei o le Malo. Pe sa aogā lo la faia faapea? Ioe. Ua faapea mai le tamaloa: “Talu lava ona ma iloa le upu moni, ua ma maua ai ma laʻu avā le olioli i le mafai ona fesoasoani atu i tagata e 20 ina ia maua le poto saʻo e uiga i le fuafuaga a le Atua. Pe a oo i le po, ua ou toe foi atu i le aiga ina ua uma se aso i le auaunaga ia Ieova, e moni, ou te lagona le lē lavā. Ae ou te fiafia, ma ou te faafetai atu ia Ieova mo le aumaia ia te aʻu o se olioli lea e lē mafai e se tasi ona aveesea.”

“E Oo Lava i le Tuluʻiga o le Lalolagi”

Ua faaalia foi e i latou o i le nuu olioli o le Atua se maelega faapena i so o se mea lava o latou iai, e oo lava “i le tuluʻiga o le lalolagi.” (Galuega 1:8) E itiiti ni nai nofoaga e sili atu le mamao na i lo Kerinilani i matu. Peitai, e oo lava i inā, i le 200 maila [320 kilomita] i le itu i matu o le Lio Atika, o loo iai se faapotopotoga laitiiti o Ilulissat, e faia aʻe i tagata e 19. Latou te talaʻi le upu moni lava lea e tasi e pei ona talaʻia e lena ulugalii Italia, ma sa latou matuā olioli i le tausaga ua mavae ina ua vaaia le toʻafitu o tagata Kerinilani ua papatiso e faailoga ai lo latou tuuina atu ia Ieova.

Mo le tele o le faitau afe o maila mai Kerinilani, i se motu e latalata i le teropika o Mauritius i le Vasa Initia, ua maua ai e Anjinee lea lava olioli. I le taimi muamua sa faigata ai mea mo Anjinee. I Mauritius, o le auai i sauniga faa-Kerisiano ma le talaʻi atu i le lautele e uiga i le Atua e manatu i ai e lē o ni galuega tatau mo se teine e leʻi faaipoipo o lona olaga e tupuga mai i se aiga Initia Hinitu. Ae sa maumauai pea Anjinee. I le taimi nei, ina ua mavae le iva o tausaga talu ona amata lona ala faa-Kerisiano, ua suesue foi e nisi o lona aiga le Tusi Paia.

E tusa ai ma Anjinee e ao ai foi ona taʻua Emilio, i le isi itu o le lalolagi, i Honduras. Sa faalogo Emilio i ni aumea faigaluega o talanoa i le Tusi Paia i le galuega ma talosaga atu ina ia faaaofia ai ma ia i le talanoaga. E lē iloa e ia faitau ae sa faalogologo ma le fiafia pe a faitauina mau mai le Tusi Paia. A o ati i lona loto upu moni faa-Kerisiano, sa lafoaia ai e Emilio auala o amioga lē mamā o lona olaga ma taofia foi ma le soonainu. Sa aʻoaʻo o ia e Molimau a Ieova e faitau ma tusitusi, ma ua avea nei o ia ma faifeau i le nuu olioli o le Atua.

 I le faitau afe o maila i matu sisifo o Honduras, na aʻoaʻo ai e se tamaitai Esikimo i Alaska lea lava upu moni faa-Kerisiano. O lenei tamaitai sa nofo i se nuu e matuā mamao ese lava, ma e na o le pau lava lona fesootaiga ma Molimau a Ieova sa auala lea i le meli. O lea sa faia ai lana suesuega e ala i le meli, faia ana fesili e ala i le meli, ma ua ia tufa atu nei ma le maelega mea ua ia iloa i ona tuaoi. O faaaʻoaʻoga e pei o nei e ono mafai ona faateleina toetoe lava e lē mafaitaulia. I le kelope atoa, ua ō mai ai ē agamalu ina ia “auauna atu ia Ieova ma le fiafia.”—Salamo 100:2.

‘Ia Outou Fealofani’

O le tasi mea o loo taaʻina ai nei mea uma o le alofa lea o loo iai i le nuu olioli o le Atua. Na fetalai Iesu: “O le mea lea e iloa ai e tagata uma lava o oʻu soo outou, pe afai ua outou fealofani.” (Ioane 13:35) O le alofa faa-Kerisiano o loo vaaia i olaga o nei Kerisiano faamaoni i lea aso ma lea aso, ae maise lava i taimi o mala.

I se tasi atunuu o Aferika i le mea o loo faasaina ai ma le lē manuia le galuega a Molimau a Ieova sa iai se lāmala mataʻutia. E sefuluafe tagata na maliliu ai, ma na faaumatia ai ni lafu povi atoa. Na faapefea ona faasaoina Molimau? E ala i le ʻaina o aa o laau ma fatu avoka ua uma ona faavela! Ae sa mataʻina le faaitiitia o le tulaga mafatia sa latou oo i ai ona, e faatasi ai ma le fesoasoani a le Atua, sa maua ai ma le leʻi faatalitalia e Molimau i isi atunuu se faatagaga e aauina atu ai ni tone se 25 o fesoasoani na sauniunia. O le mea moni, e ui lava i le faasaina, ae sa tuuina atu nei sauniuniga i le vaaiga a le vaegaau ina ia faamautinoa lo latou auina atu ma le saogalemu!

Sa mautinoa le matuā olioli o na Molimau Aferika e mauaina lenei faamaoniga o le alofa o o latou uso mo i latou a o latou tofo i le faataunuuga o upu a Isaia: “Faauta, e lei faapuupuuina le aao o Ieova, ia le mafaaola; e le tutuli foi ona taliga, ia le mafaafofoga.”—Isaia 59:1.

Se Nuu Filemu

Ua tosina atu foi ē loto agamalu i le nuu olioli o le Atua ona ua lafoaia e ona tagata auala faitaua o lenei lalolagi ma ua ‘tuʻi a latou pelu e fai ma suotosina.’ (Isaia 2:4) I El Salvador, sa faatumuina ai le fale o se tagata sa iai muamua i le vaegaau i mea e faamanatu ai lona galue ai i le vaegaau. Ae ina ua amata ona ia suesue le Tusi Paia ma Molimau a Ieova, sa ia atiina aʻe se naunau i mea filemu. Mulimuli ane, sa ia faamamā lona fale mai mea uma na sa fesootai atu ma le taua, ma faia loa ma le maelega le galuega talaʻi.

Ina ua pulea e vaegaau a tagata e tetee i le malo lona nuu, na ave faapagota ai o ia—e foliga mai na taʻu e se tasi faapea sa avea muamua o ia ma tagata i le vaegaau. Ae peitai, sa ia faamalamalama atu faapea ua lē o toe avea o ia ma tagata o le vaegaau, ae o se tasi o Molimau a Ieova. Sa tuuaʻia o ia e tagata o ē sa taumafai e faaumatia o ia faapea o loo iai auupega i lona fale, ae sa faaalia e le sailiga le leai o se mea. Ona fesili atu lea o lē sa taʻitaʻi i fitafita i tuaoi e uiga i le tamaloa. Sa faapea mai se faamatalaga masani: “E na o le pau lava lana mea e fai o le alu lea e talaʻi atu e uiga i le Tusi Paia i lea aso ma lea aso.” Sa tatalaina le tamaloa. Ma e aunoa ma se masalosalo, sa auauna lona maelega mo le faasaoina o lona ola.

O se lipoti mai se atunuu o Aferika ua taʻu mai ai e uiga i fitafita e toalua o ē na suesue le Tusi Paia ma Molimau a Ieova. O le tasi sa auauna i le vaegaau a le malo, ae o le tasi sa tau mo ē fouvale. Mulimuli ane, na filifili i laua uma e ‘tuʻi a la pelu e fai ma uamea o suotosina’ ma faamavae mai le vaegaau. Ina ua la auai i sauniga faa-Kerisiano mo le uluai taimi, sa fesili atu le fitafita o lē e tetee i le malo i le isi: “O le ā le mea e te manao ai i inei?” Sa tali atu o ia: “A o oe, o le ā le mea e te manao ai i inei?” Ua faaiʻu mai ai lea o le lipoti, “Ona fusi mai lea e le isi le isi, sa maligi o la loimata o le olioli ona ua mafai ona la faatasi i le filemu.” E leai se masalosalo sa tatalo nei tagata na iai muamua i le vaegaau i le Atua: “Le Atua e, le Atua o loʻu olataga, ia e laveai mai ia te au ai le sala o le toto; ona pese fiafia ai lea o loʻu laulaufaiva i le amiotonu mai ia te oe.”—Salamo 51:14.

 “Ua E Silasila i Loʻu Tiga”

“Ou te fiafia ma ou olioli i lou alofa mai; auā ua e silasila i loʻu tiga; ua e silafia aʻu ina o puapuagatia.” (Salamo 31:7) O lea sa faapena ona tatalo ai le faisalamo, ma o le toatele i aso nei ua olioli ona ua fesoasoani le Afioga a le Atua ia i latou e feagai ai ma o latou tiga. I Falani, e faia ai e se tasi o Molimau a Ieova se suesuega ma se fafine o lē e puapuagatia i le maʻi o le mafaufau e taʻua o le schizophrenia. O lenei fafine ua fai sina umi o feagai ma togafitiga o maʻi o le mafaufau, ae sa leʻi fesoasoani lenei mea. I le vaiaso talu ona uma ona amata lana suesuega, na fesili atu i ai le fomaʻi o le mafaufau: “E te malamalama moni ea i le mea o loo faamatala atu e lenei fafine ia te oe mai le Tusi Paia?” O lea, i le vaiaso na sosoo ai ona alu atu ai lea o le Molimau i le ofisa o le fomaʻi ma faia ai le suesuega ma le fafine a o iai ma le fomaʻi.

Ina ua uma le suesuega, ona taʻu atu lea e le fomaʻi i le Molimau: “I le mavae atu o tausaga sa ou naunau ai lava i lotu a aʻu tagata mama’i, ae sa ou matauina e leai lava se lagolagosua moni na ofoina mai e se lotu. Ae peitai, i lou tulaga, e ese. . . E faalua ona sau Mrs. P— i le vaiaso e vaai o ia, ma na te totogia aʻu mo lea vaaiga. Ae peitai, i lau aʻoaʻoga faale-Tusi Paia ma fautuaga lelei, o loo e faia ai se galuega e sili atu ona lelei e aunoa ma se totogi. Ua ia faia ni agaʻigaʻi lelei i luma. Ia faaauau pea, ma ou te faamautinoa atu ia te oe laʻu lagolagosua atoatoa i so o se taimi lava e te manaomia ai.”

Ua faapea mai le Tusi Paia: “Amuia le nuu ua latou lagona le leo fiafia; Ieova e, latou te savavali i le malamalama o ou fofoga. Latou te fiafia lava i lou suafa i aso uma lava.” (Salamo 89:15, 16) Ua iloa uma lava e Molimau a Ieova faapea e moni lenei salamo. Ua latou vivii aʻe mai o latou gutu se alaga olioli faalekelope o le viiga o Ieova. Ua sili ma sili atu ua gasolo atu mai atunuu ina ia vivii atu i le Atua faatasi ma i latou. Aiseā e te lē aufaatasi atu ai ma i latou ona e tofo ai lava lea o oe i lena olioli?

[Ata i le itulau 7]

Ua olioli nei Molimau a Ieova i Europa i Sasae i lo latou saolotoga fou e mauaina ai ma suesueina “Le Olomatamata” i a latou lava gagana