Na Vave Oo mai na i lo o Latou Manatu!

O LE tausaga e 609 T.L.M. O le nofoaga, o Ierusalema. O le failauga, o le perofeta o Ieremia. Sa ia valoia le faaumatiaga o le aai paia e pele ia te ia, o Ierusalema, o se faaumatiaga ua ao ona oo mai ona ua fulitua tagata Iutaia ia Ieova ma ua matuā tuuina atu i latou i tapuaiga i atua sese. Sa latou auai i tapuaiga tau i feusuaiga lē mamā i mea maualuluga, ofoina atu o taulaga o meainu i atua faapaupau, tapuai atu i le la ma le masina ma fetu, faamu mea manogi ia Paala, ma faataulaga a latou fanau ia Moloka.—1 Tupu 14:23, 24; Ieremia 6:15; 7:31; 8:2; 32:29, 34, 35; Esekielu 8:7-17.

I la latou vaai, sa pei Ieremia o se tagata faasoesa ia i latou, pei o se tagata maelega valea, o se tagata e lē lotomalie ma e faasagatau i mea uma ma tagata uma lava. Mo le 38 tausaga sa lapataia ai pea i latou e Ieremia; mo le 38 tausaga sa faatauemu ai pea tagata sa nonofo i Ierusalema ia te ia. Seia oo mai i le taimi nei, ua tuua ai e tagata Ieova, i lo latou faapea mai e lē o ia o se mana malosi e ao ona manatu mamafa i ai. Ua latou faapea mai: “E le faia e Ieova se mea lelei, na te le faia foi se mea leaga” ma, “Ua lafoai e Ieova le lalolagi; ua le silafia lava e Ieova.”—Sefanaia 1:12; Esekielu 9:9.

Sa talaʻia e perofeta o Ieremia ma Esekielu le faaumatiaga o Ierusalema, ae leai se mea na tupu. O lea, sa lē amanaia ai e tagata Isaraelu so o se valoaga e faapea ona faataunuuina i o latou aso, i le faapea mai: “Ua faalevaleva aso, ua iuvale faaaliga uma.” Ae sa faapea ona tali mai Ieova i lenei mea: “Ua latalata ona aso, . . . Auā o aʻu o Ieova ou te tautala atu, o le upu foi ou te tautala atu ai e taunuu lea, e le toe faatuai; auā o outou lava aso, le aiga fouvale e, ou te tautala atu ai le upu, ma ou faataunuuina lava, o loo fetalai mai ai le Alii o Ieova.”—Esekielu 12:22-25.

I le 609 T.L.M., na oo mai ai le taimi mo Ieova e faataunuuina ai lana upu. Ina ua uma ona faaleo atu e Ieremia le lapataiga mo le toetoe lava fasefulu tausaga, na osofaia faataamilo ai le aai o Ierusalema e ʻautau a Papelonia. I le sefuluvalu masina mulimuli ane, na malepe ai i lalo pa, na susunuina ai le malumalu, ma o le toatele o tagata na ave faatagataotaua i Papelonia. E pei ona valoia, sa faaumatia le aai i le pelu ma le oge ma le faamaʻi.—2 Tupu 25:7-17; 2 Nofoaiga a Tupu 36:17-20; Ieremia 32:36; 52:12-20.

Sa saʻo Ieremia. Ae sa sese tagata. Na vave oo mai na i lo o latou manatu!  Sa leʻi tele ni tausaga le mamao o le vaaiga. Sa mo o latou aso.

Ua lē na o se talafaasolopito lenei. O le mea na tupu ia Ierusalema sa faavaloaga. Na faaatagia ai se mea o le a oo mai. Ua faaaogā e Kerisinetoma i aso nei le suafa o Keriso ma faapea mai o loo iai i se faiā faalefeagaiga ma le Atua; ae peitai o loo ia savali i tulaga vae o tagata na ʻaināina Ierusalema anamua. I le tele pe itiiti, o lotu Kerisinetoma o loo aʻoaʻoina aʻoaʻoga faapaupau, ua faafefiloi ma amioga lē mamā faaleituaiga, taulamua i taumafaiga sili faapolotiki, lagolago taua a le lalolagi, talia le evolusione ma lafoaia le Atua o Lē na Foafoaina Mea, ma faamataivi i le faataulagaina o le faitau miliona o tamaiti e leʻi fananau mai i le fata faitaulaga o le, pe afai e tatau, ma e masani lava ona talia faafilosofia a tagata i le faapea mai o le Tusi Paia o se tusi o talafatu ma tala o le vavau.

E pei ona tauemu tagata o Ierusalema ia Ieremia, o lea foi ua tauemu ai Kerisinetoma i Molimau a Ieova i aso nei. O le lapataiga a Molimau i le faaumatiaga o loo sau ia Amaketo ua latou tuleiese faapea e lē aogā. ‘E lē o naunau mai lava le Atua i le lalolagi,’ ua fai mai ai Kerisinetoma. ‘Tuu pea ia te ia e pule i le lagi; ae o le a tatou pulea le lalolagi. Ma pe a oo mai Amaketo, o le a lē i la tatou tupulaga. Ua leva lava ona tatou faalogo i lena tala. O le a lē puea ai faamanu i ofaga i tatou i lena mea!’

Pe o se toe taʻua lenei o le talafaasolopito? Pe o se isi taimi lenei o le a iloa ane ai e le faitau miliona faapea ua vave oo mai na i lo o latou manatu?