Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Tusi Taai o Le Sami Mate—O Le Mea Tāua ua Maua

Tusi Taai o Le Sami Mate—O Le Mea Tāua ua Maua

Tusi Taai o Le Sami Mate—O Le Mea Tāua ua Maua

I LE pe tusa ma le 15 maila [24 kilomita] i saute sasae o Ierusalema, e taatia ai Wadi En-Nar, o se alavai matūtū ua mate, e tafe agaʻi atu i sasae e oo atu i le Sami Mate. I tua atu o le fanua laugatasi i le tuaoi ma le sami, e faalava ane ai se atu vanu o tofē tūtū solo. I luga o lenei fanua laugatasi, e tausi ai e Taʻamireh Bedouin a latou lafu mamoe ma ʻoti i aso vevela ma faapena foi i po malūlū o le tau e afu ai mea.

I le tausaga e 1947, a o leoleo ana lafu, na togi ai e se leoleo mamoe talavou Bedouin se maa i se avanoa itiiti i le papa mataʻetaʻe i le gutu o le tofē. Sa faateʻia o ia i le leo o le paʻō o le maa, e foliga mai o le taʻe o se faguʻele. Na sola o ia i le fefe, ae i le lua aso mulimuli ane na toe foi atu ai o ia ma aʻe i se maualuga pe tusa ma le 300 futu [100 mita] ma ulu atu ai i se avanoa tele ma sili ona maualuga. A o tau amata ona masani ona mata ma le pogisa, na ia vaaia ai ni faguʻele uumi se sefulu o tutū faasolosolo i le puipui o le ana, ma le anoanoai o nutigā faguʻele i totonu o vā o maa mafulifuli na o loo paepae solo i luga o le fola.

O le tele lava o faguʻele e leai ni mea sa iai, ae e tasi le fagu sa iai tusi taai e tolu, e lua sa matuā afifi lelei i se ʻie. Sa ia ave manusikulipi i le toagalauapi o Bedouin ma tuu ai i inā pe tusa ma se masina, sa tautau i se ato i se pou o le faleʻie. Mulimuli ane, ona ave lea e nisi tagata Bedouin tusi taai i Peteleema e fia iloa pe fia se tau e maua ai. Sa tuliesea ma le lē faaaloalo tagata Bedouin mai se tasi monaseri, ma na taʻu atu i ai faapea ua matuā leai lava se aogā o tusi taai. Na faapea ane se tasi tagata na faailoa atu i ai faapea e lē o iai i manusikulipi se faamaoniga tau i suesuega i le eleele, ma na ia masalomia faapea ai na gaoia mai manusikulipi mai se sunako faa-Iutaia. Maeu lona sese! Mulimuli ane, na toe faavaeina ai ma le saʻo lo latou aogā e se tagata faiseevae Suria sa faafoliga i se tagata mativa. E leʻi pine lava, ae toe fuafua loa le tāua o isi manusikulipi.

O nisi o nei tusitusiga faaanamua na latou tatalaina se malamalamaga fou atoatoa i gaoioiga a vaega faalotu Iutaia i le taimi o Keriso. Ae o se manusikulipi faale-Tusi Paia o le valoaga a Isaia na faafiafiaina ai le lalolagi. Aiseā?

O le Taui Sili

O le tusi taai fou faatoʻā maua a Isaia, i le amataga sa tusa ma le 25 futu [7.5 mita] le umi. Sa faia aʻe i ni itulau se 17 o paʻu o manu ua saunia faalelei, na toetoe lava pei o le faiga o se pepa moni. Sa tusia i vaega e 54 e tusa ma le 30 laina i vaega taitasi, ua matuā vasevaseina ma le faaeteete. I luga o nei laina na tusia ai e le tusiupu tomai mataitusi o le tusi, sa tusia i palakalafa.—Tagai i le ata.

O le tusi taai sa leʻi taʻaia i ni fasilaau, ma sa matuā nini ma eleelea lava le ogatotonu lea sa umia e le tele o lima mo le faitauina. Sa matuā masaesae lava, faatasi ai ma le tomai na toe fonofono ai ma sa vaaia ai foi le toe faaolaolaina. Sa mafai ona faasaoina lelei ona o le tuuina i totonu o se faguʻele na mau ona tapunia. O le ā le tautele o lenei manusikulipi i le tagata aʻoga o le Tusi Paia, ma i lona faasalalauina mai ia i tatou uma lava?

O lenei manusikulipi a le perofeta o Isaia ua tusa ma se afe ni tausaga lona leva na i lo o isi kopi ua faasaoina, ae o mea o loo tusia ai e leai sona eseesega tele. Na fai mai ai Polofesa Millar Burrows, o le faatonu o le tusi lena na lomia ma faasalalauina i le 1950: “O le tusi a Isaia i lenei manusikulipi, faatasi ai ma eseesega iloga i le sipelaina ma le kalama, ma le tele o faitauga eseese pe tele pe itiiti se naunau i ai ma le tāua, o le mea moni faapea na aumaia mulimuli ane ma le matuā faaeteete i le MT [Faamaumauga Faa-Eperu a le Au Masorete].” * O se isi mea mataʻina o lona tausisi pea i le faaaogāina o le Tetakalamatone, יהוה, le suafa paia o le Atua, o Ieova, i le faa-Eperu.

O Isi Manusikulipi Tāua

O loo aliaʻi mai foi le suafa tauatua i se isi manusikulipi mai lenei lava ana, lea ua lauiloa nei o le Ana Nu. 1. I se faamatalaga e uiga i le tusi o Sapakuka, o loo aliaʻi mai ai faafa le Tetakalamatone i mataitusi faa-Eperu anamua, o se faiga ua leva pe a faatusatusa atu i mataitusi faatafafa ua sili atu ona masani ai faa-Eperu.—Tagai i le faamatalaga i lalo o le tusi o Sapakuka 1:9, Reference Bible.

Na aumaia i le ana ni vaega o le isi foi tusi taai a Isaia, faatasi ma ni toega o paʻu sa tusia ai le tusi o le Tusi Paia o Tanielu. O le tasi o nei toega o loo faasaoina ai le suiga mai le gagana Eperu i le faa-Aramaika i le Tanielu 2:4, e pei lava ona maua i manusikulipi i le afe o tausaga mulimuli ane.

O vaega laiti o tusi taai na o loo sao lelei, ua faaalia nei i Ierusalema, i le fale mataaga ua lauiloa o le Malumalu Paia o le Tusi. O le fale mataaga lenei e i lalo o le eleele, o lea pe a e asiasi atu i inā, a ua e iloa o le ana lea o le a e ulu atu i ai. O le vaega i luga o le fale mataaga e foliga i le tapuni o le faguʻele lea na maua ai le Tusi Taai o le Sami Mate a Isaia. Peitai, e na o le kopi moni o le manusikulipi a Isaia e mafai ona e vaaia. Ae o le tusi tautele lava ia mai le amataga o loo taatia ma le saogalemu i le potu e teu ai oloa e latalata ane.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 9 O nisi o ona faitauga sili ona tāua o loo matauina i le Tusi Paia faa-Peretania New World Translation of the Holy Scriptures—With References i le Isaia 11:1; 12:2; 14:4; 15:2; 18:2; 30:19; 37:20, 28; 40:6; 48:19; 51:19; 56:5; 60:21. O loo faailoaina le tusi taai i faamatalaga i lalo i le faailoga e faapea 1QIsa.

[Ē Ana le Ata i le itulau 10]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

Tuuina mai e The British Museum

[Ē Ana le Ata i le itulau 11]

Israel Antiquities Authority; The Shrine of the Book, Israel Museum; D. Samuel and Jeanne H. Gottesman Center for Biblical Manuscripts