Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Faasaoina o le Ola i le Toto—Faapefea?

Faasaoina o le Ola i le Toto—Faapefea?

Faasaoina o le Ola i le Toto—Faapefea?

“Filifili le ola . . . e ala i le faalogo i le siufofoga o le [Atua] . . . , auā o lou ola ia ma lē na te faafualoaina ou aso.”—TEUTERONOME 30:19, 20, NW.

1. Ua faapefea ona tutasi Kerisiano moni i lo latou faaaloalo mo le ola?

E TOATELE tagata ua faapea mai latou te faaaloalo i le ola, e faamaonia lea i lo latou manatu e uiga i faasalaga oti, faapaʻūtama, po o tutuliga. Peitai, o loo iai se auala faapitoa e faaalia ai e Kerisiano moni le faaaloalo mo le ola. Ua faapea mai le Salamo 36:9: “O loo ia te oe [le Atua] le puna o le ola.” Ona o le ola o se meaalofa mai le Atua, ua faaaogāina ai e Kerisiano lana silafaga e uiga i le totoola.

2, 3. Aiseā e ao ai ona tatou amanaia le Atua e uiga i le toto? (Galuega 17:25, 28)

2 E faalagolago lo tatou ola i le toto, lea na te aveina atu le okesene i lo tatou tino atoa, aveesea le ʻea kaponi, e mafai ai ona tatou faamasani ma suiga o le tau, ma fesoasoani ai ia i tatou e tau faasaga i faamaʻi. Na fuafuaina foi ma saunia e Lē na aumai ai lo tatou ola, se suavai totoo ofoofogia e faatumauina ai le ola ua taʻua o le toto. Ua atagia ai i lenei mea lona naunau mai pea i le faasaoina o le ola faaletagata.—Kenese 45:5; Teuteronome 28:66; 30:15, 16.

3 E ao i Kerisiano atoa ma tagata lautele ona fesili ane ia i latou lava: ‘Pe mafai ea e le toto ona faasaoina loʻu ola e ala i ona aogā ua masani ai, pe atonu foi e faasaoina loʻu ola e le toto i se auala e sili atu ona loloto?’ A o toatele tagata latou te amanaia le sootaga i le va o le ola ma aogā masani o le toto, ae o le mea moni e tele nauā ni mea e aafia ai. O loo taulaʻi uma atu aʻoaʻoga faalemataupu silisili a Kerisiano, Musalimi, ma tagata Iutaia i se Foai Ola o lē na ia faailoa maia lona lava finagalo e uiga i le ola ma e faatatau foi i le toto. Ioe, e anoanoai ni mea ua saunoa i ai Lē na Foafoaina i tatou e uiga i le toto.

Le Finagalo Mausalī a le Atua i le Toto

4. I le amataga o le talafaasolopito o le tagata, o le ā na fetalai ai le Atua e uiga i le toto?

4 Ua silia i le 400 taimi o taʻua le toto i le Afioga a le Atua, le Tusi Paia. O le poloaiga lenei a Ieova mai ana uluai fetalaiga: “O mea uma e ola ma feoai e fai ia ma outou meaʻai. . . . Ae lē tatau ona outou aai i aano o manu o iai pea lona totoola.” Na ia faaopoopo mai: “Auā e mautinoa ou te taui atua lo outou totoola.” (Kenese 9:3-5, New International Version) O le mea lena na fetalai atu ai Ieova ia Noa, le augatamā o le aiga faaletagata. O lea, sa faailoa atu ai i le fanau uma lava a tagata e faapea e silasila Lē na Foafoaina mea i le toto o se suitulaga mo le ola. E ao ia i latou uma o ē faapea mai latou te amanaia le Atua o se Foai Ola ona amanaia foi faapea ua Ia tausisia se tulaga mausalī e uiga i le faaaogāina o le totoola.

5. O le ā le mafuaaga autū na lē tagofia ai e le fanauga a Isaraelu le toto?

5 Na toe taʻua foi e le Atua le toto ina ua tuuina atu ia Isaraelu le tusi o le Tulafono. E faitauina faapea le Levitiko 17:10, 11, e tusa ma le faaliliuga Iutaia o le Tanakh: “Ai se tasi o sa Isaraelū po o ni tagata ese o ē aumau ia te i latou e ʻaina sina toto, ou te fai Moʻu fili lena tagata e ʻaina le toto, ma o le a ou vavaeesea o ia mai lona aiga. Auā o le ola o le tino o loo i le toto.” Sa mafai ona maua ni aogā tau le soifua maloloina mai lena tulafono, peitai e tele nauā isi mea sa aafia ai. I le tausia o le toto o se mea faapitoa, sa faaalia ai e tagata Isaraelu lo latou faalagolago i le Atua mo le ola. (Teuteronome 30:19, 20) Ioe, o le mafuaaga autū na manaomia ai ona latou alofia le tagofiaina o le toto, e lē ona e faaleagaina ai le soifua maloloina, ae ona sa iai se uiga faapitoa o le toto i le Atua.

6. Aiseā e mafai ai ona tatou mautinoa sa sapasapaia e Iesu le tulaga o le Atua e uiga i le toto?

6 O fea la e tu ai le Faa-Kerisiano i le faasaoina o le ola faaletagata i le toto? Sa silafia e Iesu le mea na fetalai ai lona Tamā e uiga i le faaaogāina o le toto. “E leʻi faia lava e [Iesu] se mea sese, [ma] e leʻi maua foi se pepelo i ona fofoga.” O le uiga o lena mea, sa matuā atoatoa ona ia tausia le Tulafono, e aofia ai le tulafono e uiga i le toto. (1 Peteru 2:22, Knox) O lea ua ia faataatia ai se faaaʻoaʻoga mo ona soʻo, e aofia ai se faaaʻoaʻoga i le faaaloalo mo le ola ma le toto.

7, 8. Sa faapefea ona faamaninoina faapea o le tulafono a le Atua e uiga i le toto e faatatau i Kerisiano?

7 Ua faailoa mai ia i tatou e talafaasolopito le mea na tupu mulimuli ane ina ua filifili le fono a le vaega pule o Kerisiano pe sa tatau ona tausia e Kerisiano tulafono uma a Isaraelu. I lalo o le taʻitaʻiga tauatua, na latou taʻua ai faapea ua lē fusifusia Kerisiano i le tausia o le tulafono faa-Mose peitai e “tatau” ona “faamamao outou i mea e fasia mo tupua, ma le toto, ma mea titina [aano o manu e leʻi faamasaaina le toto], ma le faitaaga.” (Galuega 15:22-29) Ua latou faamanino mai ai la faapea o le alofia o le toto, e pei a lona tāua tau amio o le alofiaina o le ifo i tupua ma amioga lē mamā matuiā. *

Sa sapasapaia e uluai Kerisiano lena faasasaaga tauatua. Na taʻua i se manatu faaalia o se tagata sikolasipi Peretania o Joseph Benson: “O lenei faasasaaga e uiga i le ʻaina o le toto, sa tuuina atu ia Noa ma ana fanau, ma na taʻu atu foi i tagata Isaraelu . . . sa leʻi tatalaina lava, peitai, o le eseesega, na faamautuina i lalo o le Feagaiga Fou, Galuega xv.; ma o le mea lea ua avea ai o se matafaioi e faavavau.” E ui i lea, pe ua tineia ea e le mea ua fai mai ai le Tusi Paia e uiga i le toto, lona faaaogāina faavailaau faaonaponei, e pei o tuigā toto, lea e manino sa leʻi faaaogāina i ona po o Noa po o taimi o le au aposetolo?

Le Toto po o se Vailaau

9. Sa faapefea ona faaaogāina faavailaau le toto i aso anamua, i le eseesega ma le ā le tulaga o Kerisiano?

9 O le faaaogāina faavailaau o le toto e lē o se faiga fou faaonaponei. Ua faasino mai e le tusi Flesh and Blood, a Reay Tannahill, e faapea mo le toeitiiti lava 2,000 tausaga, “na manatu ai i le toto o se vaifofo aupito sili lea mo le lepela,” i Aikupito atoa ma isi vaipanoa. Sa manatu tagata Roma faapea e mafai ona foia le maʻi māliu i le inuina o le toto o le tagata. Na tusia e Tetuliano e uiga i lenei faaaogāina “faafomaʻi” o le toto: “Manatunatu i le inuina o le toto faatoʻā masaa o pagota amioleaga e i latou o ē galala ma matapeapea, i se faaaliga i le malae taalo . . . ma aveina ina ia faamalōlō ai o latou maʻi māliu.” Sa o se eseesega malosi lenei ma le mea na faia e Kerisiano: “Matou te lē faaaogāina foi le toto o manu i a matou meaʻai . . . I tofotofoga o Kerisiano ua outou ofo atu ai ia te i latou sosisi ua tumu i le toto. O le mea moni, ua outou iloa ma le mautinoa faapea, e lē sa [lea] ia i latou.” Manatunatu i le aafiaga: Sa loto malilie uluai Kerisiano e feoti, na i lo le faaaogāina o le toto, lea ua fai ma sui o le ola.—Faatusatusa 2 Samuelu 23:15-17.

10, 11. Aiseā e mafai ai ona tausisi faapea e faasaina e le faatulagaga a le Atua e uiga i le toto, le taliaina o se tuigā toto?

10 O le mea moni, sa lē fetuiaʻiina le toto i tuā i inā, ona sa faatoʻā amata faataʻitaʻiga o fetuiaʻiga e latalata mai i le senituri 16. E ui i lea, i le senituri 17, na faitio mai ai se polofesa i le faavasegaina o totoga i le Univesite o Copenhagen: ‘O i latou ua fetosoaiina e faaaogā le toto o le tagata mo le foia o faamaʻi i totonu o le manava e aliali mai ai lona faaaogāina sese ma o se agasala matuiā. Ua faasaina le ʻai tagata. Aiseā la tatou te lē inoino ai ia i latou o ē faapisipisia fua o latou faaī i le toto o tagata? E tutusa lava lena ma le taliaina o se toto ese e tui atu i se uāuā e tipi, pe ala atu i le gutu po o meafaigaluega e fai ai tuigā toto. O i latou na amataina lenei taotoga ua nofosala i le tulafono tauatua.’

11 Ioe, e oo foi i senituri ua mavae, na matauina ai e tagata faapea sa faasaina e le tulafono a le Atua le tuiina o le toto i alā uāuā ma le inuina e ala atu i le gutu. O le iloaina o lenei mea atonu o le a fesoasoani ai i tagata e malamalama i le tulaga o loo tutū ai Molimau a Ieova, lea e ōgatasi ma le finagalo o le Atua. A o faasilisilia le faatāuaina o le ola ma le sapaitalia o tausiga faafomaʻi, e faaaloalo Kerisiano moni i le ola o se meaalofa mai Lē na Foafoaina mea, o lea latou te lē taumafai ai e faatumauina le ola e ala i le tuiina i totonu o le toto.—1 Samuelu 25:29.

Pe Faasaoina ai Ola i Lona Faaaogāina Faafomaʻi?

12. O le ā le mea atonu e talafeagai ona iloiloina e tagata mafaufau e uiga i tuigā toto?

12 Ua finau mai le au popoto mo le tele o tausaga e mafai e le toto ona faasaoina ai ola. Atonu e faamatala mai e fomaʻi faapea na faia se tuigā toto i se tasi na matuā alu lona toto ma toe manuia ai. O lea atonu ua tau mānatu ai tagata, ‘Pe faapeī le atamai faafomaʻi po o le lē atamai o le tulaga faa-Kerisiano?’ A o leʻi iloiloina so o se faiga faafomaʻi faigatā, o le a faamautinoa muamua e se tagata mafaufau, aogā e mafai ona maua ma mea e lē mautinoa e ono tutupu. Ae faapefea tuigā toto? O le mea moni o tuigā toto ua tumu saisai i le tele o mea e lē mautinoa. E mafai foi ona iʻu i le oti.

13, 14. (a) O ā nisi o auala ua faamaonia ai le lamatiaina i tuigā toto? (e) Sa faapefea i le mea na tupu i le pope ona faataʻitaʻia ai le lamatia o le soifua maloloina i le toto?

13 Talu ai nei, na matauina ai e Fomaʻi o L. T. Goodnough ma J. M. Shuck: “Ua leva ona iloa e le vaega faafomaʻi faapea a o saogalemu le faaaogāina o le toto e pei ona tatou iloa le auala e fai ai, ae ua tauaveina pea e tuigā toto se tulaga lē mautinoa. O faamaʻi ua sili ona tutupu soo ona o tuigā toto o le fiva samasama [non-A, non-B] (NANBH); o isi faamaʻi e ono tutupu e aofia ai le maʻi ate [hepatitis B], faaitiitia le malosiaga [alloimmunization], ilitata le tino [transfusion reaction], toilalo siama tau puipuiga [immunologic suppression], ma le toto vaivai [iron overload].” I le fuafuaina ma le ‘faaeteete’ e tau o se tasi o na toʻatugā mataʻutia, na faaopoopo mai le lipoti: “E tusa ma le 40,000 tagata ua faatalitalia [i le Iunaite Setete lava latou] o le a aafia i le fiva samasama i tausaga taitasi ma e oo atu i le 10% o i latou ia o le a aafia i le ate fefete [cirrhosis] ma po o le kanesa o le ate [hepatoma].”—The American Journal of Surgery, Iuni 1990.

14 A o faasolo ina lauiloa e le lautele le tugā o faamaʻi ua maua mai tuigā toto, ua toe iloiloina e tagata lo latou manatu e uiga i fetuiaʻiga. Mo se faaaʻoaʻoga, ina ua mavae le tagatavaleina o le pope i le 1981, sa togafitia o ia i se falemaʻi ma tea mai ai i tua. Mulimuli ane sa manaomia ona ia toe taliu atu mo ni masina se lua, sa matuā tugā lava lona tulaga na foliga mai ai o le a ia malōlō ua lē toe aogā. Aiseā? Sa maua o ia i siama ninii o le fiva faiai [cytomegalovirus] mai le toto na tuiina ia te ia. Atonu e tau manatunatu nisi, ‘Afai e oo lava i le toto na tui i le pope e lē saogalemu, e faapefea la tuigā toto ua faia ia i tatou o tagata lautele?’

15, 16. Aiseā e lē saogalemu ai tuigā toto e tusa lava pe sa faʻataina le toto mo ni faamaʻi?

15 Ae atonu e fesili mai se tasi, ‘pe lē mafai ea ona latou faʻataina le toto mo faamaʻi?’ Ia, manatu mo se faaaʻoaʻoga i le faʻataina o le maʻi ate [hepatitis B]. Na faailoa mai e le Patient Care (Fepuari 28, 1990): Sa faaitiitia le aofaiga o fiva samasama pe a uma tuigā toto ina ua faia le faʻataina o le toto mo [lea] tulaga i atunuu aoao, peitai e 5-10% na maua i le fiva samasama ina ua maeʻa tuigā toto ua faapogaia pea e le maʻi ate [hepatitis B].”

16 O le lē taulau o na suesuega ua matauina foi i se isi lamatiaga e mafua mai i le toto.—FFP (AIDS). O le salalau solo o le FFP, ma ona āuga, ua fāgua ai tagata i le mataʻutia o le aafiaga o le toto. Ioe, ua faia nei suesuega e faʻataina ai le toto mo faamaoniga o na siama ninii. Peitai, ua lē faʻataina le toto i nofoaga uma, ma e foliga mai e ono tauaveina lava e tagata siama ninii o le FFP i o latou toto mo le tele o tausaga e aunoa ma le mate‘iaina i suesuega o loo faia nei. O lea e mafai ona oo i tagata le FFP—ma maua le FFP—mai le toto sa faʻataina ma ui atu ai!

17. E mafai faapefea i tuigā toto ona faia faatamaʻiaga atonu e lē vave aliali mai?

17 Na taʻua foi e Fomaʻi o Goodnough ma Shuck le “toʻilalo o siama tau puipuiga” [immunologic suppression]. Ioe, ua faulalaʻi faamaoniga faapea e oo foi i toto e tutusa lelei e mafai ona faaleagaina ai le ala tau puipuiga o se maʻi, ma faaavaina ai le faitotoa mo le kanesa ma le oti. O lea, i se suesuega i Kanata o “maʻi ua kanesa le ulu ma le ua na faaalia ai faapea o i latou o ē taliaina se tuigā toto i le taimi e aveesea ai [se] fula i le tino sa oo ina matuā faaitiitia le tulaga tau puipuiga mulimuli ane.” (The Medical Post, Iulai 10, 1990) Na lipotia mai e fomaʻi i le Iunivesite o Kalefonia i Saute: “O le saosaoa o kanesa uma lava na toe tuputupu aʻe o le pito i luga o le faaī [larynx] sa 14% mo i latou na lē taliaina le toto ae 65% mo i latou na taliaina. Mo le kanesa o le alā leo [oral cavity], le pito i luga o le alā leo [pharynx], ma le isu po o le faaifoaluga [sinus], sa 31% le vave tuputupu aʻe e aunoa ma ni tuigā toto ae 71% na faia ni tuigā toto.” (Annals of Otology, Rhinology & Laryngology, Mati 1989) Ua ātaāta mai foi i le toʻilalo o siama e puipuia ai le mea moni tāua faapea o i latou na tui i ai le toto i le taimi o le taotoga e peiseai ua tutupu aʻe ai aafiaga.—Vaai le pusa, itulau 10.

O Iai ea ni Vailaau e Sui aʻi le Toto?

18. (a) O le ā ua liliu atu i ai fomaʻi faivailaau, ona o lamatiaga ua aafia ai tuigā toto? (e) O ā faamatalaga e uiga i vailaau e sui aʻi e mafai ona lua fetufaaʻi ai ma lau fomaʻi faivailaau?

18 Atonu e manatu nisi afai, ‘E lamatia tele tuigā toto, ae e iai ea ni vailaau e sui aʻi?’ E mautinoa tatou te mananao i se tausiga aogā faafomaʻi e sili ona lelei, o lea o iai ea ni auala faaletulafono, e aogā e faafetaiaia ai faafitauli matuiā faafomaʻi e aunoa ma le faaaogāina o le toto? Ioe, o loo iai. Na lipotia mai e The New England Journal of Medicine (Iuni 7, 1990): “O fomaʻi faivailaau o ē ua latou iloa le faateteleina o lamatiaga o le [FFP] ma isi faamaʻi pipisi ua feaveaiina e tuigā toto, ua latou toe iloiloina toʻatugā ma aogā o tuigā toto ma ua liliu ane ai i vailaau e sui aʻi, e aofia ai le alofia atoatoa o tuigā toto.” *

19. Aiseā e te mautinoa ai e mafai ona e teena le toto ae ia togafitia pea ma le manuia i faiga faafomaʻi?

19 Ua loa ona teena e Molimau a Ieova tuigā toto, e lē o le mafuaaga autū ona o tulaga mataʻutia tau le soifua maloloina, peitai ona o le usiusitai i le tulafono a le Atua e uiga i le toto. (Galuega 15:28, 29) E ui i lea, ua togafitia ma le manuia e fomaʻi atamamai Molimau e mamaʻi e aunoa ma le faaaogāina o le toto, faatasi ai ma toʻatugā e ono tutupu i lē o loo togafitia. Ua na o se tasi lenei o faaaʻoaʻoga o le tele o mea na lipotia mai i se lomiga faafomaʻi, Archives of Surgery (Novema 1990) sa talanoaina ai le suiga o fatu o Molimau e mamaʻi o ē na faatagaina e o latou loto fuatiaifo sea faiga e aunoa ma le faaaogāina o le toto. Na faapea mai le lipoti: “I le silia i le 25 tausaga o mea tutupu i le faatinoina o taotoga o fatu o Molimau a Ieova ua iʻu ai i le suia ma le manuia o fatu e aunoa ma le faaaogāina o ni vaega o le toto . . . E leai ni taotoga na semanū e oo i le oti, ma ua faaalia i suesuega na vave sosoo ai mulimuli ane, faapea ua matuā lē aafia nei maʻi i tuu faatatauga e tele o fesuiaiga ua teena.”

Le Toto e Silisili ona Tāua

20, 21. Aiseā e ao ai i Kerisiano ona faaeteete ia lē tupu aʻe ia i latou se uiga faapea “O le Toto o se Vailaau Leaga”?

20 Peitai, o loo iai se fesili auiliili e manaomia e i tatou taitoatasi ona fesili ane ai lava ia te ia: ‘Afai ou te filifili e lē talia tuigā toto, aiseā? Ma le faamaoni lava, o le ā laʻu mafuaaga faavae, e autū ai?’

21 Ua uma ona tatou taʻua faapea o loo iai vailaau aogā e sui aʻi le toto, lea o le a lē faaavanoaina ai se tasi i le tele o tulaga mataʻutia ua fesootai ma tuigā toto. O toʻatugā e pei o le fiva samasama po o le FFP ua oo ai foi ina uunaia le toatele ina ia teena le toto mo ni mafuaaga e lē faaletapuaiga. Ua matuā leoleoā nisi e uiga i lenei mea, e pei lava o savavali i lalo o se fuʻa o tusia ai le igoa, “O le Toto o se Vailaau Leaga.” E mafai foi ona tosina atu se Kerisiano i lena savaliga. Peitai o se savaliga o loo alu i se auala e gata mai. E faapefea?

22. O le ā le manatu moni e uiga i le ola ma le oti e tatau ona tatou tutū ai? (Failauga 7:2)

22 Ua iloatino e Kerisiano moni faapea e tusa lava po o se tausiga faafomaʻi e sili ona lelei i se falemaʻi e sili atu ona maoaʻe i isi, e iʻu lava ina maliliu tagata. Pe faia pe lē faia ni tuigā toto, e maliliu lava tagata. O lona uiga e lē faapea o se mea ua tuupoina. Ae ua tupu moni lava. O le oti o se mea moni o le olaga i aso nei. O tagata e faaleamanaia le tulafono a le Atua i le toto ua masani ona afaina i le taimi lava lena, pe faaumiumi foi o mafatia ona o le toto. E oo lava i nisi ua maliliu ona o le toto na tuiina i ai. Ae, pei ona tatau ia i tatou uma ona iloa, o i latou e sao mai i tuigā toto ua latou lē maua ai le ola e faavavau, o lea e lē faamaonia e le toto le faasaoina ai o lo latou ola e faavavau. I le isi itu, e toatele ua latou teena le toto, ona o mafuaaga faaletapuaiga ma po o mafuaaga faafomaʻi, ae ua latou taliaina togafitiga e sui aʻi e matuā aogā faafomaʻi. Atonu o le a faafualoa ai lo latou ola mo le tele o tausaga—ae lē faavavau ai.

23. Ua faapefea i le tulafono a le Atua e uiga i le toto ona fesootai ma lo tatou tulaga agasala ma le manaomia o se togiola?

23 Ona ua lē lelei atoatoa tagata uma o loo ola i aso nei ma ua faasolo ina maliliu, ua taʻitaʻia ai i tatou i le manatu autū o le mea ua fai mai ai le Tusi Paia e uiga i le toto. Na tulei le Atua i le fanau uma a tagata e aua le ʻaina le toto. Aiseā? Ona ua fai lea ma sui o le ola. (Kenese 9:3-6) I le tusi o le Tulafono, na ia faataatia atu ai tulafono e faailoaina ai le mea moni ua agasala tagata uma. Sa tulei le Atua i le fanauga a Isaraelu e faapea e ala i le ofoina atu o taulaga i manu, e mafai ai ona latou faaalia e manaomia ona ufiufia a latou agasala. (Levitiko 4:4-7, 13-18, 22-30) E ui ina e lē o le mea lena ua ia talosaga mai ai ia i tatou i aso nei, ae e iai lona tāua i le taimi lenei. Sa fuafua e le Atua e saunia se taulaga e mafai ona totogi atoatoa ai agasala a tagata talitonu uma lava—le togiola. (Mataio 20:28) O le pogai lea e manaomia ai ona tatou maua le finagalo o le Atua e uiga i le toto.

24. (a) Aiseā o se measese ai le vaai i lamatiaga tau le soifua maloloina faapea o le manatu autū lena e uiga i le toto? (e) O le ā moni lava e ao ona faatāuaina i la tatou vaai i le faaaogāina o le toto?

24 O se mea sese pe afai tatou te manatunatu muamua i lamatiaga tau le soifua maloloina o le toto, ona e lē o le autū lena o le finagalo o le Atua. Atonu sa maua e le fanauga a Isaraelu nisi o aogā tau le soifua maloloina ona o le lē tagofia o le toto, e pei lava foi ona latou maua ni aogā mai le lē ʻaina o aano o puaa po o manu e toe ʻaina a latou mama. (Teuteronome 12:15, 16; 14:7, 8, 11, 12) E ui i lea, ia manatua, ina ua foaiina atu e le Atua ia Noa le aiā e ʻai ai i aano o manu, sa ia leʻi faasaina le ʻaina o aano o na manu. Ae na ia poloaia faapea e lē tatau i tagata ona ʻaina le toto. Sa lē faaautū ona taulaʻi atu le Atua i lamatiaga tau le soifua maloloina e mafai ona oo i ai. E lē o le manatu tāua lena o lana poloaiga e uiga i le toto. Na tatau i ona tagata tapuai ona teena le faatumauina o o latou ola i le toto, muamua e lē ona e faaleagaina ai le soifua maloloina, ae ona e paia. Sa latou teena le toto, e lē ona e leaga, ae ona e tautele. Ua na o le toto faataulagaina lava sa latou ono maua ai le faamagaloga.

25. E mafai faapefea ona faasaoina e le toto le ola e faavavau?

25 E tutusa pau lena ma i tatou. Ua faamatala mai e le aposetolo o Paulo i le Efeso 1:7: “O ia [Keriso] foi ua tatou maua ai le togiola i lona toto, o le faamagaloina o agasala, e tusa ma le oloa faulai o lona alofa tunoa.” Afai e faamagalo e le Atua agasala a se tasi ma silasila ia te ia lena e amiotonu, ua i lena la tagata le faamoemoe o le ola e faavavau. O lea la ua mafai e le toto togiola o Iesu ona faasaoina le ola—e tumau, o le mea moni e faavavau lava.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 7 Na faaiʻuina le poloaiga: “Afai tou te taumamao ma nei mea, e lelei ai outou. Ia outou manuia.” (Galuega 15:29) O le faaupuga “Ia outou manuia” sa lē o se folafolaga lea e faapea, ‘Afai tou te taumamao mai le toto po o le faitaaga, o le a outou maua ai se soifua maloloina lelei.’ Sa na o se faaiʻuga lena o le tusi, e pei o le, ‘Faatofā.’

^ pala. 18 O le tele o vailaau aogā e sui aʻi tuigā toto ua autaluina i le polosiua How Can Blood Save Your Life?, na lomia i le 1990 e le Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Pe Mafai ona E Faamatalaina?

□ O le ā le mafuaaga autū ua teena ai e Molimau a Ieova tuigā toto?

□ O le ā le faamaoniga e faamautuina ai faapea o le tulaga o le Tusi Paia e uiga i le toto e lē faapea e lē talafeagai faafomaʻi?

□ Ua faapefea ona fesootai le togiola ma le tulafono a le Tusi Paia e uiga i le toto?

□ O le ā le auala e tasi e mafai ai e le toto ona faasaoina e faavavau le ola?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Pusa i le itulau 10]

TUIGĀ TOTO MA ONA AAFIAGA

Ina ua maeʻa se iloiloga lautele o le pe atili ai ona maua se maʻi i aafiaga ona o tuigā toto, fai mai le faaiʻuga a Dr. Neil Blumberg: “Mai suesuega e 12 o vaifofo [o le mataupu], e 10 na maua ai faapea sa iloga ma tutoatasi le fesootai ma se lamatiaga tele o aafiaga i siama . . . E faaopoopo i ai, mo se taimi umi a o leʻi faia le suesuega, sa mafai e le tuigā toto ona aafia ai le puipuiga o le maʻi faasaga i le pisia pe afai e umi atu ona ola siama tau le puipuiga o le tuigā toto e pei ona fautuaina e nisi suesuega . . . Afai e mafai ona faalauteleina ma faamautuina ia iloiloga, e foliga mai la e mafai ona avea aafiaga matuiā pe a maeʻa se taotoga, o se tasi o faafitauli e sili ona iloga e fesootai ma se tuigā toto e tali tutusa.”—Iloiloga Faafomaʻi o Tuigā Toto, Oketopa 1990.

[Ata i le itulau 8]

Sela mūmū o le toto ua faalapopoa. “E tofu a lita ninii taitasi (0.00003 aunese) o le toto ma le 4 miliona i le 6 miliona sela mūmū o le toto o loo iai.”—“The World Book Encyclopedia”

[Ē Ana le Ata]

Kunkel-CNRI/PHOTOTAKE NYC