Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Aiseā e Leoleoina ai mai le Ifo i Tupua?

Aiseā e Leoleoina ai mai le Ifo i Tupua?

Aiseā e Leoleoina ai mai le Ifo i Tupua?

“Le fanau e, ia leoleo outou ia te outou ia taumamao i tupua.”—1 IOANE 5:21.

1. Aiseā ua saoloto ai le tapuaiga ia Ieova mai le ifo i tupua?

O IEOVA e lē o se tupua uamea, se laau po o se maa. E lē mafai foi ona afio o ia i se malumalu faalelalolagi. Ona o ia o le Agaga e ona le malosi uma lava e lē vaaia e tagata, e matuā lē mafai ai ona faia sona faatusa. O lea, o le tapuaiga mamā ia Ieova, e tatau ona saoloto atoatoa mai le ifo i tupua.—Esoto 33:20; Galuega 17:24; 2 Korinito 3:17.

2. O ā fesili e tatau ona tatou iloiloina?

2 Afai o oe o se tagata tapuai o Ieova, atonu la e tatau ona e fesili ifo, ‘O le ā le ifo i tupua? Sa mafai faapefea ona aloese ai auauna a Ieova i ona po ua mavae? Ma aiseā e leoleoina ai mai le ifo i tupua i aso nei?’

Le Uiga o le Ifo i Tupua

3, 4. E mafai faapefea ona faamatalaina le ifo i tupua?

3 E masani ona aofia ai i le ifo i tupua se sauniga faalelotu. O le ifo i tupua o le faaaloalo lea, le alofa, le tapuai, po o le vivii atu i se tupua. Ma o le ā le mea e taʻu o le tupua? O se faatusa lea, po o se faatagata o se mea, po o se faailoga ua tuutoina atu i ai. Ua masani ona taulai atu le ifo i tupua i se malosi moni pe lē moni e sili ona maualuga, lea e manatu i ai o loo ola (o se tagata, o se manu, po o se faalapotopotoga). Ae e mafai foi ona faia ifoga i tupua i mea e leai ni ola (o se mana po o se mea faalefoafoaga e leai se ola).

4 I le Tusi Paia, o upu Eperu o loo faatatau i tupua, ua masani ona faamatilatila mai ai le lē aogā, po o ni faaupuga o le inoino. E aofia ai i upu ua faaliliuina, “tupua ua ta pe vane” (o lona uiga, o se mea na ta); “faatagata uamea, faatusa, po o se tupua” (o se mea na kopi pe na lolomi); “tupua matagā”; “tupua faatauvaa” (o lona uiga, e lē aogā); ma “tupua magumagu.” O le upu Eleni o le eiʹdo·lon ua faaliliuina o le “tupua.”

5. Aiseā e mafai ai ona faapea atu, e lē o faatusa uma ua fai ma tupua?

5 E lē o faatusa uma ua fai ma tupua. Na fetalai le Atua lava ia i tagata Isaraelu ina ia faia ni kerupi auro mo le atolaau o le feagaiga ma ia mamanuina ai ata o na foafoaga agaga i le pito i totonu o puipui e sefulu o le fale fetafaʻi, atoa ma le ie pupuni e vavaeina ai le Mea Paia mai le Mea e Sili ona Paia. (Esoto 25:1, 18; 26:1, 31-33) E na o faitaulaga tofia lava sa vāai i na mamanu sa fai ma ata o kerupi faalelagi. (Faatusatusa i le Eperu 9:24, 25.) E mautinoa sa lē tatau ona faaaloalogia na ata o kerupi sa i le malumalu, auā e lē taliaina e agelu amiotonu se tapuaiga.—Kolose 2:18; Faaaliga 19:10; 22:8, 9.

Le Silasila a Ieova i le Ifo i Tupua

6. O le ā le silafaga a Ieova i le ifo i tupua?

6 Ua leoleoina auauna a Ieova mai le ifo i tupua, ona e toasa o ia i faiga uma o ifoga i tupua. Sa poloaia e le Atua tagata Isaraelu ina ia aua neʻi avea faatusa ma mea latou te faaaloalo pe tapuai i ai. Ua aofia ai i Tulafono e Sefulu upu nei: “Aua e te fai mo oe se tupua ua ta, po o se faatusa lava o se mea o i le lagi i luga, po o i le fanua i lalo, po o i le sami o i lalo o le fanua; aua e te ifo i ai, aua foi e te auauna i ai; auā o aʻu o Ieova lou Atua, o le Atua fuā, o lē taui atu i fanau o le amioletonu a o latou mātua, e oo i le tupulaga e tolu ma le fa o e ʻinoʻino mai ia te au; a ou te alofa i afe o tupulaga o e alofa mai ia te au, ma tausi mai i aʻu poloaiga.”—Esoto 20:4-6.

7. Aiseā e tetee ai Ieova i ifoga uma i tupua?

7 Aiseā e toasa ai Ieova i ifoga uma i tupua? O le mea moni, ona e finagalo o ia i le tuutoina atu atoatoa, e pei ona faaalia i luga aʻe o le poloaiga lona lua o le Tulafono e Sefulu. E lē gata i lena, ae na ia fetalai mai e ala i lana perofeta o Isaia: “O aʻu o Ieova, o loʻu igoa lea; o loʻu mamalu foi ou te le avatua lea i se tasi, ma loʻu viiga ou te le avatua i tupua ua ta.” (Isaia 42:8) I se tasi taimi, na maileia ai tagata Isaraelu i le ifo i tupua seia oo lava ina ‘latou fai o latou atalii ma o latou afafine ma taulaga i temoni.’ (Salamo 106:36, 37) O ē e ifo i tupua, e lē gata ina latou faafitia Ieova o ia o le Atua moni, ae o loo latou auauna foi mo manaoga o lona Fili sili, o Satani, faatasi ma temoni.

Faamaoni i Tofotofoga

8. O le ā le tofotofoga na fesagaʻi ma tagata Eperu e toatolu o Sataraka, Mesako, ma Apeteniko?

8 O le faamaoni ia Ieova e leoleoina ai foi i tatou mai le ifo i tupua. Ua faaalia lea i le mea na tupu o loo faamauina i le Tanielu mataupu e 3. Ina ia faapaiaina se tupua auro telē na ia faatūina, na faapotopoto ai e le tupu o Papelonia o Nepukanesa alii o lona malo. Na aofia ai i lana poloaiga Sataraka, Mesako, ma Apeteniko—o ni tagata Eperu e toatolu sa pule i se itumalo faafaipule o Papelonia. Sa faatonuina i latou uma na auai ina ia ifo atu i le tupua pe a faalogoina le leo o ni mea faifaʻili patino. O se taumafaiga lea a le atua moni o Papelonia, o Satani, ina ia uunaia na tagata Eperu e toatolu e ifo atu i se tupua na fai ma sui o le Emepaea o Papelonia. Seʻi tau ina manatu pe ana faapea o loo e auai.

9, 10. (a) O le ā le tulaga na tutū ai tagata Eperu e toatolu, ma sa faapefea ona tauia i latou? (e) O le ā le faalaeiauga e mafai ona maua e Molimau a Ieova mai le ala o na tagata Eperu e toatolu?

9 Faauta! O loo tutū pea tagata Eperu e toatolu. Sa latou manatua le tulafono a le Atua e uiga i le faia, ma le auauna atu i ni faatusa po o ni tupua ua ta. Na avatu e Nepukanesa se filifiliga faaiʻu ia te i latou—o le ifo po o le oti! Peitai, i le faamaoni ia Ieova, na latou faapea atu ai: “Afai o lea, ua mafai [e] lo matou Atua, matou te auauna i ai, ona laveai mai ia te i matou ai le ogaumu e mu ai le afi, na te laveaiina mai lava i matou ai lau pule le tupu. A e peitai, a le o lea, ia e silafia e oe le tupu e, matou te le auauna i ou atua; o le tupua auro foi ua e faatuina, matou te le ifo i ai.”—Tanielu 3:16-18.

10 Ona lafoina lea o nei auauna faamaoni a le Atua i le ogaumu na matuā faaaasaina. I le maofa ina ua vaai atu e toafā tagata o loo feoai mai i totonu o le ogaumu, na valaau atu ai Nepukanesa i tagata Eperu e toatolu ina ia ō mai i fafo, ona latou ō mai ai lea e leʻi mu. Ona faapea atu lea o le tupu: “Ia faafetaia le Atua o Sataraka, Mesako, ma Apeteniko, o le na auina mai lana agelu [o le tagata lea na toafā ai], ua laveaiina ai ana auauna e na faatuatua ia te ia, ua liliuina foi le upu a le tupu, ma ua latou tuuina atu o latou tino ina neʻi latou auauna ma ifo i se tasi atua, tau lava o lo latou lava Atua. . . . auā e leai se isi atua na te mafaia ona laveaiina faapena.” (Tanielu 3:28, 29) O le tausisi o na tagata Eperu e toatolu i le faamaoni, ua saunia ai se faalaeiauga mo Molimau a Ieova i aso nei ina ia faamaoni i le Atua, ma tausisi i le solitū i le lalolagi, ma ia aloese i le ifo i tupua.—Ioane 17:16.

Faiaina Tupua i le Faamasinoga

11, 12. (a) O le ā le tala na saunia e Isaia e uiga ia Ieova ma atua o ni tupua? (e) Sa faapefea ona tali atu atua o nuu ese ina ua luʻia e Ieova?

11 O le isi mafuaaga e leoleoina ai mai le ifo i tupua, ona e lē aogā le faaaloalo i tupua. E ui ina o nisi o tupua na faia e tagata e foliga mai e pei o loo ola—e masani ona iai le gutu, o mata, ma taliga—ae e lē mafai ona tautatala, vāai, pe lagona, ma e augapiu ma se mea e mafai ona latou faia mo ē o loo tuutoina atu i ai. (Salamo 135:15-18) Na faaalia lena mea i le senituri lona valu T.L.M., ina ua faamauina e le perofeta a le Atua i le Isaia 43:8-28 le iʻuga o se faamasinoga i le va o Ieova ma atua tupua. I le tasi itu, sa iai tagata o le Atua o Isaraelu, a o le isi itu o nuu ese o le lalolagi. Na luʻia e Ieova atua pepelo o nuu ese ina ia faailoa mai “mea muamua,” o lona uiga ia vavalo mai ma le saʻo. E leai se tasi na mafai ona faia. Ona liliu lea o Ieova ma fetalai atu i ona tagata: “O outou o aʻu molimau, ma . . . o aʻu lava o le Atua.” Sa lē mafai e nuu ese ona faamaonia o latou atua i luma o Ieova pe faamaonia foi e mafai ona latou vavalo. Peitai, na valoia e Ieova le faafanoina o Papelonia ma le faasaolotoina o ona tagata sa faaaunuua ai.

12 E lē gata i lena, sa mafai ona faapea atu auauna a le Atua o ē na faasaoina, e pei ona faamatalaina i le Isaia 44:1-8, o i latou o “tagata o Ieova.” Na fetalai a ia: “O aʻu lē muamua, o aʻu foi lē mulimuli; a e leai se atua, ua na o aʻu lava.” Sa leʻi faasagatau i ai atua tupua. Na toe fetalai atu Ieova i ona tagata: “O aʻu molimau lava outou,” ma na ia faaopoopo atu: ‘Pe iai ea se atua, ua na o aʻu lava? Ua leai lava se papa.’

13. O le ā ua faaalia e le ifo i tupua e uiga i se tagata ifo i tupua?

13 E leoleoina foi i tatou mai le ifo i tupua, auā o le faia faapea e faaalia ai le leai o se atamai. E faia e se tagata ifo i tupua se atua e tapuai i ai, mai se vaega o se laau na te filifilia, a o le isi vaega na te tafu ai le afi e faavelaina ai ana meaʻai. (Isaia 44:9-17) Pagā le valea! O se tagata e gaosia ma tuutoina atu i atua tupua, e faalumaina foi o ia ona o le lē mafai ona avatu o se molimau e faamaonia ai le avea o i latou ma atua. Peitai, e lē mafai ona fesiligia le avea o Ieova ma Atua, auā e lē gata ina sa ia valoia le faasaolotoina o ona tagata mai Papelonia, ae na ia faapogaia foi lena faasaolotoga ina ia taunuu. Sa toe nofoia Ierusalema, na toe atiina aʻe aai o Iuta, ae o “mea loloto” a Papelonia—le Vaitafe o Eufirate—sa mate, ma lē toe avea ai o se puipuiga. (Isaia 44:18-27) E pei ona valoia mai foi e le Atua, na faatoilaloina Papelonia e Kuresa le Peresia.—Isaia 44:28–45:6.

14. O le ā o le a faamaonia e faavavau i le Faamasinoga Maualuga mo le Lalolagi Aoao?

14 Na faiaina tupua i lena faamasinoga e uiga i le avea ma atua. Ma o le mea na oo ia Papelonia, e mautinoa le oo foi i lona vaega faafaatusa i aso nei, o Papelonia Tele, le emepaea o lotu sese o le lalolagi. Ua toeitiiti ona tafiesea lea e faavavau o lotu sese ma ona atua uma, o mea totino faalelotu, atoa ma mea o loo ifo i ai o ni tupua. (Faaaliga 17:12–18:8) I le Faamasinoga Maualuga mo le Lalolagi Aoao, o le a matuā faamaonia ai loa e faapea, ua na o Ieova lava le Atua moni o loo soifua, ma na te faataunuuina lana Afioga faavaloaga.

Taulaga i Temoni

15. O le ā sa faaalia e le agaga paia ma le vaega pule o le uluai senituri e uiga i tagata o Ieova ma le ifo i tupua?

15 E leoleoina foi tagata o Ieova mai le ifo i tupua, ona o loo taʻitaʻia i latou e le agaga ma le faalapotopotoga a le Atua. Na taʻu atu e le vaega pule o auauna a Ieova i le uluai senituri i a latou aumea Kerisiano e faapea: “Ua lelei i le Agaga Paia ma i matou nei, ia le faaee atu se tasi avega ia te outou, na o nei mea e tatau; ia faamamao outou i mea e fasia mo tupua, ma le toto, ma mea titina, ma le faitaaga; afai tou te taumamao ma nei mea, e lelei ai outou. Ia outou manuia.”—Galuega 15:28, 29.

16. E faapefea ona e faamatalaina i au lava upu le mea na taʻua e Paulo e uiga i mea e fasia mo tupua?

16 O se isi mafuaaga e leoleoina ai mai le ifo i tupua, ina ia alofia ai le taaʻina e temoni. Na taʻu atu e le aposetolo o Paulo i Kerisiano i Korinito, e uiga i le Talisuaga Afiafi a le Alii: “Ia outou sosola ese ai i le ifo i tupua. . . . O le ipu o le faafetai o tatou o faafetai ai, e le o le mafuta faatasi ea lea ma le toto o Keriso? O le areto tatou te tofitofi ai, e le o le mafuta faatasi ea lea ma le tino o Keriso? Auā o i tatou le toatele, o le areto e tasi ma le tino e tasi i tatou; auā ua tofutofusia i tatou uma i le areto e tasi. Faauta mai ia Isaraelu i la le tino; o e o aai taulaga, ua latou le tofu ea i tufaaga faatasi ma le fata faitaulaga? Se a foi ou te fai atu ai? O se mea aoga ea le tupua? po o se mea aoga le mea ua fasia mo tupua? E leai, a o mea ua fāsia e nuu ese, ua fāsia e i latou mo temoni, a e le o le Atua; ou te le loto foi ina ia outou mafuta faatasi ma temoni. Tou te le mafaia ona inu i le ipu a le Alii atoa ma le ipu a temoni; tou te le mafaia ona faatofutofusia i le laoai a le Alii atoa ma le laoai a temoni. Tatou te faaonoono ea i le Alii? Ua sili ea lo tatou malosi i lona?”—1 Korinito 10:14-22.

17. I le uluai senituri T.A., o ā tulaga sa ono ʻaina ai e se Kerisiano aano o manu na fasia mo tupua, ma aiseā?

17 Na faia i se vaega o le manu le taulaga i se tupua, o le isi vaega na avatu i faitaulaga, ae na tuu e le tagata tapuai se isi vaega mo se taumafataga. Peitai, atonu foi sa mafai ona faatau atu se vaega o le aano i le maketi. Sa lē fautuaina se Kerisiano e alu i se malumalu o iai se tupua ma ʻai ai i aano o manu fasi, e tusa lava pe lē ʻai ai i le taimi o se sauniga faalelotu, auā e mafai ona avea lea o se mea e faatausuai ai i isi pe tosina atu ai foi o ia i tapuaiga sese. (1 Korinito 8:1-13; Faaaliga 2:12, 14, 18, 20) E lē suia le aano o se manu pe a ofoina atu i se tupua, o lea, sa mafai e se Kerisiano ona faatauina sina vaega mai le maketi. Sa lē manaomia foi ona ia fesiligia le mea e aumaia ai le aano o se manu fasi e faia ai se taumafataga a se aiga. Ae a faapea atu se tasi, o se mea “ua fasia mo le tupua,” e lē tatau la ona ia ʻaina, ina ia alofia ai le faatausuaiina o se tasi.—1 Korinito 10:25-29.

18. E mafai faapefea ona aafia i latou sa aai i mea na fasia mo tupua temoni?

18 Sa masani ona manatu faapea, a maeʻa le sauniga faalelotu e osi ai taulaga, ona uluitino lea o le atua sa i le aano o manu fasi, i ē sa aai i le taumafataga a tagata tapuai. Talu ai sa osia e i latou na aai ai, se feagaiga i lo latou lava va, o i latou la na aai i manu na osia ai taulaga sa latou auai ai foi i le fata faitaulaga, ma mafuta faatasi ai ma le atua faatemoni lea sa faaataina mai e le tupua. E ala i lena ifoga i tupua, sa taofiofia ai e temoni tagata mai lo latou tapuai atu i le Atua moni e toatasi. (Ieremia 10:1-15) E letioa la a vaoia tagata o Ieova, ina ia taumamao mai mea sa fasia mo tupua! O le faamaoni i le Atua, le taliaina o le taʻitaʻiga mai lona agaga paia ma lana faalapotopotoga, atoa ma le maumauaʻi e aloese mai aafiaga faatemoni, ua avea foi ia o ni uunaiga e sili ona malolosi e leoleoina ai mai le ifo i tupua i aso nei.

Aiseā e Manaomia ai ona Leoleoina?

19. O le ā le ituaiga o ifo i tupua na iai i Efeso anamua?

19 E tinoū Kerisiano e leoleoina mai le ifo i tupua, ona e tele ona ituaiga, ma e tasi lava se gaoioiga faaifo i tupua ae mafai ona faavaivai ai lo latou faatuatua. Na taʻu atu e le aposetolo o Ioane i uso talitonu e faapea: “Ia leoleo outou ia te outou ia taumamao i tupua.” (1 Ioane 5:21) Sa manaomia lenei fautuaga ona sa siomia i latou i le tele o ituaiga o ifoga i tupua. Na tusi atu Ioane mai Efeso, o se aai e tumu i faiga faataulaitu ma talafatu e uiga i atua sese. Sa iai i Efeso se tasi o mea ofoofogia e fitu o le lalolagi—le malumalu lea o Artemis, o se nofoaga e lalafi ai tagata solitulafono ma sa fai ma autū o tapuaiga lē mamā tau amio. Na faatusaina e le faifilosofia o Heracleitus mai Efeso le ala pogisa i le fata faitaulaga o lena malumalu, i se pouliuli mataʻutia, ma sa ia manatu foi i amioga i le malumalu e faapea, e sili atu ona leaga na i lo o manu. O lea, sa manaomia ai e Kerisiano i Efeso ona matuā tetee atu i le faatemoni, amioga lē mamā, ma le ifo i tupua.

20. Aiseā sa tatau ai ona alofia e oo lava i so o se mea e aofia ai i le ifo i tupua?

20 E manaomia e Kerisiano se filifiliga malosi ina ia alofia ai e oo foi i so o se mea e avea ma ifo i tupua, auā e na o le tasi lava se gaoioiga e tapuai atu ai i le Tiapolo, ae lagolagoina ai lana luʻi e faapea, e lē mafai ona tumau tagata i le faamaoni i le Atua pe a tofotofoina. (Iopu 1:8-12) Na faapea atu Satani ina ua ia faaalia ia Iesu “malo uma o le lalolagi ma o latou matagofie”: “Ou te avatua nei mea uma ia te oe, pe afai e te faapaū ma ifo mai ia te au.” (O upu faasisipa o a matou.) O le teena e Keriso o lena ofo, na lagolagoina ai le itu a Ieova o le finauga o le pule silisiliese i le lagi ma le lalolagi, ae faamaonia ai o le Tiapolo o se pepelo.—Mataio 4:8-11; Faataoto 27:11.

21. O le ā sa mumusu Kerisiano faamaoni e faia, e uiga i le emeperoa o Roma?

21 Sa leʻi faia foi e uluai soʻo o Iesu se gaoioiga faaletapuaiga e lagolagoina ai le itu a Satani o le finauga. E ui ina sa ia i latou le faaaloalo tatau i pulega faalemālō o “faipule silisili,” ae latou te leʻi faamuina ni mea manogi e faapaiaina ai le emeperoa o Roma, e tusa foi pe na lamatia ai o latou ola. (Roma 13:1-7) I lenei itu, na tusia ai e Daniel P. Mannix e faapea: “E toaitiiti lava nai Kerisiano na faamaamulu, e ui ina sa tū ai pea se fata faitaulaga o loo mumū ai le afi i le malae latou te faaaogāina. Na pau lava le mea e faia e se pagota, o le faasalalauina lea o ni nai mea manogi i luga o le afi, ona avatu loa lea i ai o lona Tusi Pasi Faafaitaulaga ma faasaolotoina ai. Sa faamatala atu foi ma le faaeteete ia te ia e faapea, e lē o tapuai o ia i le emeperoa; ae ua na ona ia aloaia ai o le uiga tauatua o le emeperoa e fai ma taʻitaʻi o le malo o Roma. Peitai, e toetoe lava leai se Kerisiano na malolo atu mo le avanoa e sao ai.” (Those About to Die, itulau 137) Afai e faapena ona tofotofoina oe, po o le a e teena atoatoa ea ifoga uma i tupua?

Po o le a Leoleoina Oe Mai le Ifo i Tupua?

22, 23. Aiseā e ao ai ona leoleoina oe mai le ifo i tupua?

22 Ua manino lava la, e tatau i Kerisiano ona leoleoina mai ituaiga uma o ifoga i tupua? E manaomia e Ieova le tuutoina atu atoatoa. Sa saunia e tagata faamaoni e toatolu mai Eperu se faaaʻoaʻoga lelei, i le teena o le ifo atu i le tupua telē na faatūina e le tupu o Papelonia o Nepukanesa. I le faamasinoga i le lagi ma le lalolagi na faamauina e le perofeta o Isaia, sa faaalia ai ua na o Ieova lava o le Atua moni o loo soifua. Sa manaomia ona taumamao ana uluai molimau Kerisiano mai mea na fasia mo tupua. O le toatele o ē faamaoni na latou faatasi, sa leʻi paʻūū atu i omiga ina ia faia e oo foi i sina gaoioiga faaifo i tupua e tasi e iʻu ai ina fulitua ia Ieova.

23 O lea la, po o leoleoina totino ea oe mai le ifo i tupua? Po o e avatuina ea i le Atua le tuutoina atoatoa? E te lagolagoina ea le pule silisiliese a Ieova ma faasilisilia o ia o le Atua moni o loo soifua? Afai o lea, e ao la ona fai ma au filifiliga ina ia faaauau pea ona matuā tetee atu i faiga faaifo i tupua? Ae o ā nisi manatu faale-Tusi Paia e mafai ona fesoasoani ia te oe ina ia leoleoina ai mai ituaiga uma o ifoga i tupua?

O ā Ou Manatu?

□ O le a le ifo i tupua?

□ Aiseā e tetee ai Ieova i ifoga uma i tupua?

□ O le ā le tulaga na tutū ai tagata Eperu e toatolu e tusa ai ma le ifo i tupua?

□ E mafai faapefea ona aafia i temoni, i latou sa aai i mea na fasia mo tupua?

□ Aiseā e ao ai ona leoleoina i tatou mai le ifo i tupua?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 23]

E ui ina sa faamataʻuina o latou ola, ae sa lē auai tagata Eperu e toatolu i le ifo i tupua