Po o E Manatua?
Po o E Manatua?
Po ua e manatunatu loloto ea i lomiga talu ai nei o Le Olomatamata? Afai sa e faia faapea, atonu la o le a e fiafia e toe manatua manatu nei o loo mulimuli mai:
▫ O le ā le ‘faailoga o le agalelei’ ua fuafuaina e Ieova mo soʻo o Iesu o loo mulimuli i ona tulagāaao? (Salamo 86:17)
O le “olioli mai le Agaga Paia” lea sa faamalosia ai uluai Kerisiano ina ia onosaia ituaiga eseese o sauāga latou te fesagaʻi. (1 Tesalonia 1:6) O le tulaga tutusa foi lena i aso nei, ma o Ieova, o Lē Foai maia “mea lelei uma . . . ma mea alofa uma e atoatoa ona lelei,” ua finagalo malie o ia e “foaiina mai . . . le Agaga Paia i e ole atu ai ia te ia.” (Iakopo 1:17; Luka 11:13) O le olioli la mai le agaga paia lea e fuafuaina ai mo soʻo o Iesu le ‘faailoga o le agalelei.’—12/15, itulau 18-19.
▫ Aiseā e tāua ai ona tatou talia le silafaga a le Atua i le pepelo?
Ua taʻua i le Salamo 5:6 e faapea ‘o le a faaumatia e le Atua o ē tautala pepelo.’ Ua fai mai atili le Faaaliga 21:8, o le iʻuga o tagata talapepelo uma “o le oti faalua lea.” O lea la, o le taliaina o le silafaga a le Atua e uiga i le pepelo ua ia i tatou ai se mafuaaga mautinoa ina ia tautala saʻo ona maua lea o lana meaalofa o le ola.—w-E 12/15, itulau 23.
▫ O le ā na faia aʻe ai le tapuaiga a tagata Samaria? (Ioane 4:20)
I tapuaiga palu faatasi a tagata Samaria, sa latou talia ai na o uluai tusi e lima a Mose, le Penetatuka e fai ma a latou Tusi Paia. Pe tusa o le senituri lona fa T.L.M., na latou fausia ai se malumalu i le Mauga o Keresema, e faatavā atu ai i le malumalu o le Atua sa i Ierusalema. E ui ina sa faatamaʻia le malumalu o tagata Samaria, ae oo mai lava i aso nei, o loo latou faamanatu pea faaletausaga le faamanatuga o le Paseka i le Mauga o Keresema.—1/1, itulau 25.
▫ Pe manaomia ea ona lagolagoina malosi e Kerisiano faiga e tineia ai le polusione po o faiga tau le tūmamā?
Ina o iai Iesu i le lalolagi, sa leʻi taumafai o ia e foia faafitauli uma tau le soifuaga lautele i ona aso. Pe a faamalosia e Ieova e ala mai i lona Malo Faa-Mesia, ana mataupu silisili amiotonu mo le lalolagi aoao, ona aumaia ai lea o se vaifofo tumau mo faafitauli tau i le siosiomaga. O lea, e iai i Molimau a Ieova se vaaiga paleni. O le alofa i tuaoi ua uunaia ai i latou e faaaloalo i mea totino a isi, ae latou te faamuamuaina ma le saʻo le talaʻiina o le feau o le Malo o le Atua. (Mataio 6:33)—1/1, itulau 31.
▫ I ā auala na avea ai Iesu ma sē e faasusuluina atu le malamalama? (Ioane 8:12)
Na tuutoina atu e Iesu ia lava i le talaʻia o le tala lelei o le Malo o le Atua. (Luka 4:43; Ioane 18:37) Na ia folasia foi mea sese a lotu ma saunia ai le saolotoga faaleagaga mo i latou sa nofo pologa i lotu. (Mataio 15:3-9) I se auala matilatila, sa ia faamaonia o ia o le malamalama o le lalolagi, e ala i le foaiina atu o lona ola faaletagata lelei atoatoa e fai ma togiola. (Mataio 20:28; Ioane 3:16)—1/15, itulau 10-11.
▫ O ā nisi o pogai e tatau ai ona tatou gauai atu ia Ieova le Atua?
O Ieova, o le Pule Silisiliese Aoao, ma ua tatau ai la ona tatou gauai atu ia te ia. E lē gata i lena, ona o Ieova o lē ona le malosi uma lava, e leai la se tasi e mafai ona taulau pe a tetee atu ia te ia, e lē mafai foi la ona tatou faaleamanaiaina lo tatou gauai atu ia te ia. Na foafoaina foafoaga atamamai uma lava ina ia faataunuu fuafuaga a Lē na Faia i latou, ma ua avea lena ma avega tauave e tatau ai ona latou gauai atu i le Atua i so o se vala.—2/1, itulau 10-11.
▫ O le ā na fesoasoani ia Iosefa e teteeina ai le faia o le faitaaga ma le avā a Potifara?
Sa ia Iosefa se malosi e galueaiina ai lona mafaufau. Sa ia manatu mamafa i lana faiā ma Ieova ma sa ia ioe faapea, so o se gaoioiga o le faitaaga o le a lē gata o le a agasala ai i le tane a le fafine, ae e sili ona mataʻutia o le a ia agasala ai i le Atua.—2/15, itulau 21.
▫ O le ā le uiga o le fetalaiga a Iesu: “O aʻu . . . le upu moni”? (Ioane 14:6)
Sa leʻi na ona tautala Iesu ma aʻoaʻo atu le upu moni; ae sa ola ai ma faatinoina foi. O lea la, o le Faa-Kerisiano ua lē na o se manatu; ae o se auala o le olaga.—3/1, itulau 15.
▫ O le ā se lesona faamafanafanaloto o loo iai i le Salamo 51?
Ua fesoasoani lenei salamo ia i tatou e iloatino ai faapea, afai e faavaatuʻia i tatou i se agasala ae toe salamō moni, o le a faafofogaina e lo tatou Tamā alofa la tatou alaga atu mo le alofa mutimutivale ma o le a ia faasaoina mai i tatou mai le loto mafatia. Peitai ane, e tatau ona tatou muai manatu mamafa i so o se faalumaina sa aumaia i le suafa o Ieova.—3/15, itulau 18.
▫ O le ā ua faaatagia mai e le papatisoga i le vai?
O le papatisoga, o se faailoaga atu lea i fafo o le tuuina atu o se tasi ia Ieova le Atua. O le lolomiina i lalo i le vai ua faaalia ai e faapea o i latou ua papatisoina ua oti i tulaga o le olaga sa faatāuaina e i latou lava. O le toe faatūina aʻe mai le vai ua faaatagia ai ua latou ola nei mo le faia o le finagalo o le Atua, ma ua tuu faamuamua i o latou olaga. (Mataio 16:24)—4/1, itulau 5, 6.