Ia Iloa Ieova e Ala i Lana Afioga

“O le ola e faavavau foi lenei, ia latou iloa oe le Atua moni e toatasi, atoa ma le ua e auina mai, o Iesu Keriso lea.”—IOANE 17:3.

1, 2. (a) O le ā le uiga o le “iloaina” ma le “iai o se iloa” e pei ona faaaogā ai i le Tusi Paia? (e) O ā faaaʻoaʻoga ua faamanino mai ai lenei uiga?

O LE iloaina o se tasi i le tau ina masani i ai po o le iloa o se mea i se tulaga faataʻetaʻealuga, ua lē ōgatusa lea ma le uiga o le upu “iloaina” ma le “iai o se iloa” e pei ona faaaogā ai i le Tusi Paia. I le Tusi Paia, ua aofia ai i lenei mea “le tulaga o le iloaina e ala i mea na tutupu,” o se iloa ua faaleo mai ai “se faiā o le faatuatuaina i le va o ni tagata.” (The New International Dictionary of New Testament Theology) E aofia ai le iloaina o Ieova e ala i le mātauina o ana gaoioiga patino, e pei o le tele o mea o loo taʻua i le tusi a Esekielu, ia na faaoo atu ai e le Atua sala faafaamasinoga i ē faia amioga leaga, i le folafola atu: ‘Ma o le a iloa ai e outou, o aʻu lava o Ieova.’—Esekielu 38:23.

² E mafai i ni nai faataʻitaʻiga ona faamanino ai auala eseese e mafai ona faaaogā ai le “iloaina” ma le “iai o se iloa.” Ina ua fetalai atu Iesu i le toatele ia na manatu o loo latou faia galuega i lona suafa e faapea, “Ou te lei iloa lava outou,” sa uiga o ia e faapea, sa leai lava sana vaega na faia ma i latou.  (Mataio 7:23) Ua faapea mai le 2 Korinito 5:21 e uiga ia Keriso, sa ia “le iloa le agasala.” E lē o le uiga faapea sa ia leʻi silafia le agasala, peitai sa leʻi aafia ai o ia i le faia. Sa faapena foi ina ua fetalai Iesu: “O le ola e faavavau foi lenei, ia latou iloa oe le Atua moni e toatasi, atoa ma le ua e auina mai, o Iesu Keriso lea,” o lona uiga e tele atu nisi mea e aofia ai na i lo le tau ina iloa o se mea e uiga i le Atua ma Keriso.—Faatusatusa i le Mataio 7:21.

3. O le ā e faamaonia ai faapea ua faailoa mai e Ieova se faailoga e mātaulia ai le Atua moni?

³ O le tele o uiga o Ieova e mafai ona iloaina e ala mai i lana Afioga, le Tusi Paia. O se tasi o na uiga o lona tomai e valoia ai ma le saʻo aʻiaʻi mea. O se faailoga lenei o le Atua moni: “Seʻi latou laulau mai, ma latou faaali mai ia i tatou mea e tutupu; ia latou faaali mai mea muamua, po o a ia mea; ona tatou mafaufau ai lea, ma tatou iloa le iuga o na mea; pe faailoa mai e i latou mea e oo mai. Faaali mai ia o mea e tutupu amuli, ina ia matou iloa o atua lava outou.” (Isaia 41:22, 23) I le Afioga a Ieova, ua ia taʻu mai ai mea muamua e faatatau i le foafoaga o le lalolagi ma meafaiola o iai. Ua leva ona ia taʻu maia mea o le a tutupu i taimi mulimuli ane, ma na oo mai lava na mea. Ma e oo foi i le taimi nei, ua ia ‘faailoa mai foi ia i tatou mea o loo oo mai,’ ae maise lava mea e tutupu i nei “aso e gata ai.”—2 Timoteo 3:1-5, 13; Kenese 1:1-30; Isaia 53:1-12; Tanielu 8:3-12, 20-25; Mataio 24:3-21; Faaaliga 6:1-8; 11:18.

4. Ua faapefea ona faaaogā e Ieova lona uiga o le malosi, ma o le a faapefea foi ona ia toe faaaogāina?

⁴ O le isi uiga o Ieova o le malosi. Ua faamaonia lea i le lagi, o loo susulu malolosi mai ai fetu ma aumai ai le malamalama ma le vevela. Pe a luʻia e tagata fouvale le pule silisiliese a Ieova, na te faaaogāina lona malosi e avea ai ma “toa,” i le puipuia o lona suafa lelei ma ana tapulaa amiotonu. I tulaga faapena e lē faatautū ai o ia i le faaooina atu o lona malosi e faatamaʻia ai mea, e pei ona iai i le Lolo i aso o Noa, i le faaumatiaga o Sotoma ma Komoro, ma i le faasaoina o Isaraelu i le Sami Ulaula. (Esoto 15:3-7; Kenese 7:11, 12, 24; 19:24, 25) Ua lē o toe mamao, ona faaaogā lea e le Atua lona malosi e “solia [ai] Satani i lalo o outou vae.”—Roma 16:20.

5. Faatasi ai ma lona malosi, o le ā le uiga ua iai foi ia Ieova?

⁵ E ui lava i lenei malosi e lē gata mai, ae ua iai foi ia te ia le agamalu. Ua taʻua i le Salamo 18:35, 36: “O lou agamalu ua faasilisiliina ai aʻu. Ua faalauteleina e oe le mea ou te savali ai.” O le agamalu o le Atua ua ia “faamaulaloina e ia ia ia e silasila mai i le lagi atoa ma le lalolagi. Na te faatulaiina mai le tagatālautele nai le efuefu na te faaeaina le ua mativa nai le faatāfuna.”—Salamo 113:6, 7.

6. O le ā le uiga o Ieova ua fai ma faasaoola?

⁶ O se faasaoola le alofa mutimutivale o Ieova lea o loo fesagaʻi ai ma tagata. Maeu le alofa mutimutivale na faaalia ia Manase ina ua faamagaloina, e ui lava i ana agasala e sili ona mataʻutia! Ua fetalai Ieova: “A ou fai atu foi i le ua amio leaga, E oti lava oe; afai e liliu ese ia i lana agasala, ma ua fai e ia le amio tatau ma le amiotonu. O ana agasala ua ia faia e le taʻutaʻua ia te ia; ua ia fai le amio tatau ma le tonu; e ola lava ia.” (Esekielu 33:14, 16; 2 Nofoaiga a Tupu 33:1-6, 10-13) Sa faaatagia e Iesu Ieova ina ua ia faamalosia le faamagalo mo taimi e 77, e oo lava i le faamagalo faafitu i le aso e tasi!—Salamo 103:8-14; Mataio 18:21, 22; Luka 17:4.

Se Atua o Faalogona Alofa

7. Ua faapefea ona ese Ieova mai atua o Eleni, ma o le ā le faaeaga tautele ua tatala mai mo i tatou?

⁷ Sa talitonu le au faifilosofia Eleni e pei o tagata Epikuro i atua, ae sa manatu i ai o loo mamao lava na atua mai le lalolagi ma e lē manatu mamafa mai i tagata pe popole mai i o latou faalogona. Pagā le ese o lena tulaga ma le faiā i le va o Ieova ma ana Molimau faamaoni! “O loo fiafia Ieova i lona nuu.” (Salamo 149:4) Na aumaia e tagata amioleaga i le vaitaimi a o leʻi oo i le Lolo, ni faanoanoaga ia te ia ma “tiga ai lona finagalo.” O le lē faamaoni  o Isaraelu na mafatia ma tiga ai Ieova. Pe a lē usiusitai Kerisiano, e mafai ona faatiga i le agaga o Ieova; peitai, pe a latou faamaoni, o le a olioli ai o ia. Maeu le ofoofogia pe a manatu atu i sina tagata faatauvaa i le lalolagi ae e mafai ona ia faatiga pe faafiafia i Lē na Foafoaina le vateatea! Pe a manatu i mea uma ua ia faia mo i tatou, maeu le matagofie o lo tatou faaeaga tautele o le tuuina atu ia te ia o le fiafiaga!—Kenese 6:6; Salamo 78:40, 41; Faataoto 27:11; Isaia 63:10; Efeso 4:30.

8. Sa faaaogāina faapefea e Aperaamo lona saolotoga e tautala atu ai ia Ieova?

⁸ Ua faaalia i le Afioga a le Atua e faapea, o le alofa o Ieova ua tatou maua ai le tele o le “saolotoga e tautala ai.” (1 Ioane 4:17, NW) Seʻi manatu i le tulaga o Aperaamo ina ua finagalo Ieova e faaumatia Sotoma. Na faapea atu Aperaamo ia Ieova: “E te faaumatia ea e ua amiotonu faatasi ma e amio leaga? Pe afai o i le aai tagata e toalimagafulu o e amiotonu, e te faaumatia ea a e le faasaoina le nuu ona o le toalimagafulu o e amiotonu o i ai? . . . ia mamao lava lea ia te oe. O le na te faamasinoina le lalolagi uma, e le faia ea e ia le faamasinoga tonu?” Pagā ni upu ua lafo atu i le Atua! Peitai na malie Ieova e faasaoina Sotoma pe afai sa iai i inā ni tagata amiotonu se toʻa 50. Sa faaauau pea ona aioi atu Aperaamo ma faapaʻū ifo lava le numera mai le 50 i le 20. Sa ia iloa e foliga ua ia tagisā tele. Na ia faapea atu: “Aua neʻi toasa mai le Alii, a seʻi ou fai atu le toe upu lea, Afai e maua ai se toasefulu e a ea?” Na toe malie foi Ieova: “Pe a o i ai le toasefulu  ou te le faaumatia lava ona o i latou.”—Kenese 18:23-33.

9. Aiseā na faataga ai e Ieova Aperaamo e tautala faapei ona ia faia, ma o le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai ai?

⁹ Aiseā na faataga ai e Ieova ia Aperaamo lea saolotoga e tautala ai, ina ia tautala atu ai faapea ia te ia? Talu ai sa silafia e Ieova faalogona mafatia o Aperaamo. Sa ia silafia o loo nofo Lota le atalii o le uso o Aperaamo i Sotoma, ma sa popole ai Aperaamo mo lona saogalemu. E lē gata i lea, o Aperaamo o le uō a le Atua. (Iakopo 2:23) Pe ā soona tautala lē mafaufau mai se tasi ia i tatou, pe tatou te taumafai ea e malamalama i lagona ua mafua ai ana upu, ma manatunatu ai i lona tulaga o loo iai, ae maise lava pe afai o ia o se uō ma o loo iai ni omiga o lagona ootia o loo omia ai? Pe ua lē o se faamafanafana loto ea le iloa faapea o le a malamalama Ieova i le auala ua tatou faaaogā ai lo tatou saolotoga e tautala ai, e pei ona sa ia faia ia Aperaamo?

10. Ua faapefea e le saolotoga o le tautala ona fesoasoani ia i tatou i le tatalo?

¹⁰ Ae maise lava pe a tatou saili ia te ia i le avea ma o tatou ‘Faafofoga tatalo,’ tatou te maua ai lenei saolotoga o le tautala ma sasaa atu ai o tatou loto ia te ia, pe afai ua tatou matuā mafatia ma fesouaiina o tatou lagona. (Salamo 51:17; 65:2, 3) E tusa lava po o taimi e lē taulau ai ona tatou maua ni upu, ae “o le Agaga, e fautua o ia mo i tatou i le oi e le mafai ona talatalaina,” ma faafofoga mai ai Ieova. Na te silafia o tatou manatunatuga: “Ua e silafia mamao mai oʻu manatunatu. A o leai lava se upu i loʻu gutu, faauta, Ieova e, ua e silafia uma lava.” E oo lava i lena tulaga, e ao pea ona tatou ole atu, saili atu, ma tuʻituʻi atu.—Roma 8:26; Salamo 139:2, 4; Mataio 7:7, 8.

11. Ua faaalia faapefea e manatu mamafa mai Ieova ia i tatou?

¹¹ E manatu mai Ieova. Na te saunia mea mo meafaiola na ia foafoaina. “E faasaga atu ia te oe mata o mea uma lava; e te avatua foi a latou mea e ʻai i ona aso e tatau ai. O loo e faamafola lou aao, ma faamaoona le manao o mea ola uma lava.” (Salamo 145:15, 16) Ua valaaulia i tatou ina ia vaavaai i le auala o loo ia fafagaina ai manufelelei o le vao. Seʻi tagai i lautalotalo o le fanua, maeu le matagofie o lona teuteuina o i latou. Na faaopoopo mai Iesu, o le a faia e le Atua mea e tele ma sili atu mo i tatou na i lo mea o loo ia faia mo manu ma laau. Aiseā la tatou te popolevale ai? (Teuteronome 32:10; Mataio 6:26-32; 10:29-31) Ua valaaulia outou e le 1 Peteru 5:7 ina “ia tuuina atu ia te ia mea uma tou te popole ai, auā o loo manatu mai o ia ia te outou.”

“Ua Matuā Tusa Lava ma Ia”

12, 13. E lē gata ina vaaia Ieova e ala i lana foafoaga ma ana galuega o loo taʻua i le Tusi Paia, ae o ā isi mea ua mafai ona tatou vāai ma faalogo ai ia te ia?

¹² E mafai ona tatou vaaia Ieova le Atua e ala i lana foafoaga; e mafai ona tatou vaaia o ia e ala i le faitauina o ana galuega o loo tusia i le Tusi Paia; e mafai foi ona tatou vaaia o ia i upu ma galuega o loo tusia e faatatau ia Iesu Keriso. O Iesu lava ia na taʻu maia lena tulaga, i le Ioane 12:45 e faapea: “O lē vaai mai foi ia te au, e vaai atu o ia ia te ia ua auina mai aʻu.” I le Ioane 14:9 ua ia fetalai foi: “O le ua vaai mai ia te au, ua vaai o ia i le Tamā.” Ua faapea mai le Kolose 1:15: “O [Iesu] foi ua tusa ma le Atua e le vaaia.” Ua faalauiloa mai e le Eperu 1:3 e faapea: “O [Iesu] o le pupula o lona mamalu [o le Atua] ma ua matuā tusa lava ma ia.”

¹³ Na auina mai e Ieova lona Alo e lē gata ina ia saunia se togiola ae ina ia faataatia foi se faaaʻoaʻoga e faataʻitaʻi i ai, i upu ma amioga. Na taʻua e Iesu afioga a le Atua. Na ia fetalai i le Ioane 12:50: “O mea ou te tautala atu ai, faapei ona fetalai mai ai le Tamā ia te au, e faapea ona ou tautala atu ai.” Na te leʻi faia ni ona lava manaoga, ae na ia faia manaoga sa faatonuina ai o ia e le Atua. I le Ioane 5:30 na ia fetalai atu: “Ou te le mafaia ona fai o se mea e tasi, na o aʻu.”—Ioane 6:38.

14. (a) O ā vaaiga na faapogaia ai le alofa mutimutivale o Iesu? (e) Aiseā na avea ai le auala sa fetalai ai Iesu, ma pogai o le lolofi atu o tagata e faalogologo ia te ia?

¹⁴ Sa silafia e Iesu tagata lepela, o ē lē atoatoa  vaega o o latou tino, o ē tutuli, o ē tauaso, o ē na uluitinoina e temoni ma ē na auē ona o o latou tagata oti. Ona o lona alofa mutimutivale, sa ia faamalōlō ai i ē mamaʻi ma faatutū i ē na maliliu. Sa ia silafia le motu o tagata ua matelaina ma fesaeaina solo i le fia aai faaleagaga, ma amata loa ona ia aʻoaʻoina i latou i le tele o mea. Sa ia aʻoaʻo atu e lē gata i upu saʻo ae i ni upu faagauloto mai lona finagalo, lea na pāʻia tonu ai lava loto o isi, ma tosina mai ai ia te ia, ma latou nanati atu ai i le malumalu e faalogologo ia te ia, ma faapogaia ai foi ona latou taumulimuli solo ia te ia, ina ia faalogologo atu ma le naunautai ia te ia. Sa latou lolofi atu e faalogologo ia te ia, ma faalauiloa atu e faapea, ‘sa leʻi iai muamua lava se isi tagata na tautala e pei o lenei tagata.’ Sa latou matuā maofa i lana auala e aʻoaʻo atu ai. (Ioane 7:46; Mataio 7:28, 29; Mareko 11:18; 12:37; Luka 4:22; 19:48; 21:38) Ma ina ua saili ona fili ina ia maileia o ia i ni fesili, sa ia matuā faatoʻilaloina i latou, ma latou lē magagana ai.—Mataio 22:41-46; Mareko 12:34; Luka 20:40.

15. O le ā le matua autū o le talaʻiga a Iesu, ma o le ā le tele na ia faaaofia ai isi i le faasalalauina atu o lea mea?

¹⁵ Na ia folafola atu e faapea “ua latalata mai le malo o le lagi” ma uunaia ai ē na faalogologo ia te ia ina ia faaauau pea ona “muai saili le malo.” Sa ia aauina atu isi e talaʻi faapea “ua latalata mai le malo o le lagi,” ia “fai nuu uma lava ma soo,” ia fai ma molimau a Keriso “e oo lava i le tuluʻiga o le lalolagi.” I aso nei, ua toeitiiti fā ma le ʻafa miliona Molimau a Ieova o loo mulimuli i ona tulagaaao, i le faia o na mea.—Mataio 4:17; 6:33; 10:7; 28:19; Galuega 1:8.

16. Na faapefea ona matuā tofotofoina le uiga o Ieova o le alofa, ae o le ā na faataunuuina ai mo tagata?

¹⁶ Ua taʻu mai ia i tatou i le 1 Ioane 4:8: “O le Atua, o le alofa lava ia.” O Lona uiga matilatila lenei sa matuā matuitui lona tofotofoina pe a vaai faalemafaufau i le taimi na ia auina mai ai lona Alo pele e toatasi i le lalolagi ina ia maliu. O le tiga na mafatia ai lenei Alo pele ma ana olega i lona Tamā faalelagi atonu sa matuā tiga ai le finagalo o Ieova, e ui lava na faamaonia ai e Iesu le pepelo o le luʻi a Satani faapea e lē mafai e Ieova ona ia maua ni tagata i le lalolagi o ē tumau so latou faamaoni ia te Ia pe a fetaiai ma tofotofoga matuitui. E ao foi ona tatou talisapaia le tāua tele o le taulaga a Iesu, auā na auina mai o ia e le Atua i inei ina ia maliu mo i tatou. (Ioane 3:16) Sa lē o se maliu e faigofie. Ina ia talisapaia le tele na aafia ai le Atua ma Iesu, ma mafaufau foi i le tāua tele o le la taulaga mo i tatou, seʻi o tatou iloiloina la le tala a le Tusi Paia i mea na tutupu.

17-19. Na faapefea ona faamatalaina e Iesu mea faigata sa ia faatalitalia?

¹⁷ E faafā ona faamatala e Iesu i ona aposetolo le mea o le a tupu. I le toe o ni nai aso faataunuuina lea mea, na ia fetalai atu ai: “Faauta, a tatou o ae nei i Ierusalema, e tuuina ai le Atalii o le tagata i le au faitaulaga sili, ma le au tusiupu; latou te faasala ia te ia, ia oti, latou te tuuina atu foi o ia i nuu ese, e faatauemu i latou ia te ia, e sasa foi ia te ia, e feanu foi ia te ia, ma fasioti ia te ia.”—Mareko 10:33, 34.

¹⁸ Sa atuatuvale Iesu i mea o le a tutupu, ona sa ia silafia lelei le mataʻutia o faasalaga a tagata Roma. O paʻu manu matuitui sa fai ai le sasa lea e faaaogā i faasalaga sa nonoa i ai fasi uamea ma fasi ponaivi o mamoe; ma a o faaauau le sasaina, e oo ina tōtō aano ai le  papatua ma vae. I masina na muamua atu, na mafatia ai Iesu i ona faalogona ona o mea faigata sa ia faatalitalia, o lea na ia faapea mai ai i le Luka 12:50: “O loʻu papatisoga o le a papatisoina ai aʻu; ua ou matuā tiga lava seia faaiuina.”

¹⁹ Na faateleina lona atuatuvale a o latalata ane le taimi. Na ia talanoa atu i lona Tamā faalelagi e uiga i lea mea i le faapea atu: “O loo ātu neʻi loʻu loto, pe se a foi se mea ou te fai atu? Loʻu Tamā e, faaola mai ia te au ai lenei itu aso; a o le mea lava lea na ou oo mai ai i lenei itu aso.” (Ioane 12:27) Pagā se ono aafia o faalogona o Ieova i lenei olega a lona Alo pele e toatasi! I Ketesemane, i le toe lava o ni nai itula oo i lona maliu, na matuā atuatuvale ai Iesu ma faapea atu ai ia Peteru, Iakopo, ma Ioane: “Ua matuā tiga loʻu loto e oo i le oti.” I ni nai minute mulimuli ane, sa ia faaleo atu loa lana tatalo mulimuli ia Ieova: “Loʻu Tamā e, a e finagalo i ai, ia e ave ese lenei ipu ia te au; a e aua le faia loʻu loto, a o lou finagalo. Ua puapuaga o ia, ua atili ai lana tatalo; o lona afu foi ua pei o ʻaluʻalu toto ua paū ifo i le eleele.” (Mataio 26:38; Luka 22:42, 44) Atonu o le mea lenei e taatele i tulaga faafomaʻi e taʻua o le hematidrosis. E seāseā tupu, ae e mafai ona tupu i ni tulaga e sili ona aafia ai faalogona ootia.

20. O le ā na fesoasoani ia Iesu ina ia onosaia ai lea tulaga faigata?

²⁰ E tusa ai ma lenei taimi i Ketesemane, ua faapea mai le Eperu 5:7: “Sa tatalo atu [“Keriso,” NW] i ona po na tino tagata mai ai, ma aioi atu ma le tagi tele ma loimata i le na mafaia ona faaola ia te ia nai le oti, na faafofogaina foi o ia [“ona o lona mataʻu i le Atua,” NW].” Talu ai sa leʻi faasaoina o ia mai le oti e “le na mafaia ona faaola ia te ia nai le oti,” o le ā la le uiga o le taliaina fiafia o lana tatalo? Ua tali mai le Luka 22:43: “Ona faaali mai ai lea ia te ia o le agelu mai le lagi, ua faamalosi ia te ia.” Sa taliina le tatalo auā o lea na auina mai e le Atua le agelu e faamalosi ia Iesu ina ia onosai i mea faigata.

21. (a) O le ā e faaalia ai sa manumalo Iesu i le tulaga faigata? (e) Pe a matuitui o tatou tofotofoga, o le a faapefea ona tatou mananao e tautatala atu?

²¹ Sa manino lenei mea i le iʻuga na oo i ai. Ina ua mavae atu lagona o Iesu sa fetinaiina ai, sa ia tulai ma toe foi atu ia Peteru, Iakopo, ma Ioane, ma fetalai atu: “Ina tutū ia, ia tatou o.” (Mareko 14:42) O lona uiga sa ia fetalai atu, ‘Tuu mai aʻu ina ia faalataina i se sogi, ina ia pueina e le motu o tagata, ina ia faamasinoina ma le lē tonu, ina ia taʻusalaina ma le lē saʻo. Tuu mai aʻu ina ia faatauemua, ina ia tuufeanu mai i ai, ina ia sasaina, ma tuʻituʻiina i fao i le satauro.’ E ono itula sa faatautau ai o ia i inā, i se tiga matuitui, ma onosai ai seia oo i le iʻuga. A o faasolo ina vaivai atu lava o ia, na ia alaga atu ona ua manumalo: “Ua taunuu.” (Ioane 19:30) Sa ia tumau ma le mausalī ma faamaonia ai lona faamaoni i le lagolagoina o le pule silisiliese a Ieova. Sa ia faataunuuina mea uma na pogai ai ona auina mai o ia e Ieova i le lalolagi. Pe a tatou feoti, po o le oo mai o Amaketo, po o le a mafai ea ona tatou faapea atu e tusa ai ma lo tatou tofiga mai ia Ieova: “Ua taunuu”?

22. O le ā e faaalia ai le tele o le salalau atu o le iloa e faatatau ia Ieova?

²² I so o se tulaga lava, tatou te mautinoa, i le taimi atofa a Ieova ua matuā lalata mai, o le a “tumu le lalolagi i le malamalama o Ieova, e pei ona ufitia o le iliti tai i le suāsami.”—Isaia 11:9.

Po o E Manatua?

□ O le ā le uiga o le iloa ma le iai o le iloa?

□ Ua faailoa mai faapefea e Ieova ia i tatou i lana Afioga lona alofa mutimutivale ma lona finagalo faamagalo?

□ Sa faaaogāina faapefea e Aperaamo le saolotoga e tautala atu ai ia Ieova?

□ Aiseā e mafai ai e lo tatou vaai atu ia Iesu, ona tatou iloa atu ai uiga o Ieova?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]