Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Sailia o le Ki i le Alofa Faaleuso

Sailia o le Ki i le Alofa Faaleuso

Sailia o le Ki i le Alofa Faaleuso

“Ia faaopoopoina foi le alofa i le au uso i le amio Atua.”—2 PETERU 1:5-7.

1. O le ā se tasi o mafuaaga autū ua avea ai faatasitasiga a tagata o Ieova o ni faatasiga fiafia?

SA AUAI atu se tasi fomai e lē o se Molimau a Ieova, i le faauuga o lona afafine mai le Aʻoga Faale-Tusi Paia a le Olo Matamata i Kiliata, na aʻoaʻoina ai o ia faamisionare. Na matuā maofa le tamā ona o le fiafia o lenei vao o tagata, ma na ia manatu ai atonu e itiiti lava ni faamaʻi o aafia ai nei tagata. O le ā le pogai o le fiafia o lenei vao o tagata? E lē gata i lea, ae aisea ua avea ai faatasitasiga uma a tagata o Ieova, i faapotopotoga, i fonotaga matagaluega, ma i tauaofiaga itumalo, o ni faatasiga fiafia? Pe ua lē o le alofa faaleuso ea o loo latou fefaaaliai? E lē masalomia, o le alofa faaleuso o se tasi lea o pogai ua faapea atu ai, e leai lava se isi vaega faalotu e sili atu so latou olioli, le fiafia ma le faamalieina i le tapuaiga, e pei o Molimau a Ieova.

2, 3. O ā upu Eleni e lua ua faaaogā mo le auala tatou te lagona ai o le tasi i le isi, ma o ā o la uiga autū ua eseese ai?

2 E ao ona tatou faatalitalia lena alofa faaleuso ona o upu a le aposetolo o Peteru i le 1 Peteru 1:22: “Ua outou faamamā i o outou loto i le gauai i le upu moni . . . ua iu i le alofa faamaoni i le au uso, o le mea lea ia matuā fealofani ai outou ai le loto naunau.” O se tasi o vaega autū o le upu Eleni lea o loo taʻua i inei o “le alofa i le au uso” o le phi·liʹa (lagona alofa). O lona uiga e fesootai vavalalata atu i le uiga o le a·gaʹpe, le upu lea e masani ona faaliliuina i le “alofa.” (1 Ioane 4:8) E ui ina masani ona fefaaaogaai le alofa faaleuso ma le alofa, peitai e iai ni o la uiga autū ua eseese ai. E lē tatau ona tatou fenumiaia na upu, e pei ona faia e le toatele o le au faaliliu o le Tusi Paia. (I lenei mataupu ma le mataupu o loo sosoo mai, o le a tatou faamalamalamaina ai nei upu taitasi.)

3 E tusa ai o le eseesega i le va o nei upu Eleni e lua, na taʻua ai e se tasi tagata aʻoga e faapea o le phi·liʹa e “mautinoa lava o le upu lea mo le mafana, le vavalalata ma lagona alofa.” I le isi itu, o le a·gaʹpe e tele ina faatatau i le mafaufau. O le ala lea e ui ina faatonuina i tatou ina ia alolofa (a·gaʹpe) atu i o tatou fili, ae e leai ni o tatou lagona alofa mo i latou. Aisea? Auā “o le feoai ma e amio leaga e leaga ai amio lelei.” (1 Korinito 15:33) O le isi faamaoniga atili o le iai o le eseesega, o upu ia a le aposetolo o Peteru e faapea: “Ia faaopoopo . . . le alofa foi i le alofa i le au uso.”—2 Peteru 1:5-7; faatusatusa i le Ioane 21:15-17. *

Faaaoaoga o le Alofa Faaleuso e Matuā Faapitoa

4. O le ā le pogai o le iai ia Iesu ma Ioane o se lagona faapitoa o le alofa i lo la va?

4 Ua taʻu mai ia i tatou e le Afioga a le Atua ni faaaoaoga lelei o le alofa faaleuso e matuā faapitoa. O lenei lagona alofa faapitoa e lē mafua ona o ni faagaeega faafuasei o le loto, ae ona o le talisapaia o uiga matilatila. E mautinoa lava, o le faaaoaoga lauiloa o le lagona alofa lea o Iesu Keriso mo le aposetolo o Ioane. E lē tau fesiligia, sa ia Iesu le alofa faaleuso mo ona aposetolo faamaoni uma, ma na mafua lena ona o se mafuaaga lelei. (Luka 22:28) O se tasi o auala na ia faaalia ai, o le mulumuluina lea o o latou vae, ma o i inā na ia aʻoaʻoina ai ia i latou le lesona o le lotomaulalo. (Ioane 13:3-16) Ae sa iai lagona alofa faapitoa o Iesu mo Ioane, lea e taʻua soo e Ioane. (Ioane 13:23; 19:26; 20:2) Sa iai mafuaaga na pogai ai le faaalia e Iesu o ona lagona alofa i ona soʻo ma ona aposetolo, ae e foliga mai e sili atu ni mafuaaga na faaalia e Ioane na pogai ai ona faapitoa lagona alofa o Iesu ia te ia, ona o le loloto o lona talisapaia o Iesu. Tatou te faamaonia lenei i tusitusiga a Ioane, i lana Evagelia ma ana tusi faagaeeina. Maeu lona taʻua soo o le alofa i na tusitusiga! O le talisapaia sili e Ioane o uiga faaleagaga o Iesu ua faamaonia lea i mea na ia tusia i le Ioane mataupu 1 ma le 13 e oo i le 17, faapea foi ma faamaumauga sa ia taʻua soo e uiga i le uluai soifuaga o Iesu a o leʻi avea ma tagata.—Ioane 1:1-3; 3:13; 6:38, 42, 58; 17:5; 18:37.

5. O le ā e mafai ona taʻua e uiga i le lagona faapitoa o le alofa sa iai i le va o Paulo ma Timoteo?

5 E faapena foi ona tatou lē fia faagaloina le alofa faaleuso sa matuā faapitoa, lea sa iai i le va o le aposetolo o Paulo ma lana aumea Kerisiano o Timoteo, lea e mautinoa na faavae aʻe i le talisapaia e le tasi o uiga lelei o le isi. Ua iai i tusitusiga a Paulo ni faamatalaga lelei e uiga ia Timoteo, e pei o le: “E le o ia te au se tasi ma te loto faatasi, na te tausia faamaoni mea e manuia ai outou. . . . A ua outou iloa lona faamaoni, na ia auauna faatasi ma aʻu i le tala lelei, e pei o se atalii i lona tamā.” (Filipi 2:20-22) O le tele o faamatalaga patino a Paulo i ana tusi ia Timoteo, e faaalia ai lagona mafana o le alofa o Paulo mo Timoteo. Mo se faaaoaoga, mātau mai le 1 Timoteo 6:20: “Timoteo e, ia e tausi i le mea na tuuina atu ia te oe.” (Tagai foi i le 1 Timoteo 4:12-16; 5:23; 2 Timoteo 1:5; 3:14, 15.) Ae maise lava pe a faatusatusa tusi a Paulo ia Timoteo ma lana tusi ia Tito, ona matuā faamaonia ai lea o lagona faapitoa o le alofa o Paulo i lenei taulealea. Atonu o le lagona foi lena sa ia Timoteo e faatatau i le la faigauo, e pei ona matauina mai i upu a Paulo i le 2 Timoteo 1:3, 4: “Ua ou manatua oe e le aunoa i aʻu faatoga . . . o loo ou faanaunau e feiloai ma oe, auā ua ou manatu i ou loimata, ina ia tumu ai aʻu i le olioli.”

6, 7. O le ā le lagona sa iai i le va o Tavita ma Ionatana, ma aisea?

6 Ua aumaia foi i le Tusi Paia Eperu ni faaaoaoga lelei, e pei o le faaaoaoga ia Tavita ma Ionatana. Tatou te faitau i ai e faapea, ina ua fasiotia e Tavita Koliata, “ona pii mau lea o le loto o Ionatana i le loto o Tavita, ua alofa Ionatana ia te ia, pei ona alofa o ia ia te ia lava.” (1 Samuelu 18:1) E mautinoa, o le talisapaia o le faaaoaoga a Tavita i le maelega mo le suafa o Ieova ma lona lē fefe e alu atu ina ia faafetaiaia le sauai o Koliata, na mafua ai ona iai ia Ionatana se lagona faapitoa o lona alofa mo Tavita.

7 O le lagona alofa lena o Ionatana mo Tavita, na ia tuua ai lona lava ola i se tulaga lamatia, ona o le taumafai e puipuia Tavita mai le Tupu o Saulo. Sa lē taitai ona iai ni faalogona matauʻa o Ionatana ina ua filifilia e Ieova Tavita e avea ma tupu e sosoo ai o Isaraelu. (1 Samuelu 23:17) Sa tutusapau foi lena ma lagona loloto o le alofa o Tavita mo Ionatana, lea e faamaonia mai i ana upu a o auē i le oti o Ionatana: “Ua tigaina aʻu ona o oe loʻu uso Ionatana e; sa aʻu matuā fiafia ia te oe, sa maeu lava lou alofa ia te au, e sili i le alofa o fafine.” E mautinoa lava, o le talisapaia moni na mataulia ai le la faiā.—2 Samuelu 1:26.

8. O ai fafine e toalua na la faaalia se lagona faapitoa o le alofa i lo la va, ma aisea?

8 Ua tatou iloa foi i Tusitusiga Eperu se faaaoaoga lelei o lagona faapitoa o le alofa i le va o ni fafine se toalua, o Naomi ma Ruta, le avā a lana tama ua maliu. Seʻi toe manatu i upu a Ruta ia Naomi: “Aua e te finau ia te au ina ia ou tuulafoai ia te oe, ia le mulimuli atu ia te oe; auā o le mea e te alu i ai, ou te alu ai foi; o le mea e te nofo ai, ou te nofo ai, e fai lou nuu moʻu nuu; e fai lou Atua moʻu Atua.” (Ruta 1:16) Po ua lē ao ea ona tatou faapea ifo, o uiga ma upu a Naomi e uiga ia Ieova, na mafua ai ona tupu aʻe lenei agaga talisapaia ia Ruta?—Faatusatusa i le Luka 6:40.

Le Faaaoaoga a le Aposetolo o Paulo

9. O le ā e faaalia ai sa avea Paulo o se faaaoaoga lelei o le alofa faaleuso?

9 E pei ona tatou iloa, sa ia Paulo se alofa faaleuso e matuā faapitoa mo Timoteo. Ae na ia faataatia foi se faaaoaoga ofoofogia o le faaalia atu o le alofa mafana faaleuso mo ona uso lautele. Sa ia taʻu atu i toeaina mai Efeso e faapea “e tolu tausaga [sa ia] lei mapu ai i le po ma le ao i [lona] apoapoai atu ma loimata i tagata taitoatasi.” Pe ona o le alofa mafana ea faaleuso? E lē tau fesiligia lena itu! Ma sa faapena foi o latou lagona ia Paulo. Ina ua latou faalogo o le a latou lē toe vāai ia te ia, ona “fetagisi tele [ai lea o] i latou uma lava, ma fusi ia Paulo, ma faafeasogi ia te ia.” (Galuega 20:31, 37) Po o le alofa faaleuso ea lea e faavae mai i le talisapaia? Ioe! Ua faamaonia mai foi lona alofa faaleuso i ana upu i le 2 Korinito 6:11-13 e faapea: “Outou Korinito e, ua matou matuā tautala atu ia te outou, ua faateleina o matou loto ia te outou. E le o i matou ua outou atuatuvale ai, a o outou lava loto ua outou atuatuvale ai. (Ou te fai atu ia te outou pei o laʻu fanau,) ia faateleina mai foi o outou loto e taui mai ai.”

10. O le ā le lē lava o le alofa faaleuso na mafua ai ona faamatala atu e Paulo ona tofotofoga i le 2 Korinito mataupu e 11?

10 E manino lava, e toatele tagata Korinito sa lē lava so latou alofa faaleuso ma le talisapaia mo le aposetolo o Paulo. O lea, na faitio ai nisi o i latou e faapea: “O ana tusi e mamafa ma malolosi ia; a o lona tino pe a nofo mai e vaivai lea, ma lana upu e faatauvaa lea.” (2 Korinito 10:10) O le ala lena o le faasino atu o upu a Paulo i a latou “aposetolo silisili” ma uunaia ai o ia e taʻu atu tofotofoga na ia onosaia, e pei ona tusia i le 2 Korinito 11:5, 22-33.

11. O le ā se faamaoniga o lagona alofa o Paulo mo Kerisiano i Tesalonia?

11 O lagona mafana o le alofa o Paulo mo i latou na ia talaʻi atu i ai, ua matuā faamaonia mai i ana upu i le 1 Tesalonia 2:8 e faapea: “Sa faapea lava lo matou maelega i le alofa ia te outou, na matou manao i le fia avatu ia te outou e le na o le tala lelei i le Atua, a o matou lava ola foi, auā na alofaina outou e i matou.” O le mea moni, ona o le tele o lona lagona alofa mo nei uso fou, sa lē manofo ai o ia—i lona matuā fia iloa po o faapefea mai lo latou onosaia o sauaga—ona ia aauina atu loa lea o Timoteo, o lē na aumaia se lipoti lelei na matuā faafiafiaina ai Paulo. (1 Tesalonia 3:1, 2, 6, 7) E manaia le faamatalaga a le Insight on the Scriptures e faapea: “Sa iai se fusi vavalalata o le alofa faaleuso i le va o Paulo ma i latou o ē na ia talaʻi atu i ai.”

O le Talisapaia—Le Ki i le Alofa Faaleuso

12. O ā mafuaaga mo lo tatou faaalia o lagona mafana o le alofa mo o tatou uso?

12 Ua matuā faamaonia lava la, o le ki i le alofa faaleuso, o le talisapaia. Pe ua lē iai ea i auauna tuuina atu uma a Ieova uiga na tatou te talisapaia, na e tupu aʻe ai o tatou lagona alofa, ma tatou naunau alofa ai ia i latou? O loo tatou muai sailia uma lava le Malo o le Atua ma lana amiotonu. O loo tatou tauivi uma lava i se taua e tetee atu ai i fili taatele e tolu: o Satani ma ana temoni, le lalolagi amioleaga o loo pulea e Satani, ma faanaunauga manatu faapito ua tuufaasolo mai o le tino agasala. Pe ua lē ao ea ona tatou manatu pea, o loo faia e o tatou uso le mea sili latou te mafaia i le fesagai ai ma ia tulaga? O tagata uma lava o i le lalolagi, o loo tutū a lē i le itu a Ieova, o le itu a Satani. O loo tutū o tatou uso ma tuafāfine tuuina atu i le itu a Ieova, ioe, i la tatou itu, ma ua tatau la i ai lo tatou alofa faaleuso.

13. Aisea e tatau ai ona ia i tatou se lagona mafana o le alofa mo toeaina?

13 Ae faapefea le talisapaiaina o a tatou toeaina? Pe ua lē ao ea ona mafana atu i ai o tatou loto, pe a manatu atu i le auala o loo latou galulue mamafa ai mo manaoga o le faapotopotoga? I le pei o i tatou uma lava, e tatau ona latou tausia i latou lava ma o latou aiga. Ua ia i latou foi tiute tauave o loo ia i tatou uma, o le faia o suesuega totino, le auai i sauniga a le faapotopotoga, ma le auai i le faiva i le fanua. E lē gata i lea, ua ia i latou se tiute tauave o le sauniunia o vaega i polokalama o sauniga, le faia o lauga lautele, ma le taulimaina o faafitauli e mapuna aʻe i le faapotopotoga, lea e faaaluina ai i nisi taimi le tele o itula pe a faia ni talanoaga faafaamasinoga. E mautinoa la, tatou te mananao e ‘faapelepeleina na tane.’—Filipi 2:29.

Faailoaina atu o le Alofa Faaleuso

14. O ā mau ua poloaia ai i tatou ina ia faaalia le alofa faaleuso?

14 Ina ia faafiafiaina Ieova, e tatau ona tatou faailoa atu le lagona mafana o le alofa faaleuso i o tatou uso talitonu, e pei foi ona sa faia e Iesu Keriso ma Paulo. Tatou te faitau ai e faapea: “Ona o le [alofa faaleuso] ia fefaapelepeleai ai outou.” (Roma 12:10, Kingdom Interlinear) “Ona o le [alofa faaleuso], tou te lē mananao ai matou te tusi atu ia te outou, auā ua aʻoaʻoina outou e le Atua ina ia outou fealofani.” (1 Tesalonia 4:9, Int) “Ia faaauau pea lo outou [alofa faaleuso].” (Eperu 13:1, Int) E mautinoa le fiafia o lo tatou Tamā faalelagi pe a tatou faaalia le alofa faaleuso i lana fanau faalelalolagi!

15. O ā nisi o auala e faailoa atu ai le alofa faaleuso?

15 I taimi o le au aposetolo, sa masani ona faia ai faafeiloaiga a Kerisiano i le “feasogi paia” po o le “feasogi alofa.” (Roma 16:16; 1 Peteru 5:14) O se faailoaga moni lena o le alofa faaleuso! I aso nei, i le tele o atunuu o le lalolagi, o se faailoaga e sili ona talafeagai, o se ʻataʻata moni faaleuo ma se lūlū aao. I atunuu Latina, e pei o Mekisikō, e faafeiloai atu ai e ala i le fusi atu i le isi, o se faailoaga moni o lagona alofa. O lenei lagona mafana o le alofa i nei uso atonu o se tasi lea o pogai i faatelega sili ua iai i o latou atunuu.

16. O ā avanoa ua tatou maua e faaalia atu ai le alofa faaleuso i o tatou Maota o le Malo?

16 Po o tatou taumafai faapitoa ea e faaali atu le alofa faaleuso pe a tatou ulufale atu i le Maota o le Malo? O le a faapogaia ai lo tatou fai atu o ni upu faalaeiau, ae maise lava ia i latou e foliga mai o loo mafatia. Ua fautuaina i tatou ina ia “faamafanafana i e loto iti [“mafatia,” NW].” (1 Tesalonia 5:14) E mautinoa o le tasi lena o auala e mafai ona tatou faafesootai atu ai le mafana o le alofa faaleuso. O le tasi auala lelei, o le faaleo atu lea o le talisapaia mo se lauga lautele sa saunia lelei, se vaega o le polokalama na lelei ona taulimaina, se taumafaiga lelei na faia e se tagata aʻoga sa fai sana lauga i le Aʻoga o le Faiva Faatiokarate, ma isi lava mea.

17. Na faapefea ona maua e se tasi toeaina le lagona alofa o le faapotopotoga?

17 Ae faapefea le valaaulia o nisi i o tatou fale mo se taumafataga po o sina ʻaiga māmā foi pe a maeʻa le sauniga, pe afai e lē o leva tele le po? Pe ua lē ao ea ona tatou faatatauina le fautuaga a Iesu o loo i le Luka 14:12-14? Na iai se taimi na tofia ai se uso sa avea muamua ma misionare, e avea ma ovasia taʻitaʻi i se faapotopotoga sa iai uso e ese o latou lanu na i lo o ia. Sa mātau e le uso le leai o se alofa faaleuso, ona ia faia ai lea o se fuafuaga ina ia faasaʻoina le faafitauli. Faapefea? I Aso Sa uma lava, sa ia valaulia ai aiga taitasi mo se taumafataga. E oo atu i le iuga o le tausaga, ua faaalia e tagata uma ia te ia le alofa mafana faaleuso.

18. E mafai faapefea ona tatou faaalia le alofa faaleuso i o tatou uso ma tuafāfine o loo mamai?

18 Pe a maʻi se uso po o se tuafafine i lona aiga pe i le falemai, o lo tatou alofa faaleuso o le a tatou faailoa atu ai i lena tagata lo tatou manatu mamafa mo ia. Ae faapefea i latou o loo tausia i nofoaga mo tagata matutua? Aisea e lē asiasi totino atu ai i ai, pe telefoni i ai, po o le auina atu foi i ai o sina laupepa ua faaleo atu ai ni faaupuga mafana?

19, 20. E mafai faapefea ona tatou faaalia o loo faalautele atu lo tatou alofa faaleuso?

19 Pe a faia na faailoaga o le alofa faaleuso, e mafai ona tatou fesili ifo ia i tatou lava, ‘Po o faapito ea loʻu alofa faaleuso? Po o aafia ea faailoaga o loʻu alofa faaleuso i vala e pei o le lanu o le paʻu, o aʻoaʻoga, po o tamaoaiga faaletino? Po o manaomia ea ona faalautele atu loʻu alofa faaleuso, e pei ona uunaia ai e le aposetolo o Paulo Kerisiano i Korinito ina ia latou faia faapea?’ O le alofa faaleuso o le a faapogaia ai i tatou ina ia saʻo la tatou vaaiga i o tatou uso, i le talisapaiaina o o latou uiga lelei. O le alofa faaleuso o le a fesoasoani foi ia i tatou ina ia fiafia ai pe a agaigai i luma se tulaga o so tatou uso, na i lo o le matauʻa i ai.

20 O le alofa faaleuso e ao foi ona tatou mataala ai e fesoasoani atu i o tatou uso i le faiva. E ao ona faia e pei ona taʻua e se tasi o a tatou pese (Numera 92 i le tusipese faa-Peretania) e faapea:

“Ia avatu le fesoasoani alofa i ē uma ua vaivai,

Ina ia mafai foi e i latou ona tautatala atu ma le faamalosi.

Ia aua lava neʻi faagaloina i latou o ē lē lava le poto masani,

Ia fesoasoani ia i latou ina ia tutupu malolosi aʻe ma tuuese ai lo latou mataʻu.”

21. O le ā le tali mai e mafai ona tatou faatalitalia pe a tatou faaalia le alofa faaleuso?

21 Seʻi aua la neʻi o tatou faagaloina, o le faailoaina atu o le alofa faaleuso, ua faatatauina i ai le mataupu silisili na taʻua e Iesu i lana Lauga i luga o le Mauga e faapea: “Ia outou foai atu, e foaiina mai ai ia te outou; e foai mai e i latou i lo outou lava ie pulupulu le fua lelei, e lolomi ma luluina, e tumu ma solo i tua. Auā o le fua tou te fuaina atu ai, e fuaina mai ai ia te outou.” (Luka 6:38) Tatou te faamanuiaina i tatou lava pe a tatou faaalia atu le alofa faaleuso, i le faaalia o le āva ia i latou o auauna a Ieova e pei foi o i tatou. E matuā fiafia lava i latou o ē naunau i le faaaliaina atu o le alofa faaleuso!

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 3 Tagai i le mataupu o loo sosoo mai: “Alofa (Agape)—Le Mea e Lē Uiga i ai, ma le Mea e Uiga i Ai.”

E Faapefea ona E Tali?

□ O ā upu Eleni ua faaaogā e faatatau i o tatou faalogona, ma ua faapefea ona faaeseese mai?

□ O le ā le ki i le alofa faaleuso?

□ O ā faaaoaoga faale-Tusi Paia o le alofa faaleuso e faapitoa ua tatou iloa?

□ Aisea e ao ai ona ia i tatou se lagona mafana o le alofa mo o tatou uso ma toeaina?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 15]

Na uunaia e le aposetolo o Peteru ona uso ina ia faaopoopoina le alofa faaleuso i lo latou faatuatua ma isi uiga faa-Kerisiano