Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

E Le‘i Manatu e Faalotolotolua!

E Le‘i Manatu e Faalotolotolua!

E Leʻi Manatu e Faalotolotolua!

SA IAI le aao o Ieova i uluai soʻo o Iesu Keriso. (Galuega 11:21) Ona o le fesoasoani a le Atua, sa latou tuliloa ai ma le lē faalotolotolua se auala saʻo. Ona sa latou tofo foi i teteega ma sauaga ogoogo, na avea ai o se mea moni na lauiloa i talafaasolopito.

Sa lauiloa le faamaoni o uluai soʻo faamaoni o Keriso. E tusa lava pe sa faaumatia ai o latou ola, ae sa mumusu i latou e faalotolotolua i lo latou faatuatua. Ae aisea na faia ai ia faiga faalealofa ia i latou?

Inosia e Aunoa ma se Mafuaaga

I le pei o Iesu, sa leʻi faia ai se vaega a Kerisiano moni i tuinanauga ma talitonuga o lenei lalolagi. (1 Ioane 4:4-6) E lē gata i lea, o le tuputupu aʻe o le Faa-Kerisiano, na matauina ai e le tusitala o talafaasolopito o Edmond de Pressensé e faapea, “sa matuā vave ma mataina lona taulau, sa lē mafai ai ona alofia se la fetaiaiga matautia ma le emepaea o Roma.”

I se tasi taimi, sa faatatauina ai e Iesu ia te ia lava se salamo faavaloaga, i le faapea mai: “Ua latou ʻinoʻino mai fua lava ia te au.” (Ioane 15:25; Salamo 69:4) Ae na te leʻi taʻuina atu i ona soʻo lenei mea, sa ia lapatai atu: “E le sili le auauna i lona alii. Afai ua latou faasaua mai ia te au, e faasaua foi ia te outou.” (Ioane 15:20) O le a lē faigofie ona mulimuli i ona tulaga aao. O le tasi o mea, o le a faia e taʻitaʻi lotu Iutaia soʻo Iutaia o Iesu e pei o ni tagata ua aposetate mai le Lotu Iutaia. Ae peitai, ina ua poloaiina soʻo o Iesu ina ia aua neʻi toe tautala e uiga ia te ia, sa latou mumusu e lolo atu ina neʻi faalotolotolua ai i lo latou faatuatua.—Galuega 4:17-20; 5:27-32.

I se molimau na tuuina atu i le au Saniterini Iutaia e leʻi pine lava talu ona mavae le Penetekoso i le 33 T.A., na molia ai le soʻo o Setefano faapea ua “fai upu leaga ia Mose atoa ma le Atua.” E ui lava sa matuā lē tonu moliaga na tuuaia ai o ia, ae na fetogia o ia i maa ma oti ai. O le iuga, “ua tupu ai le saua tele i le ekalesia i Ierusalema,” ma “na faasalalauina foi i latou uma i nuu o Iutaia ma Samaria, ua toe na o le au aposetolo.” (Galuega 6:11, 13; 8:1) E toatele sa faafalepuipuiina.

Sa tulituliloa e tagata Iutaia soʻo o Iesu “ma le matuā ita tele,” ua fai mai ai le tusi Christianity and the Roman Empire. Ioe, sa masani ona faia e le malo Roma se gaoioiga e puipuia ai Kerisiano! Mo se faaaoaoga, sa laveaiina e fitafita Roma le aposetolo o Paulo mai tagata Iutaia o ē na taumafai e fasiotia o ia. (Galuega 21:26-36) Peitai, sa tumau pea ona faigata le faiā i le va o Kerisiano ma tagata Roma.

Faateleina e Roma Sauaga

I le iva tausaga talu ona mavae le maliu o Setefano, na faatonuina ai e le tupu Roma o Herota Akeripa I le fasiotia o le aposetolo o Iakopo ina ia faafiafiaina ai tagata Iutaia. (Galuega 12:1-3) E oo atu i lena taimi, ua salalau atu le talitonuga e uiga ia Keriso i Roma. (Galuega 2:10) I le 64 T.A., na faaumatia ai se vaega tele o lena aai i se afi. Na mulimuli mai ai sauaga ogoogo o Kerisiano ina ua tuuaia i latou e Neru mo le faatupuina o lea mala ona o ana taumafaiga ina ia taofia ai tala e faapea o ia na faapogaia lena afi tele. Pe na ia susunuina le aai e fai ma faamoelmolega e toe fausia ai i se tulaga e sili atu ona mataina ma toe faaigoa ai le aai i lona igoa o Neropolis? Po o le mea ea, ona o lana avā talitonu i le Lotu Iutaia o Poppaea sa lauiloa i le inoino i Kerisiano, na taaina ai lana faaiuga e molia i latou? E lē o mautinoa e tagata suesue lena tulaga, ae o le iuga sa o se mea e mataʻu ai.

Ua faapea mai se tusitala Roma o Tacitus: “Sa faaopoopo atu le tauemua i le oti; na faaofuina i paʻu o manu, ma na saeia ai tino o Kerisiano e taifau; na tuʻituʻiina i latou i fao i luga o koluse; ma susunuina i latou, na fai i latou ma molī e maua ai se malamalama pe a oo i le po,” o molī tagata e faamalamalama ai togalaau o tupu. O Tacitus, e lē o se uo a Kerisiano, ae ua ia faaopoopo mai e faapea: “Ona sa matuā tausalaina i latou, ma ua tatau ai ona faasalaina e avea ma faaaoao, sa faatupuina le alofa ina ua faaumatia i latou, e lē mo le lelei o tagata lautele, ae ona o le matuā sauā o le tagata e toatasi,” o Neru.

Ni Faaeseesega Manino

E ui lava sa fetaui ma le fuafuaga a Neru ina ia molia Kerisiano i le faaumatiaina o Roma, peitai ane na te leʻi faasaina lava i latou pe taofiofia le Faa-Kerisiano mai le avea o se lotu i le oganuu o le Malo. O lea la, aisea na auai ai tagata Roma i le sauaga? Fai mai le tusitala o Will Durant: “Ona sa faalavelavea e vaega itiiti o Kerisiano le tuinanau faavalea o le lalolagi faapaupau i a latou faaaloaloga ma amioga mamā faalotu.” O le eseesega la i le va o le Faa-Kerisiano ma tauvaga faamasaa toto a tagata tau ma manu i totonu o malae mataaga o Roma, sa o se mea na matuā sili ona telē. Sa o se avanoa lea sa leʻi fia misia e tagata Roma e faatamaia ai Kerisiano ma soloiesea ai le tiga mai o latou lava loto fuatiaifo.

I le avea o se malo malosi o le lalolagi, na foliga mai ai sa lē mafai ona faatoilaloina Roma. Sa talitonu tagata o Roma faapea, o le tasi mafuaaga o lo latou malosi faavaegaau, o la latou tapuaiga lea i atua uma lava. O le mea lea sa faafaigata ai ona latou malamalama i le matuā tuutoina o le talitonuga o Kerisiano i le Atua e toatasi, ma lona teena o isi atua uma, e aofia ai ma le tapuaiga i le emeperoa. Sa lē o se mea e ofo ai ona sa iloa e Roma faapea o le Faa-Kerisiano, o se taaʻiga malosi ua na faavaivaia le faavae mautu o le emepaea.

Le Tau o le Molimau Atu

I le iuga o le uluai senituri T.A., na faaaunuua ai le aposetolo o Ioane i le motu o Patamo “ona o le tautala e uiga i le Atua ma le mau ia Iesu.” (Faaaliga 1:9, NW) E iai le talitonuga e faapea, o le emeperoa Roma o Domitian na faia lenei mea. E ui i omiga na tuuina atu i soʻo o Iesu, ae i le faaiuga o le senituri, na salalau atu ai le Faa-Kerisiano i le Emepaea atoa o Roma. Na faapefea ona mafaia o lenei mea? Ua faapea mai le History of the Early Church, o le Faa-Kerisiano, “na faamaopoopoina e ala i lana faiva.” I le pei o Ioane, o uluai Kerisiano na sauaina, sa lē faalotolotolua i lo latou faatuatua, ae e tausisi pea ma le maelega e tautala e uiga i le Atua ma molimau atu e uiga ia Iesu.—Galuega 20:20, 21; 2 Timoteo 4:2.

Na iai se isi auala fou na sauaina ai Keirsiano ina ua oo mai i le 112 T.A., i le lua tausaga talu ona mavae le tofia e Emeperoa Trajan o Pliny e avea ma kovana o Pitunia (lea ua avea nei o Take i matu sasaʻe). O le uluai pulega i inā, sa lē maopoopo, na iu ai ina malepelepe. O malumalu sa tauau ina tuufua, ma sa oo ina matuā paʻū le tulaga o le faatauina o meaai mo manu na faaaogā mo taulaga. Sa tuuaia e le au faatauoa le faigofie o le tapuaiga a Kerisiano, ona sa leai ni taulaga i manu ma ni tupua.

Sa galue malosi Pliny e toe faafoisia le tapuaiga faapaupau, a o fasiotia Kerisiano ona o le mumusu e ofoina atu uaina ma mea manogi i luma o faatusa a le emeperoa. Mulimuli ane, sa manatu pule o Roma faapea o Kerisiano “sa o ni tagata e sili ona amio lelei, ae e matuā tetee i uputuu faaanamua a lotu,” na fai mai ai Polofesa Henry Chadwick. E ui lava o le avea o se Kerisiano, e tumau ai pea ona avea ma autū o faasalaga i le oti, ae sa leʻi manatu lava soʻo moni o Iesu e faalotolotolua.

E pei ona fai mai Polofesa W. M. Ramsay, sa “faatupuina le ita i aiga faapaupau ona o le faaliliuina o isi tagata o le aiga.” Na taʻua foi e Dr. J. W. C. Wand e faapea: “Sa faigata lava le olaga o le va fealoai pe afai e lē ogatasi tuaoi o se tasi ma aganuu masani ona ua faaalia ai i se auala tuusao aʻoaʻoga i atua faapaupau.” E letioa ona manatu le toatele i uluai Kerisiano o ni ē e inosia e tagata ma manatu foi ia i latou faapea e lē talitonu i le Atua.

O le Tuputele ua Aumaia ai Sauaga Ogoogo

O Polycarp, na lipotia mai faapea sa aʻoaʻoina e le aposetolo o Ioane, sa oo ina avea o se toeaina faaaloalogia i le aai o Semurana (ua avea nei o Izmir). I le 155 T.A., na susunuina ai o ia i se laau, ona o lona faatuatua. Na faapotopotoina se motu o tagata e toatele e le kovana o se itumalo o Roma e igoa ia Statius Quadratus. Sa faatumuina le malae taalo i tagata faapaupau ua tutumu i le ita o ē na inoino ia Polycarp ua 86 tausaga le matua, ona o le faalotovaivaia o tagata i le tapuaiga i o latou atua, ma sa loto malilie tagata Iutaia maelega valea e aoaoina mai fafie e susunu ai Polycarp, e ui lava sa tatau ona latou faia lena mea i le Sapati sili.

Na sosoo ai ma le oo mai o sauaga tetele i Kerisiano sa iai i le malo atoa o Roma. E oo lava i le taimi o le pulega a le Emeperoa o Marcus Aurelius, sa matuā saoloto ai le fasiotia o le toatele o isi Kerisiano. Afai o i latou o ni tagatanuu o Roma, sa fasiotia i latou i le pelu; afai e leai, sa fasiotia i latou e ala i manufeai i totonu o malae mataaga. O le ā la latou solitulafono? I le na o le avea lava o ni Kerisiano o ē na mumusu e faalotolotolua pe faafitia lo latou faatuatua.

O le aai Falani o Lyons i ona po nei, na maua mai i se kolone o Roma e igoa i Lugdunum, sa avea o le ogatotonu, ma sa na o le pau foi lena o le nofoaga faafitafita i le va o Roma ma le Vaitafe o le Rhine. E oo atu i le 177 T.A., ae ua iai se faapotopotoga malosi o Kerisiano lea na faasagatau i ai ma le matuā feita se vaega o tagata faapaupau. Na amata lenei mea ina ua tutuliese Kerisiano mai nofoaga faitele. Na faatupuina e tagata faatupu faalavelave se vevesi, ma na iu ai ina matuā faateteleina sauaga, o lea sa lē mafai ai e se Kerisiano ona tuua lona fale. Sa poloaiina e le kovana Roma ina ia sailia Kerisiano ma ia fasiotia.

Le Taui

Ina ua maliliu le au aposetolo o Iesu ma le mavae atu o la latou taaʻiga na taofiofia ai le aposetasi, na amata ai loa ona tupu aʻe le aposetasi i totonu o i latou na faapea mai o Kerisiano. (2 Tesalonia 2:7) I le agaʻi atu i le faaiuga o lona fa o senituri T.A., na avea ai le Faa-Kerisiano aposetate o se vaega o le lotu a le Malo. I lena taimi, sa oo ina iuvale ma ua nofo sauni e faalotolotolua ma faailoa atu o ia lava o se vaega o le lalolagi—o se mea sa leʻi faia lava e Iesu ma ona uluai soʻo. (Ioane 17:16) Ae peitai, e muamua atu lava i lea, ae ua uma ona tusia le kanona o le Tusi Paia, faatasi ai ma lana faamaumauga i le faatuatua o Kerisiano.

Pe sa iuvale puapuaga ma le maliliu o le faitau afe o uluai Kerisiano? Ma le mautinoa lava, e leai! Ma le leai o se manatu e faalotolotolua i lo latou faatuatua, ‘sa latou faamaonia ai i latou lava o ni tagata faamaoni e oo lava i le oti, ma na tuuina atu ai ia te i latou le pale o le ola.’ (Faaaliga 2:10) O loo faalogoina pea e auauna a Ieova le aasa o sauaga, ae o le faatuatua ma le tumau pea o le faamaoni o uluai uso talitonu, ua tumau pea ona avea o se puna o faalaeiauga sili ia i latou. I lea, e matuā leai foi se manatu o Kerisiano i ona po nei e faalotolotolua.

[Ata i le itulau 8, 9]

Neru

Le ata o Roma i le taimi o le emepaea

Se fata faitaulaga na tuutoina mo le tapuaiga ia Kaisara

[Ē Ana le Ata]

Neru: Courtesy of The British Museum

Museo della Civiltà Romana, Roma

[Ata i le itulau 10]

Marcus Aurelius

[Ē Ana le Ata]

The Bettmann Archive