“Ia Fiafia i le Upu Moni ma le Filemu”!
“Ia Fiafia i le Upu Moni ma le Filemu”!
“Ua faaali mai pea le afioga a Ieova o ʻau ia te au, o loo faapea mai. . .Ia fiafia i le upu moni ma le filemu.”—SAKARIA 8:18, 19, NW.
1, 2. (a) O le ā le talaaga o tagata e tusa ai ma le mataupu o le filemu? (e) Aisea o le a lē vaai ai lava lenei lalolagi i se filemu moni?
“E LEI iai lava se filemu i le lalolagi. I nisi vaipanoa—ma e masani lava i le tele o atunuu i se taimi e tasi—e iai pea taua.” O le faamatalaga lena a le polofesa o Milton Mayer mai le Iunivesite o Massachusetts, i le Iunaite Setete o Amerika. Pagā se talaaga faanoanoa i le tulaga ua iai le tagata! E moni, o loo mananao tagata i se filemu. Ua faataʻitaʻia e le ʻau faipolotiki ituaiga uma o auala ina ia faatumauina ai, mai lava i le Pax Romana (Pulega Malosi a Roma mo le Filemu) o taimi o Roma e oo atu i le aiaiga o le “Mutually Assured Destruction” (Faatamaiga Aʻiaʻi i se Faiga Taua) i le vaitaimi o Taua Faaupufai. Ae ui i lea, sa matuā lē taulau lava a latou taumafaiga. E pei ona faaalia mai e Isaia i le tele o senituri ua tuanai, ‘e matuā tagi lotulotu ē o loo avatuina le sāvali o le filemu.’ (Isaia 33:7) Aisea ua oo ai i lenei tulaga?
2 Auā o le filemu tumau e ao ona amata mai ina ua leai le feitagai ma le matapeapea; e tatau ona faamausalīina i le upu moni. E lē mafai ona faavaeina le filemu i ni pepelo. O le mafuaaga lena, ina ua folafola e Ieova le toe faafoisia o le filemu ia Isaraelu anamua, na ia fetalai: “Faauta, ou te faatupuina le manuia ia te ia e pei o se vaitafe, ma le mamalu o nuu ese e pei o le alia ua oso i tua.” (Isaia 66:12) O le atua o lenei faiga o mea, o Satani le Tiapolo, o ia o “le fasioti tagata,” ma o “le pepelo ia, ma le tamā o le pepelo.” (Ioane 8:44; 2 Korinito 4:4) E mafai faapefea e se lalolagi o loo iai sona atua faapena, ona ia maua le filemu?
3. O le ā le meaalofa mataina ua foaiina mai e Ieova i ona tagata, e ui o loo latou ola i se lalolagi o faalavelave?
3 Ae o se mea mataina, ona ua foaiina mai e Ieova le filemu i ona tagata e oo lava i le taimi o loo latou ola ai i le lalolagi a Satani o loo aasa ai faiga taua. (Ioane 17:16) I le senituri lona ono T.L.M., na ia faataunuuina ai lana folafolaga e ala mai ia Ieremia ma foaiina atu le “filemu ma le upu moni” i ona tagata faapitoa ina ua ia toe faafoisia i latou i lo latou nuu moni. (Ieremia 33:6) Ma i nei aso e gata ai, ua ia aumaia ai le “filemu ma le upu moni” i ona tagata i lo latou “nuu,” po o le tulaga faaleagaga i le lalolagi, e ui lava ua latou ola i se vaitaimi e sili ona leaga o faalavelave o loo iai i lenei lalolagi e oo foi lava i lenei vaitaimi. (Isaia 66:8; Mataio 24:7-13; Faaaliga 6:1-8) A o faaauau ona tatou talanoaina le mataupu e 8 o le Sakaria, o le a tatou talisapaia loloto ai lenei filemu ma le upu moni ua foaiina mai e le Atua, ma iloa ai le mea e ao ona tatou faia ina ia tatou faaauau ai pea ona tatou mauaina.
ʻIa Faamalolosi O Outou Lima’
4. Na faalaeiauina faapefea e Sakaria le fanauga a Isaraelu ina ia gaoioi pe afai latou te fia tofo i le filemu?
4 I le lona ono o taimi i le mataupu e 8 o le Sakaria, ua tatou faalogo atu ai i se faasilasilaga faafiafia loto mai ia Ieova e faapea: “O loo faapea ona fetalai mai o Ieova o ʻau, Ia malolosi o outou lima o e faalogologo mai i nei ona po i upu nei i fofoga o perofeta, e na i ai i ona aso na faavaeina ai le fale o Ieova o ʻau, o le malumalu, ina ia faia; auā a o lei oo i ia ona aso sa leai se taui o le tagata, po o se taui o le manu; e leai foi se filemu i le na fealuai, ona o le na ita mai; na ou faaoso foi i tagata uma ia feteenai i latou.”—Sakaria 8:9, 10.
5, 6. (a) O le ā le tulaga na iai i Isaraelu, talu ai le lotovaivai o le fanauga a Isaraelu? (e) O le ā le suiga na folafola atu e Ieova ia Isaraelu pe afai latou te faamuamuaina lana tapuaiga?
5 Na tautala Sakaria i nei upu a o toe fausiaina le malumalu i Ierusalema. Muamua atu, na lotovaivai ai le fanauga a Isaraelu lea na toe foi ane mai Papelonia, ma taofia ai le galuega o le fausiaina o le malumalu. Talu ai ua latou uaʻi atu mo le sailia o o latou lava lelei, na latou lē maua ai le faamanuiaga ma le filemu mai ia Ieova. E ui lava ina latou faatoʻaina o latou fanua ma tausia o latou tovine, ae na latou lei tamaoaiga ai. (Hakai 1:3-6) Sa peiseai na latou galulue ae “leai se taui.”
6 Ae ona o lea ua toe fausia le malumalu, na faalaeiauina ai e Sakaria tagata Iutaia ina ia “malolosi,” ia loto tetele e faamuamua le tapuaiga ia Ieova. O le ā o le a tupu pe a latou faia faapea? “A o nei ona po, ou te le pei o aso anamua i e ua totoe i le nuu nei, ua fetalai mai ai Ieova o ʻau. Auā e i ai le fua o le toalemu [“filemu,” NW]; e fua mai e le vine i ona lava fua, e fua mai foi le laueleele i ona lava fua, o le lagi foi e totō ifo ai lona sau; ou te avatua foi ia mea uma i e ua totoe o lenei nuu e fai mā latou. E pei ona fai outou ma fetuu i nuu ese, o oe le aiga o Iuta, ma oe le aiga o Isaraelu, e faapea ona ou faaola ia te outou, e fai ai outou ma faamanuia; aua le fefefe; ia malolosi o outou lima.” (Sakaria 8:11-13) Pe a gaoioi ma le maumauai Isaraelu, o le a faatamaoaigaina i latou. Muamua atu, pe a mananao atunuu e taʻua se faaaoaoga o se faamalaiaina, sa latou faasino atu ia Isaraelu. Ae o lea ua avea nei Isaraelu o se faaaoaoga o se faamanuiaina. Maeu se mafuaaga e sili ona lelei e ‘faamalolosi ai o latou lima’!
7. (a) O ā suiga faafiafia loto na tofo i ai tagata o Ieova, lea o loo faatumutumu i le tausaga faaleauaunaga o le 1995? (e) I le vaai atu i le lipoti faaletausaga, o ā atunuu e te iloa o loo iai ni a latou faamaumauga mataina o le autalaʻi, o paeonia, ma faatatauga o itula?
7 Ae faapefea i aso nei? I tausaga a o lei oo i le 1919, e foliga mai sa tau mou atu le maelega o tagata o Ieova. Sa lei iai so latou tulaga solitu atoatoa i le taua muamua a le lalolagi, ma sa iai lo latou faanaunauga e usiusitai atu i tagata nai lo le usiusitai i lo latou Tupu, o Iesu Keriso. O le iuga, na faavaivaia nisi ona o teteega mai totonu ma fafo atu o le faalapotopotoga. Ina ua oo la i le 1919, ona o le fesoasoani a Ieova, na latou faamalolosia ai o latou lima. (Sakaria 4:6) Na tuuina atu e Ieova le filemu ia i latou, ma na matuā faatamaoaigaina faaleagaga i latou. Ua vaaia lenei mea i la latou faamaumauga o tausaga e 75 ua tuanai atu, lea ua faatumutumu i le tausaga faaleauaunaga o le 1995. I le avea o se nuu, ua alofia ai e Molimau a Ieova le lotonuu, o va i ituaiga, le faailoga tagata, ma isi mafuaaga uma o feitagaiga. (1 Ioane 3:14-18) Ua latou auauna atu ia Ieova i le maelega moni i lona malumalu faaleagaga. (Eperu 13:15; Faaaliga 7:15) I le na o le tausaga lava ua tuanai atu, na latou faaaluina ai le silia i le piliona itula e talanoa atu ai i isi e uiga i lo latou Tamā faalelagi! I masina taitasi, sa latou faia ai le 4,865,060 o suesuega faale-Tusi Paia. O se tuufaatatauga e 663,521 nisi na auai i le auaunaga faapaeonia i masina taitasi. Pe a mananao faifeau o Kerisinetoma e faia se faaaoaoga o ni tagata o ē o loo aasa moni i la latou tapuaiga, i nisi taimi latou te faasino atu i Molimau a Ieova.
8. E mafai faapefea e Kerisiano taitoatasi ona maua aogā mai “le fua o le filemu”?
8 Ona o lo latou maelega, ua foai atu ai e Ieova i ona tagata “le fua o le filemu.” O tagata taitoatasi uma o ē atiina aʻe lena fua o le a latou vaaia le tuputupu aʻe o le filemu i o latou loto ma olaga. O Kerisiano talitonu uma o ē o loo tuliloaina le filemu faatasi ma Ieova ma uso Kerisiano, ua latou auai faatasi i le upu moni ma le filemu o tagata o Ieova. (1 Peteru 3:11; faatusatusa i le Iakopo 3:18.) Pe ua lē ofoofogia ea lena mea?
“Aua Tou te Matatau”
9. O le ā le suiga i ana feutagaiga ma ona tagata lea na folafola atu e Ieova?
9 Ua tatou faitauina nei le faasilasilaga lona fitu mai ia Ieova. O le ā lea? “O loo faapea ona fetalai mai o Ieova o ʻau, E pei ona ou manatu e faatiga ia te outou, ina ua faaonoono mai o outou tamā ia te au, ua fetalai mai ai Ieova o ʻau, ma ou lei salamo ai; e faapea ona ou toe manatu i nei ona aso e agalelei atu ia Ierusalema ma le aiga o Iuta; aua tou te matatau.”—Sakaria 8:14, 15.
10. O le ā le faamaumauga e faatatau i Molimau a Ieova e faaalia ai e lē o matatau i latou?
10 E ui lava ina faataapeapeina le nuu o Ieova i se uiga faaleagaga i le vaitaimi o le taua muamua a le lalolagi, ae i o latou loto sa latou mananao e faia le mea ua tonu. O lea, ina ua uma ona avatu ni aoaiga, na toe suia ai e Ieova lana auala e feutagai ai ma i latou. (Malaki 3:2-4) I aso nei, tatou te toe tepa ai i tua, ma matuā faafetai atu ia te ia ona o mea ua ia faia. O le mea moni, ua avea i tatou ma ‘taulaiga o le ita mai nuu uma.’ (Mataio 24:9) E toatele ua faafalepuipui, ma ua oo foi ina feoti nisi ona o lo latou faatuatua. Ua tatou fesagai soo ma uiga lē fiafia po o le matuā ita mai. Ae tatou te lē o matatau ai. Tatou te iloa e sili atu le malosi o Ieova nai lo so o se teteega lava, e tusa pe vaaia pe lē vaaia. (Isaia 40:15; Efeso 6:10-13) O le a tatou lē taofia ai le utagiaina o upu ia: “Inā faamoemoe atu ia ia Ieova; inā lototele ia ma ia malosi lou loto.”—Salamo 27:14, NW.
“Tautala i Upu Moni o le Tasi i le Tasi”
11, 12. O le ā e tatau ia i tatou taitoatasi ona teu i mafaufau pe a tatou mananao e maua atoatoa faamanuiaga ua foai mai e Ieova i ona tagata?
11 Ina ia mauaina atoatoa faamanuiaga mai ia Ieova, e iai mea e ao ona tatou manatua. Ua faapea mai Sakaria: “O mea nei tou te faia, Ia outou tautala i upu moni o le tasi i le tasi, ma ia faamasino i le faamaoni ma le faamasinoga e lelei ai i o outou faitotoa. Aua le manatunatu i o outou loto i se mea leaga e fai e le tasi i le tasi; aua foi le fiafia i le tauto pepelo; auā o mea uma ia ou te ʻinoʻino i ai, ua fetalai mai ai Ieova.”—Sakaria 8:16, 17.
12 Ua uunaia i tatou e Ieova ina ia tautala i le upu moni. (Efeso 4:15, 25) E lē faafofoga mai o ia i tatalo a i latou o ē faufau i mea leaga, o ē e nanā le mea moni ina ia maua ni o latou lava lelei, po o le faia o ni tautoga pepelo. (Faataoto 28:9) Talu ai e ʻinoʻino o ia i le faaaposetasi, ua ia finagalo ai ina ia tatou pipii mau atu i upu moni a le Tusi Paia. (Salamo 25:5; 2 Ioane 9-11) E lē gata i lea, i le pei o tane matutua i faitotoa o le aai i Isaraelu, e ao ai i toeaina o loo taulimaina mataupu faafaamasinoga ona faavae a latou fautuaga ma faaiuga i upu moni o le Tusi Paia, ae lē i o latou lava manatu. (Ioane 17:17) E finagalo Ieova ina ia latou saili atu i le ‘faamasinoga o le filemu,’ o le taumafai lea, i le avea ma leoleo mamoe Kerisiano, e faafoisia le filemu i le va o ni vaega o loo feteenai ma fesoasoani atu i ē na faia agasala ae ua salamō, ina ia latou toe maua le filemu faatasi ma le Atua. (Iakopo 5:14, 15; Iuta 23) I le taimi lava e tasi, latou te faatumauina ai le filemu o le faapotopotoga, i le lototele lea e faateʻaeseina i latou o loo saveʻuina lea filemu i lo latou faaauau pea ma le loto i ai e faia mea sese.—1 Korinito 6:9, 10.
ʻLe Fiafia ma Olioli’
13. (a) O le ā le suiga e faatatau i anapogi na valoia atu e Sakaria? (e) O le ā le anapogi na faamanatuina i Isaraelu?
13 Ua tatou faalogo atu nei i le faasilasilaga pāū lona valu e faapea: “O loo faapea ona fetalai mai o Ieova o ʻau, O le anapogi i le masina e fa, ma le anapogi i le masina e lima, ma le anapogi i le masina e fitu, ma le anapogi i le masina e sefulu, e fai ma fiafia ia, ma olioli, ma aso o tausamiga lelei i le aiga o Iuta; a ia outou fiafia i le upu moni ma le filemu.” (Sakaria 8:19, NW) I le Tulafono faa-Mose, sa anapogi ai le fanauga a Isaraelu i le Aso o le Togisala e faaali atu ai lo latou faanoanoa ona o a latou agasala. (Levitiko 16:29-31) O anapogi e fa ua taʻua e Sakaria e foliga mai sa faamanatuina ina ia faanoanoa ai i mea na tutupu e fesootai atu i le manumalo ma le faaumatiaga o Ierusalema. (2 Tupu 25:1-4, 8, 9, 22-26) Ae peitai, o lea ua toe fausia le malumalu ma ua toe faatupulaia le aofai o tagata i Ierusalema. Ua suia le faanoanoa i le fiafia, ma na avea anapogi ma vaitaimi o tausamiga.
14, 15. (a) Na avea faapefea le faamanatuina o le Faamanatuga o se mafuaaga sili o le olioli, ma o le ā e tatau ona faamanatu mai ai e lenei mea ia i tatou? (e) E pei ona vaaia i le lipoti faaletausaga, o ā atunuu sa iai a latou aofia mataina i le Faamanatuga?
14 I aso nei, tatou te lē o faamanatuina ai anapogi ia o loo taʻua e Sakaria po o anapogi sa faamauina i le Tulafono. Talu ai na ofoina mai e Iesu lona soifua mo a tatou agasala, ua tatou olioli ai i faamanuiaga o se Aso o le Togisala e sili atu ona tāua. Ua faamagaloina a tatou agasala, e lē tau o sina faataunuuga itiiti, ae i se tulaga atoatoa. (Eperu 9:6-14) I le usitaia o le poloaiga a le Faitaulaga Sili faalelagi, o Iesu Keriso, ua tatou faamanatuina ai le Faamanatuga o lona maliu e avea ua na o lea se faamanatuga tāua e faamanatuina e Kerisiano. (Luka 22:19, 20) Pe tatou te lē o tofo ea i ‘le fiafia ma le olioli’ a o tatou potopoto i tausaga taitasi mo lena faamanatuga?
15 I le tausaga na teʻa nei, e toʻa 13,147,201 na auai faatasi ina ia faamanatuina le Faamanatuga, e toʻa 858,284 ua sili atu ai nai lo le aofai i le 1994. Maeu le anoanoai! Seʻi faaāta i le mafaufau le olioli o loo iai i totonu o faapotopotoga e 78,620 a Molimau a Ieova ae maise lava o se mea fou le lolofi atu o nei aofaiga tetele i o latou Maota o le Malo mo le faamanatuga. E mautinoa, o tagata uma sa auai, na faalaeiauina ai i latou ina ia “fiafia i le upu moni ma le filemu” a o latou manatuaina le maliu o Lē ua avea o “le ala, ma le upu moni, ma le ola” ma o lē ua nofotupu nei e avea ma lē sili o le “Alii o le filemu” a Ieova! (Ioane 14:6; Isaia 9:6) O lena faamanatuga sa iai sona uiga faapitoa mo i latou o ē na faamanatuina i atunuu o loo matuā mafatia i fevesiaiga ma taua. O nisi o o tatou uso sa latou molimauina faiga leaga e lē mafaamatalaina le matautia i le tausaga e 1995. Peitai, o ‘le filemu o le Atua lea e silisili i mea uma e manatu i ai, sa leoleoina ai o latou loto ma o latou mafaufau e ala ia Keriso Iesu.’—Filipi 4:7.
ʻIa Tatou Faamalie le Finagalo o Ieova’
16, 17. E mafai faapefea e tagata o nuu ese ona latou ‘faamalie le finagalo o Ieova’?
16 Ae o fea la e ō mai uma ai lena faitau miliona o ē na auai i le Faamanatuga? O le faasilasilaga lona iva a Ieova o loo faamatala mai e faapea: “O loo faapea ona fetalai mai o Ieova o ʻau, E toe o mai nuu ma tagata o aai e tele; e o atu tagata o le tasi aai i le tasi aai, o loo faapea, O mai ia, ina tatou o e faalaulelei [“faamalie,” NW] i le finagalo o Ieova, ma saili ia Ieova o ʻau; ou te alu foi aʻu, E o mai foi nuu e tele, ma nuu malolosi e saili ia Ieova o ʻau i Ierusalema, e faalaulelei [“faamalie,” NW] foi i le finagalo o Ieova.”—Sakaria 8:20-22.
17 O tagata o ē na auai i le Faamanatuga sa latou mananao e “saili ia Ieova o ʻau.” O le toatele o i latou nei o ana auauna ua tuuina atu ma papatisoina. O le faitau miliona o isi sa aofia ai latou te lei ausia lena tulaga. I nisi atunuu, pe tusa o le faafā po o le faalima aʻi lea ona toatele atu ē na auai i le Faamanatuga nai lo le aofai o a latou tagata talaʻi o le Malo. O loo moomia e nei tagata loto naunau e toatele se fesoasoani ina ia faaauau ai ona latou agaigai i luma. Seʻi o tatou aʻoaʻo atu ia i latou, ina ia olioli i latou i le iloaina e faapea, na maliu Iesu mo le togiolaina o a tatou agasala ma o loo pule nei o ia i le Malo o le Atua. (1 Korinito 5:7, 8; Faaaliga 11:15) Ma seʻi o tatou faalaeiauina i latou ina ia tuuina atu o latou ola ia Ieova le Atua ma gauai atu i lana Tupu faauuina. I lenei auala o le a latou “faalaulelei [“faamalie,” NW] i le finagalo o Ieova.”—Salamo 116:18, 19; Filipi 2:12, 13.
“Tagata e Toatinoagafulu ai Gagana Uma o Nuu Ese”
18, 19. (a) I le faataunuuga o le Sakaria 8:23, o ai i aso nei e faaatagia ai “le sa Iutā”? (e) O ai i aso nei e faaatagia ai “tagata e toatinoagafulu” o ē o loo “tago atu lava i le pito ofu o le sa Iutā”?
18 Mo le taimi mulimuli lava i le mataupu e valu o le Sakaria, ua tatou faitau ai: “O loo faapea ona fetalai mai o Ieova o ʻau.” O le ā le faasilasilaga faaiu a Ieova? “O ia ona aso e tago atu ai tagata e toatinoagafulu ai gagana uma o nuu ese; latou te tago atu lava i le pito ofu o le sa Iutā ma faapea atu, Tatou te o ma outou; auā ua matou faalogo, o loo ia te outou le Atua.” (Sakaria 8:23) I aso o Sakaria, sa avea ai le nuu moni o Isaraelu ma nuu filifilia o le Atua. Peitai ane i le uluai senituri, na teena ai e Isaraelu le Mesia a Ieova. Ona filifilia ai loa lea e lo tatou Atua “le sa Iutā”—se Isaraelu fou—e avea ma ona nuu faapitoa, o “le Isaraelu o le Atua” lea ua faia aʻe i tagata Iutaia faaleagaga. (Kalatia 6:16; Ioane 1:11; Roma 2:28, 29) O le aofaiga atoa o i latou nei e toʻa 144,000, na filifilia mai tagata ina ia nofotupu faatasi ma Iesu i lona Malo faalelagi.—Faaaliga 14:1, 4.
19 O le vaega toatele o lenei 144,000 ua maliliu i latou a o faatuatua pea, ma ua ō atu nei i lo latou taui faalelagi. (1 Korinito 15:51, 52; Faaaliga 6:9-11) E iai sina vaega o loo totoe pea i le lalolagi ma o loo latou olioli ai i le vaai atu e faapea, o “tagata e toatinoagafulu” o ē na filifili e ō faatasi ma le “sa Iutā” o i latou moni o “le motu o tagata e toatele mai atu nuu uma, ma aiga, ma nuu, ma gagana eseese.”—Faaaliga 7:9; Isaia 2:2, 3; 60:4-10, 22.
20, 21. A o latalata mai le iuga o lenei lalolagi, e mafai faapefea ona tatou nonofo filemu faatasi ma Ieova?
20 A o lalata mai ma le lē mataofiofia le iuga o lenei lalolagi, ua avea ai Kerisinetoma e pei o Ierusalema i aso o Ieremia: “Na . . . faatalitali i le manuia [“filemu,” NW] a e leai se lelei na maua; na faatalitali foi i ona po e faamaloloina ai, faauta foi, o le mataʻu.” (Ieremia 14:19) O lena mataʻu o le a ausia lona tumutumuga pe a oo ina taliu atu malo i lotu sese ma faaiuina i sona iuga matautia. E lē umi lava, ae sosoo mai loa ma le faaumatiaga o malo i le taua mulimuli a le Atua, o Amaketo. (Mataio 24:29, 30; Faaaliga 16:14, 16; 17:16-18; 19:11-21) Pagā se taimi o fevesiaiga o le a iai lena taimi!
21 A o faagasolo lena taimi atoa, o le a puipuia ai e Ieova i latou o ē alolofa i le upu moni ma latou atiina aʻe “le fua o le filemu.” (Sakaria 8:12, NW; Sefanaia 2:3) O lea, seʻi o tatou nonofo ma le saogalemu ai i totonu o le laueleele o ona tagata, i le maelega e vivii atu ia te ia i le lautele ma fesoasoani atu i ni tagata se toatele e mafai ai, ina ia latou “faalaulelei [“faamalie,” NW] i le finagalo o Ieova.” Pe a tatou faia faapea, o le a tatou olioli ai pea i le filemu a Ieova. Ioe, “e aumaia e Ieova le malosi i lona nuu; e faamanuia e Ieova lona nuu i le filemu.”—Salamo 29:11.
Pe Mafai ona E Faamatala Mai?
□ Na faapefea e tagata o le Atua ona ‘faamalolosia o latou lima’ i aso o Sakaria? Ae faapefea i aso nei?
□ E faapefea ona tatou tali atu i sauāga, le matuā ita mai, ma uiga lē fiafia?
□ O le ā e aofia ai i lo tatou ‘fetautalatalaaʻi i le upu moni’?
□ E mafai faapefea e se tagata ona “faamalie i le finagalo o Ieova”?
□ O le ā le mafuaaga sili o le olioli lea o loo vaaia i le faataunuuga o le Sakaria 8:23?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 18]
I le tausaga na teʻa nei, na faaaluina ai e Molimau a Ieova le 1,150,353,444 o itula, e talanoa atu ai i tagata e uiga i le Malo o le Atua