Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

O le ā e Ao ona Tatou Fai ia Faaolaina Ai?

O le ā e Ao ona Tatou Fai ia Faaolaina Ai?

O le ā e Ao ona Tatou Fai ia Faaolaina Ai?

NA FESILI atu se tamaloa ia Iesu: “Le Alii e, e toaitiiti ea e faaolaina? Na faapefea ona tali Iesu? Pe na ia faapea atu ea: ‘Tau lava ina talia aʻu e avea ma ou Alii ma ou Faaola, ona faaolaina ai lea o oe’? E leai! Na fetalai atu Iesu: “Ia outou finafinau ina ia ulu atu i le faitotoa va apiapi; auā ou te fai atu ia te outou, e toatele latou te taumafai e ulu atu, a e le mafai lava.”—Luka 13:23, 24.

Pe na lē taulau ea ona taliina e Iesu le fesili a le tamaloa? E leai, sa lei fesili atu le tamaloa pe e faigata ona faaolaina se tasi; na fesili atu pe toaitiiti e faaolaina. O lea, sa na ona faailoa atu e Iesu faapea e toaitiiti atu ē e faaolaina nai lo lea na ono faatalitalia e se tagata, faapea o le a finafinau ia maua lenei faamanuiaga matagofie.

Atonu e ono faapea mai nisi tagata faitau, ‘E lē o le mea lea na aʻoaʻoina ai aʻu.’ Atonu e sii mai upu o i le Ioane 3:16, lea ua faapea mai: “Auā ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia lē fano so o se tasi e talitonu ia te ia, ae ia maua le ola e faavavau.” (King James Version) Ae peitai, tatou te tali atu faapea: ‘O le ā la e tatau ona tatou talitonu i ai? E faapea na soifua moni Iesu? O le mea moni lava lea. E faapea o ia o le Alo o le Atua? E matuā moni lava lea! Ma ona ua taʻua e le Tusi Paia Iesu o le “Faiaʻoga” ma le “Alii,” pe e lē tatau ai foi la ona tatou talitonu i mea na ia aʻoaʻoina mai, usiusitai ia te ia, ma mulimuli ia te ia?’—Ioane 13:13; Mataio 16:16.

Mulimuli ia Iesu

O ī la lea ua tulai mai ai nei le faafitauli! O le toatele o tagata ua aʻoaʻoina faapea ua “faaolaina,” e foliga mai e itiiti so latou faanaunauga e mulimuli pe usiusitai ia Iesu. O le mea moni, na tusia e se taʻitaʻi lotu Porotesano e faapea: “Ma le mautinoa lava, e tatau ona faaauau pea lo tatou faatuatua ia Keriso. Ae o le manatu e faapea o lo tatou faatuatua o se mea e matuā tatau lava ona iai, pe manaomia foi ona faia pea, e matuā leai se lagolagoina o lea manatu i le Tusi Paia.”

I lona faaeseesega, ua lisiina mai e le Tusi Paia amioga lē mamā ua taatele i nisi tagata o loo mafaufau, o latou ua “faaolaina.” E tusa ai i se tagata na faaauau ai i na ala, na faatonuina e le Tusi Paia Kerisiano e faapea: “Ia faateaeseina e outou lena tagata amio leaga ia te outou.” E mautinoa lava, e lē finagalo le Atua i ni tagata amioleaga e faaleagaina lana faapotopotoga Kerisiano!—1 Korinito 5:11-13.

O le ā la le uiga o le mulimuli ia Iesu, ma e mafai faapefea ona tatou faia lena mea? Ia, o le ā sa faia e Iesu? Pe sa amio lē mamā ea o ia? o sē faitaaga? onā? pepelo? Pe sa lē faamaoni ea o ia i mea faapisinisi? O le mea moni e leai! ‘Ae peitai,’ atonu e te fesili ai, ‘pe e tatau ea ona ou faamamāeseina na mea uma mai loʻu olaga?’ Ina ia maua le tali, seʻi iloilo le Efeso 4:17 e oo i le Efeso 5:5. E lē o faapea mai ai o le a talia i tatou e le Atua e tusa lava po o ā mea tatou te faia. Nai lo lea, ua taʻu mai ai e ao ona faaesea i tatou mai nuu o le lalolagi ua “latou le lagona se mea, . . . a o outou, e le faapena ona aʻoaʻoina e outou Keriso . . . Ia outou to ese le tagata tuai o loo ua leaga, e tusa ma le amioga faaanamua . . . O lē gaoi aua neʻi toe gaoi . . . A o le faitaaga, ma amio leaga uma, po o le manumanu foi, aua neʻi taʻua lava ia te outou, e pei ona tatau i e ua paia . . . Auā ua outou iloa lenei mea, o sē faitaaga, po o sē fai amio leaga, po o sē manumanu, (o le ifo i tupua lava lea,) e le maua e i latou se tofi i le malo o Keriso ma le Atua.”

Pe o tatou mulimuli ea ia Iesu pe afai tatou te lē o taumafai lava e ola e tusa ai ma lana faaaoaoga? Pe e lē tatau ea ona tatou galueaiina o tatou olaga ia atili ona pei o Keriso? E seāseā, pe e lē taitai foi, ona iloiloina lena fesili tāua e tagata ua fai mai, e pei ona taʻua i se tasi o pepa faalelotu e faapea: “Sau nei loa ia Keriso—i lou tulaga lena e iai.”

Na lapatai mai le tasi soo o Iesu e faapea o tagata faalematau na “liua . . . le alofa tunoa o lo tatou Atua i le faamatāitu, ma ua latou faafiti i lo tatou Matai e toatasi ma lo tatou Alii, o Iesu Keriso.” (Iuta 4) E ono mafai moni faapefea ona tatou liua le alofa mutimutivale o le Atua “i le faamatāitu”? E tatou te ono faia faapea i lo tatou manatu, e ufitia e le taulaga a Keriso agasala ia tatou te faia pea ma le loto i ai, nai lo agasala o le tino lē lelei atoatoa faaletagata ia o loo tatou taumafai e faateʻa ese ma i tatou. O le mea mautinoa e tatou te lē fia ioe faatasi ma se tasi o faievagelia sili ona taʻutaʻua a Amerika, na faapea mai e te lē tau “faia ni suiga i lou olaga, tuua ou ala leaga, po o le liliu mai i faatulagaga faale-Tusi Paia.”—Tagai i le eseesega i le Galuega 17:30; Roma 3:25; Iakopo 5:19, 20.

E Faaosofia e Talitonuga ia Gaoioiga

O le toatele o tagata ua aʻoaʻoina e faapea “o le talitonu ia Iesu” o se gaoioiga e faatasi ona fai ma e lē tau tuu seʻi malosi lo tatou faatuatua e faaosofia ai le usiusitai. Ae ua lē ioe le Tusi Paia i lea manatu. E lei fai mai Iesu e faapea o tagata ua amata uia le ala faa-Kerisiano, ua faaolaina. Nai lo lea, na ia fai mai: “O lē tumau seia oo atu i le gataaga, e faaolaina o ia.” (Mataio 10:22) Ua faatusaina e le Tusi Paia lo tatou ala faa-Kerisiano i se tausinioga, faatasi ai ma le avea o le faaolataga ma taui i lona iuga. Ma ua ia uunai mai e faapea: “Ia faapea ona outou tausinio, ina ia outou maua.”—1 Korinito 9:24.

O lea la, o le “taliaina o Keriso” e aofia ai mea e sili atu nai lo le na ona taliaina o faamanuiaga ua ofoina mai e le taulaga sili a Iesu. E manaomia le usiusitai. Ua fai mai le aposetolo o Peteru o le faamasinoga e amata “i le aiga o le Atua,” ma ua faaopoopo mai: “Afai foi e muamua ia i tatou, pe se ā la le gataaga o ē lē usiusitai i le tala lelei a le Atua?” (1 Peteru 4:17, NW) E tatau ai la ona tatou faia mea e sili atu nai lo le na ona faalogo ma talitonu. Ua fai mai le Tusi Paia e tatau ona tatou “anaana i le upu, ae aua le na ona faalogologo i ai, o faaseseina ai i tatou lava i manatu sese.”—Iakopo 1:22, NW.

O Feau a Iesu Lava Ia

Ua iai i le tusi o le Tusi Paia o le Faaaliga ia feau mai ia Iesu, na tuuina mai e ala mai ia Ioane agaʻi i uluai faapotopotoga Kerisiano e fitu. (Faaaliga 1:1, 4) Pe na fetalai mai Iesu faapea talu ai ona ua uma ona “taliaina” o ia e tagata i ia faapotopotoga, e pau lena o le mea sa manaomia? E leai. Na ia viiviia a latou galuega, lo latou tautiga, ma lo latou onosai, ma taʻua lo latou alofa, faatuatua, ma la latou auaunaga. Ae na ia fetalai e faapea o le a tuuina i latou e le Tiapolo i tofotofoga ma o le a tauia i latou “taʻitoatasi e tusa ma a [latou] galuega.”—Faaaliga 2:2, 10, 19, 23.

Na faapea ona faamatalaina ai e Iesu se galuega sili atu nai lo lea ua i mafaufau o le toatele o tagata ina ua aʻoaʻoina i latou e faapea o lo latou faaolataga o se “galuega ua maeʻa” i le taimi lava latou te “taliaina” ai Iesu i se sauniga faalelotu. Na fetalai Iesu e faapea: “Ai se tasi e fia mulimuli mai ia te au, ia faafiti o ia ia te ia, ma ave lona satauro, i le mulimuli mai [“ai pea,” NW] ia te au. Auā ai se fia faasaogalemuina lona ola, e māumau ai ia te ia; a o le faamāumau lona ola ona o aʻu, e maua ai e ia.”—Mataio 16:24, 25.

Faafiti ia i tatou lava? Mulimuli ai pea ia Iesu? E moomia ai i lena mea ni taumafaiga. E suia ai o tatou olaga. Ae, pe na fai mai moni ea Iesu faapea o nisi o i tatou e ono oo lava ina ‘faamāumau ai o tatou ola’—i le feoti mo ia? Ioe, o le ituaiga o faatuatua lena e pau le mea e maua ai e ala i le poto i mea matagofie ua mafai ona e aʻoaʻoina mai le suesueina o le Afioga a le Atua. Na faamaonia lea i le aso na fetogiina ai Setefano e le au māpo lotu o ē “[na] le mafaia foi e i latou ona tetee atu i le poto ma le Agaga ua na tautala ai.” (Galuega 6:8-12; 7:57-60) O lena lava ituaiga o faatuatua ua faataʻitaʻia mai i o tatou aso e le faitau selau o Molimau a Ieova o ē na maliliu i nofoaga o faasalaga a Nasi, nai lo le faaleagaina o o latou loto fuatia ifo ua aʻoaʻoina i le Tusi Paia. *

Maelega Faa-Kerisiano

E tatau ona tatou pipii mau atu i lo tatou faatuatua faa-Kerisiano, ona i le lē pei o le mea atonu o e faalogo ai i nisi lotu po o ni polokalame o lotu a le televise, ae ua fai mai le Tusi Paia, e mafai ona tatou paʻūū ese atu. Ua taʻua mai ai ni Kerisiano na tuua “le ala tonu.” (2 Peteru 2:1, 15) E manaomia ai ona tatou ‘galueaiina pea lo tatou faaolataga i le mataʻu ma le gatete.’—Filipi 2:12; 2 Peteru 2:20.

Pe o le auala ea lea na malamalama ai i le mataupu Kerisiano o le uluai senituri, o tagata ia na faalogo moni atu lava ia Iesu ma ona aposetolo o aʻoaʻo? Ioe. Na latou iloa sa iai se mea na tatau ona latou faia. Na fetalai Iesu: “O lenei, ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo, . . . ia outou aʻoaʻo atu ia te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou.”—Mataio 28:19, 20.

I ni nai vaiaso talu mai lena fetalaiga a Iesu, ae 3,000 tagata na papatisoina i le na o le aso e tasi. Na vave ona faatupulaia le aofai o ē talitonu i le 5,000. O ē na talitonu na latou aʻoaʻoina isi. Ina ua faataapeapeina i latou e sauāga, sa avea lea ma mea na salalau atu ai la latou feau. Ua fai mai le Tusi Paia sa lē na o ni nai taʻitaʻi ae na “o solo foi e na faasalalauina, ma latou folafola atu le tala lelei o le upu.” O le 30 o tausaga mulimuli ane ai, na mafai ona tusi ai le aposetolo o Paulo e faapea o le tala lelei, “sa talaʻiina atu foi i tagata uma lava i le lalolagi.”—Galuega 2:41; 4:4; 8:4; Kolose 1:23.

Sa lei tau faaliulotu e Paulo tagata, e pei ona faia e nisi faievagelia i le TV i le faapea mai: ‘Ia talia nei Iesu, e faaolaina ai outou e faavavau.’ Sa lei ia te ia foi le mautinoa lea na iai i se taʻitaʻi lotu Amerika o lē na tusi e faapea: “Sa faaolaina mai lava aʻu, . . . i le taimi a o oʻu talavou.” E sili atu i le luasefulu tausaga talu ona filifilia totino Paulo e Iesu e momoli le feau faa-Kerisiano i tagata o nuu ese, na tusi ai lenei aposetolo galue mamafa e faapea: “Ou te faatoilaloina loʻu nei tino, ma aʻu fai ai ma pologa, ina neʻi iu ina le faamaoni aʻu, o aʻu sa talaʻi atu i isi tagata.”—1 Korinito 9:27; Galuega 9:5, 6, 15.

O le faaolataga o le meaalofa e foai fua mai le Atua. E lē mafai ona avea ma taui o se galuega. Peitai e manaomia ai ni a tatou taumafaiga. Afai e ofoina atu e se tasi ia te oe se meaalofa tāua tele ae e te lei faaalia se agaga talisapaia e te tago ai loa i ai ma ave, o lou lē faaalia o se agaga faafetai e ono faaosofia ai lē e foaiina le meaalofa e tuuina atu loa i se isi tagata. Ia, o le ā le tele o le tāua o iai i le totoola o Iesu Keriso? O se meaalofa foai fua lea, ae e tatau ona tatou faaalia le agaga talisapaia loloto mo lea meaalofa.

O Kerisiano moni, ua i se tulaga faaolaina i le faapea ua iai i latou i se tulaga talileleia i luma o le Atua. Ua mautinoa lo latou faaolataga o se vaega o tagata. Ia i latou taitoatasi, e tatau ona latou faafetaiaia mea o manaomia mai e le Atua. Ae peitai, e mafai ona tatou lē taulau, auā na fetalai Iesu: “Afai e le tumau se tasi ia te au, ona lafoaiina lea o ia i tua pei o le la laau, ma faapopoina.”—Ioane 15:6.

ʻO loo Ola le Afioga a le Atua’

O le talanoaga na taʻua i le amataga o le mataupu na teʻa atu, ua toeitiiti nei onosefulu tausaga na tupu ai. O loo talitonu pea Ioane e faapea o le faaolataga e na o Iesu Keriso e ala mai ai, ae ua ia iloaina nei, e manaomia ona tatou aapa atu i ai. Ua faamautuina pea lona mafaufau e faapea o loo faasino atu le Tusi Paia i le puna moni lava e tasi o le faamoemoe mo le fanau a tagata, ma e tatau ai ona tatou suesueina lena tusi matagofie, ia uunaia ai, ma ia faataga e uunaia i tatou e gaoioi i gaoioiga o le alofa, faatuatua, agalelei, usiusitai, ma le onosai. Ua ia tausia aʻe lana fanau ina ia talitonu i mea lava ia, ma i le taimi nei ua fiafia o ia i le vaai atu ia i latou o tausia aʻe foi a latou fanau i le auala lava lea. Ua moomoo o ia, ia iai i tagata uma lena ituaiga o faatuatua, ma o loo ia faia so o se mea na te mafaia ina ia faatumauina ai lea faatuatua i loto ma mafaufau o isi.

Na faagaeeina le aposetolo o Paulo e tusi e faapea “o loo ola le afioga a le Atua, o loo matuā galue foi.” (Eperu 4:12) E mafai ona suia ai olaga. E mafai ona uunaia ai oe e gaoioi ma le loto i gaoioiga o le alofa, faatuatua, ma usiusitai. Ae e tatau ona e faia ni mea e sili atu nai lo na ona “taliaina” i le mafaufau o le mea ua fai mai ai le Tusi Paia. Ia suesue i ai ma faataga lou loto ia uunaia e le Tusi Paia. Ia faataga le poto o loo iai e taʻitaʻiina oe. Ua ofoina atu e le 5,000,000 o Molimau a Ieova loto fesoasoani o loo i atunuu e sili atu i le 230, ni suesuega faale-Tusi Paia e faia fua. Ina ia iloa po o ā mea e mafai ona e aʻoaʻoina mai sea suesuega, ia tusi atu i ē na lomia lenei mekasini. O le faatuatua ma le malosi faaleagaga e te maua mai ai, o le a faafiafiaina ai oe!

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 17 Na lipotia mai e Dr. Christine E. King i lana tusi The Nazi State and the New Religions: Five Case Studies in Non-Conformity e faapea: “I Molimau [a Ieova] uma i Siamani, e toatasi mai le taitoalua na faafalepuipui, e toatasi mai le taitoafā na leiloloa ai o latou ola.”

[Pusa i le itulau 7]

Aisea e ʻFinau ai mo le Faatuatua’?

Ua faatatau atu le tusi o le Tusi Paia o Iuta i “e ua valaauina . . . , ma leoleoina mo Iesu Keriso.” Pe o fai mai ea e faapea ona ua latou ‘taliaina Iesu,’ ua mautinoa ai lo latou faaolataga? E leai, na fai atu Iuta i na Kerisiano ina ia “finau mo le faatuatua.” Na ia avatua ia i latou ni mafuaaga se tolu mo le faia faapea. Muamua, o le Atua na “faaolaina tagata mai le nuu o Aikupito,” ae o le toatele o i latou na mulimuli ane paʻūū ese. Lona lua, e oo lava i agelu sa tetee ma avea ma temoni. Lona tolu, na faaumatia e le Atua ia Sotoma ma Komoro ona o amioga matagā o feusuaiga lē mamā na faia ai i na aai. Ua tuuina mai e Iuta ia tala faale-Tusi Paia “e fai ma faailoga.” Ioe, e oo lava i tagata talitonu “[ua] leoleoina mo Iesu Keriso,” e tatau ona faaeteete ina ia aua lava neʻi paʻūū ese mai le faatuatuaga moni.—Iuta 1-7.

[Pusa i le itulau 8]

O Lē Fea e Saʻo?

Ua faapea mai le Tusi Paia: “E taʻuamiotonuina le tagata i le faatuatua, e le o i ai galuega o le tulafono.” Ua fai mai foi: “Ua taʻuamiotonuina le tagata i galuega, a e le na o le faatuatua.” O lē fea e saʻo? Pe ua taʻuamiotonuina i tatou i le faatuatua po o galuega?—Roma 3:28; Iakopo 2:24.

O le tali autasi mai le Tusi Paia e faapea e saʻo uma mea e lua.

E mo le faitau senituri, na manaomia ai e le Tulafono na tuuina mai e le Atua e ala ia Mose, ia tagata tapuai Iutaia ina ia o latou faia ni taulaga faapitoa o agasala ma ni taulaga o viiga, ia tausia aso o tausamiga, ma gauai atu i tulafono i mea taumafa ma isi manaoga. O na “galuega o le tulafono,” po o le faafaigofie, “o galuega,” sa lei toe manaomia ina ua uma ona saunia mai e Iesu le taulaga lelei atoatoa.—Roma 10:4.

Ae o le mea moni e faapea o ia galuega na faia i lalo o le Tulafono Faa-Mose na suia e le taulaga silisili a Iesu, na lei uiga ai e faapea e mafai ona tatou faaleamanaiaina faatonuga a le Tusi Paia. Ua fai mai le Tusi Paia: “E le sili ea ona faamamāina o tatou loto fuatia ifo mai galuega [tuai] e oti ai i le toto o Keriso . . . ina ia tatou avatu le auaunaga paia i le Atua soifua?”—Eperu 9:14, NW.

E faapefea ona tatou “avatu le auaunaga paia i le Atua soifua”? E aofia ai i isi mea, ua fai mai le Tusi Paia ia o tatou tau faasaga i galuega a le tino, ina ia teena amioga lē mamā a le lalolagi, ma ia alofia ana mailei. Ua faapea mai: “Ia e tau le taua lelei i la le faatuatua,” ia tuu ese “le agasala e faalavelavegofie ai i tatou,” ma ia “taufetuli ma le onosai i le ala tanu o i o tatou luma, ma ia vaavaai atu ia Iesu, o lē na te taʻitaʻiina ma le na te faaatoatoaina le faatuatua.” Ma ua uunaia i tatou e le Tusi Paia ina ia aua ‘neʻi faavaivai ma lē lavatia i o tatou loto.’—1 Timoteo 6:12; Eperu 12:1-3; Kalatia 5:19-21.

E tatou te lē maua le faaolataga i lo tatou faia o ia mea, auā e leai se tagata e lava ni mea na te faia e faafetauia ai sea faamanuiaga ofoofogia. Ma e lē tatau ia i tatou lenei meaalofa matagofie, pe afai e lē taulau ona tatou faaalia le alofa ma le usiusitai i le faia o mea ua taʻu mai e le Tusi Paia e finagalo i ai le Atua ma Iesu e tatou te faia. A aunoa ma galuega e faaalia mai ai lo tatou faatuatua, o lona uiga o lo tatou faapea mai o loo tatou mulimuli ia Iesu, o le a faalēaogaina, auā ua taʻua manino mai e le Tusi Paia: O “le faatuatua, pe afai e le i ai galuega, e mate lava ia ina ua na o ia.”—Iakopo 2:17.

[Ata i le itulau 7]

Ia Suesue le Tusi Paia, ma ia uunaia ai