“Ia Outou Faatalitali ia te Au”

“O lenei, ia outou faatalitali ia te au, o loo fetalai mai ai Ieova.”—SEFANAIA 3:8.

1. O le ā le lapataiga na tuuina atu e le perofeta o Sefanaia, ma aisea e naunau ai i lenei mea tagata o ē o loo soifua i aso nei?

“O LOO latalata mai le aso tele o Ieova.” O lenei alaga lapatai sa fofogaina mai e le perofeta o Sefanaia i le vaeluagalemu o le senituri lona fitu T.L.M. (Sefanaia 1:14) I totonu o le 40 po o le 50 tausaga na sosoo ai, na faataunuuina ai le valoaga ina ua oo mai le aso e faaoo ai le sala faafaamasinoga a Ieova ia Ierusalema ma nuu uma sa latou luʻia le pule silisili ese a Ieova e ala i a latou faiga leaga sa fai i ona tagata. Aisea e naunau ai i lenei mea tagata o ē o loo soifua i le faaiuiuga o lenei 20 senituri? O loo tatou soifua nei i le taimi ua vave ai le faaloloʻi mai o le “aso tele” faaiu o Ieova. E pei lava ona sa iai i aso o Sefanaia, ua faapena foi ona toeitiiti nei ona sasaa mai lea o le ‘toasa aasa’ o Ieova i le Ierusalema i ona po nei—o Kerisinetoma—ma nuu uma uma o loo faia mea leaga i tagata o Ieova ma luʻia lana pule silisili ese aoao.—Sefanaia 1:4; 2:4, 8, 12, 13; 3:8; 2 Peteru 3:12, 13.

Sefanaia—O se Molimau Lototele

2, 3. (a) O le ā se mea tatou te iloa e faatatau ia Sefanaia, ma o le ā e faaalia ai o ia o se molimau lototele a Ieova? (e) O ā mea moni e mafai ai ona tatou iloa le taimi ma le nofoaga na faia ai valoaga a Sefanaia?

² E itiiti se iloa e faatatau i le perofeta o Sefanaia, o lē o lona igoa (faa-Eperu, Tsephan·yahʹ) o lona uiga “Ua Natia e Ieova (Ua Teumaluina).” Peitai ane, i le faaeseesega mai isi perofeta, ua aumaia e Sefanaia lona gafa e amata mai i le augatupulaga lona fa, pe a faasolo i tua ia “Esekia.” (Sefanaia 1:1; faatusatusa i le Isaia 1:1; Ieremia 1:1; Esekielu 1:3) O se mea uigaese lenei, auā ua toatele ai tagata faimanatu ua latou mātaulia faapea o le augatamā o Sefanaia, o le tupu faamaoni lea o Esekia. Pe afai e moni lena, o lona uiga la o Sefanaia na tupuga mai le aiga tupu, ma ua atili ai ona uigā lona matuā taʻusalaina o alii sili o Iuta ma faaalia atu ai o ia o se molimau ma o se perofeta lototele a Ieova. O lona iloa lelei o le faafanua o Ierusalema ma mea sa faia ai i le lotoā o le fale o le tupu ua taʻu mai ai atonu sa ia folafolaina atu iuga faafaamasinoga a Ieova i le aai o Ierusalema lava ia.—Tagai i le Sefanaia 1:8-11, le faaopoopoga i le pito i lalo o le mau i le NW.

³ Seʻi mātau le mea moni e faapea, a o folafolaina atu e Sefanaia iuga faafaamasinoga a le Atua faasaga i “alii sili” o Iuta (o ē taualoa, po o alii mai ituaiga) ma “alo o le tupu,” sa lei lavea lava le tupu i ana faitioga. * (Sefanaia 1:8; 3:3) E taʻu mai ai i lenei mea, ua uma ona amata faaalia e le tupu talavou o Iosia se faanaunauga mo le tapuaiga mamā, e ui lava pe a mātau atu i le tulaga lea na taʻuleagaina e Sefanaia, e foliga mai ai sa lei amataina e Iosia i lea taimi le toe fuataʻiina faaletapuaiga. O nei mea uma e taʻu mai ai sa vavalo atu Sefanaia i le nuu o Iuta i le vaitaimi o tausaga tauamata o le  nofoaiga a Iosia, o lē na nofotupu mai le 659 e oo i le 629 T.L.M. O le malosi o le vavalo atu a Sefanaia e mautinoa le faateleina ai o le mātauina e le tupu talavou o Iosia o ifoga tupua, faiga sauā, ma amioga faapiopio sa matuā taatele i Iuta i lena taimi, ma faamalosia ai lana tauiviga lea na faia mulimuli ane e faasagatau atu ai i ifoga tupua.—2 Nofoaiga a Tupu 34:1-3.

O Mafuaaga o le Toasa Aasa o Ieova

4. O ā fetalaiga na faaali atu ai e Ieova lona toasa ia Iuta ma Ierusalema?

⁴ Na iai mafuaaga tonu a Ieova e toasa ai i taʻitaʻi o le nuu ma tagata na ʻaināina Iuta ma lona aai laumua o Ierusalema. E ala atu i lana perofeta o Sefanaia, na ia fetalai ai: “Ou te faaloaloa atu foi loʻu lima i luga o Iuta, ma luga o i latou uma o e nonofo i Ierusalema, ou te faaumatia foi i lenei mea o toe mea a Paala, o le igoa foi o faitaulaga i tupua faatasi ma ositaulaga; o i latou foi o e ifo i ʻau o le lagi i luga o fale; o i latou foi o e ifo ma tauto ia Ieova, a e tauto foi ia Moloka.”—Sefanaia 1:4, 5.

5, 6. (a) O le ā le tulaga faalelotu sa iai i Iuta i le vaitaimi o Sefanaia? (e) O le ā le tulaga sa iai i taʻitaʻi o le nuu o Iuta ma o latou tagatanuu?

⁵ Sa pisipisia Iuta i tū matagā faafanautama a le tapuaiga ia Paala, o faiga faatemoni o le saili atu i fetu, ma le tapuaiga i le atua faapaupau o Moloka. Pe afai o Malekama lea e manatu i ai nisi e tutusa ma Moloka, o lona uiga la o le tapuaiga sese a Iuta na aofia ai faiga taulaga inosia ia sa faia i tamaiti. O na faiga faalotu sa matuā inosia i le silafaga a Ieova. (1 Tupu 11:5, 7; 14:23, 24; 2 Tupu 17:16, 17) Sa latou matuā faatupuina lona toasa ae maise lava auā sa faaauau pea e le ʻau ifo i tupua ona faia a latou tautoga i le suafa o Ieova. Ona ia lē toe faapalepale ai lea i na faiga lē mamā faalotu ae o le a matuā faaumatia faitaulaga faapaupau ma faitaulaga aposetate.

⁶ E lē gata i lea, sa amio piopio taʻitaʻi o le nuu o Iuta. Sa pei ona alii sili o ni “leona fetagisi” na fia aai solo, ma ona faamasino sa faatusaina i “luko” taufeai. (Sefanaia 3:3) Sa tuuaʻia o latou tagatanuu ina ua latou ‘faatumu le fale o latou alii i le sauā ma le pepelo.’ (Sefanaia 1:9) Na matuā taatele le matapeapea i meafaitino. Sa faaaogā sese e le toatele o tagata le tulaga na iai ina ia faateleina ai lo latou tamaoaiga.—Sefanaia 1:13.

Masalosaloga e Uiga i le Aso o Ieova

7. O le ā le umi o le vaitaimi a o lei oo mai “le aso tele o Ieova” na vavalo ai Sefanaia, ma sa faapeī le tulaga faaleagaga o le toatele o tagata Iutaia?

⁷ E pei ona ua uma ona tatou mātauina, o le tulaga matautia faalotu lea na taatele i aso o Sefanaia e faaalia mai ai sa ia faia lana galuega o se molimau ma o se perofeta, a o lei amataina e le tupu o Iosia lana tauiviga e faasagatau atu i ifoga tupua, pe tusa o le 648 T.L.M. (2 Nofoaiga a Tupu 34:4, 5) E foliga mai la, e lē itiiti mai i le 40 tausaga na vavalo ai Sefanaia a o lei oo mai “le aso tele o Ieova” i le malo o Iuta. A o lei oo i lena aso, e toatele tagata Iutaia na latou masalosalo ma ‘toe faamaamulu’ mai le auauna atu ia Ieova, ma oo ina lē toe fiafia mai.  Ua taʻua e Sefanaia i latou na o ē ua “le saili ia Ieova, pe fesili ia te ia.” (Sefanaia 1:6) Ua faamaonia mai, o tagata i Iuta sa itiiti lava so latou naunau, e lei mamafa i o latou mafaufau le Atua.

8, 9. (a) Aisea na suesueina ai e Ieova “tagata o e ua toʻa i luga o ʻalu o a latou uaina”? (e) I ā auala o le a taui atu ai e Ieova i ē sa ʻaināina Iuta ma o latou taʻitaʻi o le nuu ma taʻitaʻi lotu?

⁸ Sa faaalia e Ieova lana fuafuaga ina ia suesueina i latou o loo faapea mai o ona tagata. I le lotolotoi o ē na faapea mai o ona tagata tapuai, o le a ia sailia ai i latou o ē sa matuā masalosalo o latou loto i lona tomai po o lana fuafuaga ina ia faalaa ane i mataupufai faaletagata. Na ia taʻua: “Ona po foi ia ou te suesue ai Ierusalema i sulu, ona ou taui atu lea i tagata o e ua toʻa i luga o ʻalu o a latou uaina, o loo faapea i o latou loto, E le faia e Ieova se mea lelei, na te le faia foi se mea leaga.” (Sefanaia 1:12) O le faaupuga o “tagata o e ua toʻa i luga o ʻalu o a latou uaina” (o se faamatalaga i le faiga o le uaina) e faasino atu lea ia i latou o ē ua nofonofo, e pei o ʻalu o uaina ua toʻa ifo i le taʻele o se tapu, ma e lē mananao e toe faalavelave atu ia i latou se isi lava folafolaga e faatatau i le faalaa tauatua lea ua lalata tele mai i mataupufai a tagata.

⁹ O le a taui atu e Ieova i tagata i ē sa ʻaināina Iuta ma Ierusalema, ma o latou faitaulaga o ē na latou palu faatasi lana tapuaiga ma faiga faapaupau. Pe afai sa latou lagonaina se saogalemu, e pei o loo iai i se pogisa i totonu o pa o Ierusalema, o le a ia sailia i latou i le lamepa mumū malosi lea o le a mafai ona matuā vaʻili ai le pogisa faaleagaga lea sa latou sulufai i ai. O le a ia luluina i latou mai lo latou matamoe faaletapuaiga, muamua e ala mai i ni feau uigaese faafaamasinoga, ona sosoo ai lea ma le faaooina mai o na sala faafaamasinoga.

“O loo Latalata mai le Aso Tele o Ieova”

10. Na faapefea ona faamatalaina e Sefanaia “le aso tele o Ieova”?

¹⁰ Na faagaeeina Sefanaia e Ieova ina ia folafola mai e faapea: “O loo latalata mai le aso tele o Ieova, e lata mai lava, o loo matuā tele vave mai lava, o le taalili o le aso o Ieova; e matuā tagiaue ai le toa.” (Sefanaia 1:14) O le a oo ane aso faigata mo tagata uma lava—o faitaulaga, o alii sili, ma tagata lautele—o ē na mumusu e utagia le lapataiga ma toe foi atu i le tapuaiga mamā. I le faamatalaina o lena aso o le faaooina o le sala faafaamasinoga, ua faaauau mai ai le valoaga: “E fai lea aso ma aso o le toasa, o le aso o le puapuaga ma le tiga, o le aso o le faatafunaina ma le faagaogaoina, o le aso o le pouliuli ma le pogisa, o le aso o ao ma le faamalumalu, o le aso o le pu ma le pāpā o alaga i le taua, e sii i aai nofo ʻolo atoa ma ʻolo maualuluga.”—Sefanaia 1:15, 16.

11, 12. (a) O le ā le feau faafaamasinoga na folafolaina atu ia Ierusalema? (e) Pe na mafai e le tamaoaiga faaletino ona faasaoina ai tagata Iutaia?

¹¹ I le na o ni nai tausaga lava, o le a osofaia loa e ʻautau a Papelonia le nuu o Iuta. O le a lē mafai ona sosola ese tagata o Ierusalema. O le a matuā faatamaʻia fale e nofoia e tagata ma nofoaga o pisinisi. “O loo fetalai mai Ieova, O lea aso e i ai le leo o le alaga i le faitotoa o iʻa, ma le uio i le lua o aai, ma  le taalili o le lepetia o mea e tele i mauga. Ina uio ia outou o e mau i Metesa [o se vaega o Ierusalema], auā ua faaumatia le nuu o Kanana; ua fasiotia i latou uma o e ave avega o ario.”—Sefanaia 1:10, 11, le faaopoopoga i le pito i lalo o le mau i le NW.

¹² Ona o le mumusu e talitonu i le latalata mai o le aso o Ieova, na toatele ai tagata Iutaia sa matuā aafia i faiga faapisinisi e tele ai tupe maua. Ae ala mai i lana perofeta faamaoni o Sefanaia, na valoia ai e Ieova e faapea, o lo latou tamaoaiga o le a avea “ma vete, o latou fale foi e avea ia ma mea gaogao.” O le a latou lē inuina le uaina na latou faia, ma “[o le a] le mafai lava i o latou ario ma o latou auro ona laveai ia te i latou i le aso o le toasa o Ieova.”—Sefanaia 1:13, 18.

Na Faamasinoina Isi Nuu

13. O le ā le feau faafaamasinoga na faasilasila atu e Sefanaia ia Moapi, Amoni, ma Asuria?

¹³ E ala mai i lana perofeta o Sefanaia, na faaalia mai ai foi e Ieova lona toasa i nuu ia na latou faia mea leaga i ona tagata. Na ia faalauiloa mai: “Ua ou faalogo atu i le faifai mai a Moapi, ma le faaleaga mai a le fanauga a Amoni, ua latou faifai mai ai i loʻu nuu, ma latou faamaualuluga mai ai i lo latou tuaoi. O le mea lea, o loo faapea mai ai Ieova o ʻau le Atua o Isaraelu, Ou te ola aʻu, e avea lava Moapi pei o Sotoma, o le fanauga a Amoni foi pei o Komoro, o le mea e i ai le vao ogoogo, ma lua o masima, o le mea gaogao foi e faavavau. . . . Na te faaloaloa atu foi lona aao i le itu i matu, ma faaumatia Asuria; e fai foi e ia o Nineva ma mea gaogao, o le nuu naumati pei o le vao.”—Sefanaia 2:8, 9, 13.

14. O ā faamaoniga e iloa ai, na ‘fāifāi ma faamaualuluga’ nuu ese i tagata Isaraelu ma lo latou Atua, o Ieova?

¹⁴ O Moapi ma Amoni sa avea ma fili o Isaraelu mo ni taimi umi. (Faatusatusa i le Faamasino 3:12-14.) I le Maa Moapi (Moabite Stone) i le Falemataaga o Louvre i Pale, o loo iai se tusitusiga o loo tusia ai se faamatalaga faasausili a le tupu Moapi o Mesa. Ua ia taʻua ai ma le faamaualuga lona fāoa o ni aai o Isaraelu e ala i le fesoasoani a lona atua o Kamusa. (2 Tupu 1:1) O Ieremia, o lē na ola i le taimi lea na iai foi Sefanaia, na taʻua e ia le nofoia e sā Amonī o le laufanua o Isaraelu e taʻua o Kato, e ala i le fesoasoani a lo latou atua o Malekama. (Ieremia 49:1) Ae mo Asuria, na sii taua mai le tupu o Salemanesa V ma fāoa ai Samaria i le tusa o le senituri a o lei oo i aso o Sefanaia. (2 Tupu 17:1-6) E lei leva lava mulimuli ane, na osofaia ai e le tupu o Sanerivi le nuu o Iuta, fāoa le tele o ona aai nofoʻolo, ma na oo foi ina faamataʻuina ma Ierusalema. (Isaia 36:1, 2) Sa fāifāi ma faamaualuga ia Ieova le tautūupu a le tupu Asuria, ina ua faatonuina le siilima atu o Ierusalema.—Isaia 36:4-20.

15. Na faapefea ona faamaasiasia e Ieova atua o nuu ese o ē na latou fāifāi ma faamaualuluga i ona tagata?

¹⁵ Ua taʻua i le Salamo 83 nisi o nuu, e aofia ai Moapi, Amoni, ma Asuria, o ē na latou fāifāi ma faamaualuluga ia Isaraelu, ma faapea mai ma le mitamitavale: “O mai ia, ia tatou faaumatia i latou ia le toe fai ma nuu; ia le toe manatua lava le igoa o Isaraelu.” (Salamo 83:4) Na faasilasila atu ma le lototele e le perofeta o Sefanaia e faapea, o nei nuu uma faamaualuluga ma o latou atua o le a faamaasiasia e Ieova o ʻau. “E oo lea mea ia te i latou ona o lo latou faamaualuluga, auā na latou faifai ma faamaualuga i le nuu o Ieova o ʻau. E matautia Ieova e i latou; auā na te faaumatia atua uma o le lalolagi; e ifo tagata ia te ia taitasi i le mea e nofo ai, o nuu tumatafaga uma o nuu ese.”—Sefanaia 2:10, 11.

“Ia Outou Faatalitali”

16. (a) O le oo mai o le aso o Ieova sa avea ma puna o le olioli mo ai, ma aisea? (e) O le ā le poloaiga faagaeeloto na auina atu i lenei vaega totoe faamaoni?

¹⁶ E ui ina sa taatele i taʻitaʻi o le nuu ma ē na ʻaināina laueleele o Iuta ma Ierusalema le uiga paie faaleagaga, le faalotolotolua, le  ifo i tupua, o faiga faapiopio, ma le matapeapea i meafaitino, ae foliga mai na iai nisi tagata Iutaia sa latou faalogologo atu i valoaga lapatai a Sefanaia. Sa faanoanoa i latou ona o faiga inosia a alii sili, o faamasino, ma faitaulaga i sā Iutā. O faasilasilaga a Sefanaia sa avea o se puna o faamafanafanaga i na tagata faamaoni. Nai lo le avea o le oo mai o le aso o Ieova o se pogai mo le popole, ae na avea o se puna o le olioli mo i latou, auā o le a aumaia ai se mutaaga i na faiga inosia. Sa utagia e lenei vaega totoe faamaoni le poloaiga faagaeeloto a Ieova e faapea: “O lenei, ia outou faatalitali ia te au, o loo fetalai mai ai Ieova, ia oo i le aso ou te tulai atu ai i le vete; auā ua tonu ia te au e faapotopotoina nuu ese, e aofia lava malo; ina ia sasaa atu i luga ia i latou loʻu ita, o loʻu ita tele uma lava; auā e faaumatia le lalolagi uma i le afi o loʻu ita.”—Sefanaia 3:8.

17. O anafea ma na faapefea ona amata faataunuuina i nuu, feau faafaamasinoga a Sefanaia?

¹⁷ O i latou na utagia lena lapataiga sa lei faateʻia i latou. E toatele na soifua pea ma vaaitino i le faataunuuga o le valoaga a Sefanaia. I le 632 T.L.M., na faatoilaloina ai ma faaumatia Nineva e se ʻautau tuufaatasi a Papelonia, Metai, ma ni ʻautau tetele mai mātū, atonu o ni tagata Sekutia. Ua faamatala mai e le tusitala o talafaasolopito o Will Durant e faapea: “Sa tuufaatasia le ʻautau a Papelonia i le taʻitaʻiga a Nabopolassar, ma le ʻautau a Metai i le taʻitaʻiga a Cyaxares, ma se ʻautau tele o tagata Sekutia mai Caucasus, ma na pei o se meanoa ma le emo o le mata le puʻeina o aai nofoʻolo o le itu i mātū. . . . I le na o le tasi lava le osofaiga, na mou atu ai loa Asuria ua lē toe vaaia.” O le mea tonu lava lena sa valoia e Sefanaia.—Sefanaia 2:13-15.

18. (a) Na faapefea ona faaooina atu le sala faafaamasinoga ia Ierusalema, ma aisea? (e) Na faapefea ona faataunuuina le valoaga a Sefanaia e faatatau ia Moapi ma Amoni?

¹⁸ O le toatele o tagata Iutaia o ē na faatalitali atu ia Ieova sa soifua ai foi ma vaaitino i ana sala faafaamasinoga na faaoo atu ia Iuta ma Ierusalema. E faatatau atu ia Ierusalema, na valoia ai e Sefanaia e faapea: “Oi talofa i le aai fouvale ma le leaga, o le aai saua! Na ia le faalogo i le leo; na ia le talia le aoaiga; na ia le faatuatua ia Ieova, na ia le faalatalata atu i lona Atua.” (Sefanaia 3:1, 2) Talu ai lona lē faamaoni, na faalua ai ona vagaia Ierusalema e ʻautau a Papelonia ma faaiu loa i le faaumatiaga i le 607 T.L.M. (2 Nofoaiga a Tupu 36:5, 6, 11-21) Ae o Moapi ma Amoni, e tusa ai ma le faamatalaga a le tusitala Iutaia o talafaasolopito, o Josephus e faapea, i le tausaga lona lima ina ua mavae le paʻū o Ierusalema, na sii taua atu ai Papelonia i na nuu ma faatoilaloina. Na iu lava ina lē toe iai, e pei ona valoiaina.

19, 20. (a) Na faapefea ona tauia e Ieova i latou o ē na faatalitali atu pea ia te ia? (e) Aisea tatou te manatu mamafa ai i nei mea na tutupu, ma o le ā o le a talanoaina i le mataupu o loo sosoo mai?

¹⁹ O le faataunuuga o nei mea ma isi auiliiliga o le valoaga a Sefanaia, sa avea o se mea na tupu e faamalosia atili ai le faatuatua  o tagata Iutaia ma tagata e lē o ni Iutaia, o ē na latou faatalitali atu ia Ieova. Ia i latou o ē na sao mai le faaumatiaga lea na oo ia Iuta ma Ierusalema, sa iai Ieremia, o Epetemeleka le Aitiope, ma le aiga o Ionatapa le sā Rakapā. (Ieremia 35:18, 19; 39:11, 12, 16-18) O tagata Iutaia faamaoni o ē na faaaunuua faapea ma a latou fanau, o ē na faatalitali atu pea ia Ieova, na aofia ai i latou i le vaega totoe fiafia o ē na faasaoina mai Papelonia i le 537 T.L.M. ma foi atu ai i Iuta e toe faavaeina le tapuaiga mamā.—Esera 2:1; Sefanaia 3:14, 15, 20.

²⁰ O le ā le uiga o nei mea uma i o tatou taimi? I le tele lava o itu, o le tulaga i aso o Sefanaia e tutusa ma mea inosia o loo tutupu i aso nei i Kerisinetoma. E lē gata i lea, o uiga eseese o tagata Iutaia i na aso ua faatusaina i ai uiga ia e mafai ona maua i aso nei, i nisi taimi e maua foi i tagata o Ieova. O vala nei o le a talanoaina i le mataupu o loo sosoo mai.

[Faaopoopoga i lalo]

E Ala i se Autaluga

□ O le ā le tulaga faalelotu sa iai i Iuta i le vaitaimi o Sefanaia?

□ O ā tulaga sa taatele i taʻitaʻi o le nuu, ma o le ā le uiga na faaalia e le toatele o tagata?

□ Na faapefea ona fāifāi ma faamaualuluga nuu i tagata o Ieova?

□ O le ā le lapataiga na avatu e Sefanaia ia Iuta ma isi nuu?

□ Na faapefea ona tauia i latou o ē na faatalitali atu pea ia Ieova?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 9]

O le Maa Moapi e faamaonia ai le tautala o le tupu Moapi o Mesa i upu taufaifai ia Isaraelu anamua

[Ē Ana le Ata]

Maa Moapi: Musée du Louvre, Paris

[Ata i le itulau 10]

I le lagolagoina o le valoaga a Sefanaia, ua tusia ai i lenei papa maa maamaai o le Nofoaiga a Tupu a Papelonia, le faaumatiaga o Nineva e ala i se tuufaatasiga o ʻautau

[Ē Ana le Ata]

Papa maa maamaai: Courtesy of The British Museum