Fesili Mai le Au Faitau

Ua ou malamalama o le upu Eleni “toʹte” (ona) ua faaaogā e faatomua mai ai se mea o sosoo mai. Ae aisea la ua faitauina ai le Mataio 24:9 e faapea: “Ona [“toʹte”] latou tuuina atu ai lea o outou i le puapuaga,” a o lea e tutusa ma le tala a Luka 21:12 e faapea: “A o lei oo nei mea, latou te pupue ma faasaua ia te outou”?

E moni e mafai ona faaaogā le toʹte e faatomua mai ai se mea o sosoo mai, po o se mea o faasolosolo mai, pe a tuu i se isi faaupuga. Ae e manaomia ona tatou malamalama ua lē na o le pau lea o le faaaogaina faale-Tusi Paia o le upu.

Ua faaalia mai e le Greek-English Lexicon of the New Testament and Other Early Christian Literature, a Bauer, Arndt, ma Gingrich e faapea o le upu toʹte ua faaaogaina i uiga faavae e lua i le Tusi Paia.

O le tasi “i lena taimi.” E mafai ona faasino atu i le “taimi ua tuanai ona.” O se faataitaiga ua aumaia e le Mataio 2:17 e faapea: “Ona taunuu lea o le upu a le perofeta o Ieremia.” E lē o faasino atu lenei i se faasologa o mea ae o loo faasino atu i se tulaga patino i le taimi ua tuanai, i lena taimi. Ua faapena foi, ona mafai ona faaaogaina le toʹte e faasino “i le lumanai ona.” O se tasi faaaoaoga o loo maua i le 1 Korinito 13:12 e faapea: “Auā o ona po nei tatou te vaavaai ai faanenefu i le faaata, a o ia ona po tatou te fesagai ai; o nei ona po ou te iloa ai faaleatoa, a o ia ona po ou te iloa tino ai, pei ona iloatinoina o aʻu.” Ua faaaogā iinei e Paulo le toʹte i sona uiga ‘i lea taimi i le lumanai.’

E tusa ai ma lenei lomifefiloi, o le isi faaaogaina o le upu toʹte e “faatomua mai ai se mea o sosoo mai i le gasologa o le taimi.” Ua aumaia i lenei lomifefiloi le tele o faataitaiga ia ua maua i tala e tolu na tali atu ai Iesu i fesili a aposetolo e uiga i se faailoga o lona faatasi mai. * O ni faataitaiga i le faaaogaina o le toʹte e “faatomua mai ai se mea o sosoo mai i le faasologa o le taimi,” na siiina mai e le lomifefiloi le Mataio 24:10, 14, 16, 30; Mareko 13:14, 21; ma le Luka 21:20, 27. Pe a tilofaia manatu o loo siomia ai ona iloa ai lea o le pogai ua saʻo ai le malamalamaga e uiga i le faasologa o se mea o sosoo mai. Ma ua fesoasoani lenei i le iloaina o le uiga o valoaga a Iesu lea sa aofia ai faasologa o mea o le a tutupu i le lumanai.

Ae peitai, e lē manaomia ona tatou manatu faapea o faamatalaga uma o le toʹte i nei tala e tatau lava ona pipiimau atu i le faatomuaina o mea o le a sosoo mai i le faasologa o le taimi. Mo se faaaoaoga, i le Mataio 24:7, 8, ua tatou faitau ai e faapea na valoia mai e Iesu o le a sii tau le tasi nuu i le tasi nuu, ma o le a iai foi oge ma mafuie. Ua faaauau mai le fuaiupu e 9 e faapea: “Ona latou tuuina atu ai lea o outou i le puapuaga, ma latou fasiotia outou; e inosia foi outou e nuu uma ona o loʻu igoa.” Pe ua talafeagai ea ona malamalama faapea o taua, oge, ma mafuie ia na muai valoia e ao ona tutupu uma i le taimi e tasi, ma atonu e mou atu, a o lei amataina sauāga?

E lē talafeagai lena, ma e lē o taʻu maia foi e ala i faataunuuga ua tatou iloa i le uluai senituri. O le tala i le tusi o Galuega ua faaalia ai i le taimi na faatoʻā uma ona amata ai le talaʻiga a tagata i le faapotopotoga fou faa-Kerisiano, na latou tofo ai i teteega ogoogo. (Galuega 4:5-21; 5:17-40) E mautinoa e lē mafai ona tatou fai atu o taua, oge, ma mafuie uma ia na fetalai i ai Iesu, na tutupu muamua atu i lo na uluai sauāga. Nai lo lea, o na teteega na oo mai “a o lei” taunuu le tele o isi mea na valoia, lea ua ogatasi ma le auala na faaupuina ai e Luka na manatu e faapea: “A o lei oo nei mea, latou te pupue ma faasaua ia te outou.” (Luka 21:12) Ua mafai ona fai atu ai e faapea i le Mataio 24:9, ua faaaogaina ai le toʹte i le uiga faapea “i lena taimi.” A o faagasolo taimi o faiga taua, oge ma mafuie, po o i lena taimi, o le a sauāina ai soo o Iesu.

[Faaopoopoga i lalo]