Se Tau mo le Tuputupu Aʻe i Equatorial Guinea

TAULUULU ola, o le mea muamua lena e ofo ai se tagata faimalaga pe a tulaueleele le vaalele o ia malaga atu ai i le malae vaalele faavaomalo i Equatorial Guinea. O le auala e sosolo atu ai le vaalele, e siosiomia e laau tetele ia e foliga e matuā laiti ai lava fale o le malae vaalele. O le vaomua lauolaola e tutupu olaola e mai lava i le matafaga e oo atu i tumutumu o mauga, ua faapogaia e timuga tetele ma le lelei o le tau i le tausaga atoa e i le va o le 80 ma le 90 tikerī.

O loo olaola ai foi i Equatorial Guinea se isi ituaiga o tuputupu aʻe, “ua faatupuina mai e le Atua.” (Kolose 2:19) E pei o le tagata ofisa Aitiope o lē na sailia se fesoasoani mai ia Filipo, ua faapena ona naunau le toatele iinei e fia malamalama i le Tusi Paia. (Galuega 8:26-39) O se mea masani lava mo se tagata i le auala ona faalatalata atu i se tasi o Molimau a Ieova ma talosaga atu mo se suesuega faale-Tusi Paia. E pe ā ma le 325 Molimau i Equatorial Guinea o loo faia le sili atu i le afe suesuega faale-Tusi Paia.

Lūlūina o Fatu i Uluai Tausaga

O Equatorial Guinea, o le atunuu aupito laitiiti i Aferika, e taatia i le itu i saute o Nigeria ma Cameroon. (Tagai i le faafanua.) Na muai avatua le tala lelei iina e Molimau mai  Nigeria o ē na ō atu e saili galuega i faatoaga koko. E ui lava sa faavaeina ai ni nai faapotopotoga e tautala i le faa-Peretania, ae na toe soloia mulimuli ane ina ua toe foi atu nei uso i Nigeria. Ae peitai, e lei pine lava talu ona maua le tutoatasi o le atunuu i le 1968, na tofia atu ai iina ni ulugalii misionare se toatolu a le Sosaiete o le Olomatamata. Sa lē mafai ona latou nonofo umi ai ona o tulaga faigata faapolotiki, ae na maua ai ni iuga lelei i la latou molimau atu.

Na feiloai ai Santiago, o se tasi o misionare, ma Buenaventura, o se tamaloa maualuga, tinoese ma le malosi, sa lauiloa i tagata o le nuu ia supameni. O ia o se tagata lotu ma e naunau tele i le Tusi Paia, peitai e ese le ita leaga. E na o le fai atu o se upu lē malie, ua lava lea e na te taiaina ai se tasi. Ina ua ita o ia a o iai i se tasi o falepia, na taape uma lava tagata sa iai, na oo lava ina feaʻei i faamalama ina ia sosola ese ai mai ana tuʻi. O le mea moni foi, a o ia faalogologo atu ia Santiago, sa ia manatu e na te fasia Santiago pe afai e lē mafai e Santiago ona aumaia ni mau mai le Tusi Paia e faatalitonu ai o ia i mea na ia fai atu ai. Sa faapea ifo o ia i lona loto, ‘E leai se tasi e mafai ona ia faavaleaina ia supameni.’ Sa maofa lava o ia i mea na ia faalogo i ai, ae maise lava e uiga i le faamoemoe o le ola e faavavau i se lalolagi parataiso, o lea na ia ioe ai e faia se suesuega faale-Tusi Paia.

A o faagasolo le suesuega, na oo ai ina matuā malosi le faanaunauga o Buenaventura e fia ola e faavavau i le Parataiso, ma na ia aʻoaʻoina e faapea, e tatau ona ogatasi lona olaga ma tapulaa a le Atua ina ia mafai ai ona maua o lena taui. I le iloaina lelei e faapea, o Kerisiano moni, e latou te lē “taui atu le leaga i le leaga,” na amata ai loa ona ia faia se taumafaiga malosi ina ia pulea lona ita.—Roma 12:17.

I se tasi aso na oo ai se tofotofoga moni ia te ia, ina ua faafuasei ona lāvea o ia i le ipu pia a se tasi tagata i le falepia. Na ita le tamaloa ma tago atu tuʻi Buenaventura. Sa vave lava ona taape tagata sa i le pa pia i le manatu o le a faia se fusuaga. Ae ma le loto maulalo, na totogia ai e Buenaventura le ipu malamalama na taʻe, ma faatau le isi ipu pia ma le tamaloa, ma faatoese i ai ona o lona faavasivasi. Ina ua iloa e tagata o le suesueina o le Tusi Paia na mafai ai ona ia faia o nei suiga, e toatele na naunau e latou te suesue ma ia i le Tusi Paia. E oo atu i le taimi na papatisoina ai Buenaventura, ua ia faia ni suesuega faale-Tusi Paia se lima. Sa auauna o ia o se toeaina mo le lima tausaga ua mavae, ma e ui lava o loo taʻua pea o ia e tagata o supameni, ae i le taimi nei, ua na o se tala ula.

 ʻIloa Lelei o Latou Manaoga Faaleagaga’

I tausaga o le 1970 e oo i le 1980, sa faaauau ai pea ona talaʻi ma faapotopoto faatasi nai Molimau o le atunuu lava ia i le auala aupito sili na latou mafaia. Mulimuli ane, na ō mai ai ni ulugalii misionare mai Sepania e fesoasoani. Ua manatua ai e Andrés Botella, o lē na auauna i Equatorial Guinea mo le 12 tausaga e faapea, ina ua faatoʻā taunuu atu, sa fiafia o ia i tagata ona o lo latou ‘iloa lelei o o latou manaoga faaleagaga.’ (Mataio 5:3) Fai mai a ia: “Sa avea o se fiafiaga moni le suesueina o le Tusi Paia ma na tagata loto naunau.”

O Mele, o se tuafafine Sepania sa suesueina le Tusi Paia ma se tamaitai talavou e igoa ia María, o lē na taʻua e faapea, o ona mātua o Francisco ma Fausta, sa naunau foi e faia se suesuega. Talu ai ona e 15 suesuega a Mele na faia, ma e mamao le mea e nonofo ai mātua o María, na tele ai ni vaiaso na mavae ae faatoʻā mafai ona ia asiasi atu ia te i laʻua.

Ae ina ua feiloai mulimuli ane Mele ma lana tane o Serafín ma mātua o María, ua leva ona iai sa la tusi E Mafai ona E Ola e Faavavau i Parataiso i Le Lalolagi * ma se Tusi Paia, ma sa naunau i laʻua e amata ona suesue. O lea, na amata ai loa lava i le taimi lena. Sa mātauina e Serafín e faapea, sa iloa lelei e mātua o María le mataupu. Na faapena foi i le asiasiga lona lua ina ua latou suesueina le mataupu atoa. Na manatua ai e Serafín e faapea: “E tai pei lava o loo ia suesue ma ni Molimau papatisoina se toalua.” I le asiasiga lona tolu, talu ai e foliga mai ua la malamalama lelei i le mataupu, na filifilia ai e Serafín se faiga o fesili ma tali ina ia iloa ai po o le ā le tele ua oo i ai lo la malamalama. Na ia iloa e faapea, ua uma ona suesueina e Francisco ma Fausta le tusi atoa e na o i laʻua lava!

Na faapefea ona la maua ai ni āuga lelei i lo la poto fou? I le ogatasi ma mea na la aʻoaʻoina, na la taofia ai le toe auai i sauniga faaagaga, ma ua motusia sootaga ma le Lotu Katoliko. E lē gata i lea, ua taofia foi e Francisco le ulaula tapaa, ma la te lei toe aai lava i ni aano o manu e lei lelei ona faamasaaeseina le toto. Talu ai ua iloa tino lo la faatatauina o mea uma na la aʻoaʻoina, na faalaeiauina ai i laʻua ina ia amata ona tufa atu lo la poto i isi. Na amata loa ona la talaʻi i o la tuaoi. I le na o le tolu masina, ae ua agavaa i laʻua mo le papatisoga. Ua avea nei Francisco ma auauna o le faiva, ma ona o la laʻua faaaoaoga lelei ma le maelega i le talaʻiga, e toatolu le la fanau teine ua avea nei ma Molimau, e toalua le la fanau tama ua auai i sauniga, ma le isi toaono o tauaiga o loo faia suesuega.

E lei umi lava talu ona uma lona papatisoga, na feiloai ai Francisco ma Pablo, o se Katoliko aʻiaʻi o lē sa auauna i le vaaia o mea tau i sauniga a lana lotu. Sa masani ona lauga atu Pablo i le aulotu pe a leai se patele. Pe afai sa maʻi se tasi o le aulotu, sa ia asiasi atu i ai; afai foi sa lē sau se tasi i le lotu, e asiasi atu i ai Pablo e faalaeiau i ai; ma afai foi na maliu se tasi, sa ia faia mea uma na te mafaia e faamafanafana ai i le aiga. E mautinoa, sa matuā alofagia Pablo e tagata uma o le aulotu.

Talu ai le matuā naunau o Pablo i le Tusi Paia, sa sauni lelei ai o ia e talia le ofo a Francisco e faia sa la suesuega. Sa vave ona iloa e Pablo le tāua o le feau a le Tusi Paia, ma ina ua mavae ni nai suesuega, na ia filifili ai loa e faaaogā nisi o mau na ia aʻoaʻoina i se tasi o ana “asiasiga faaleoleo mamoe” i se tasi o le aulotu na maʻi. E lei umi lava mulimuli ane, i se tasi o ana lauga i le Aso Sa, na faamalamalama ai e Pablo le tāua o le faaaogaina o le suafa o le Atua, o Ieova, ma le pogai e lē tatau ai ona tatou faaaogā faatusa.

A o faasolo ina ia talisapaia le upu moni, sa manatu o ia e faapea, o le a faapena foi ona tali lelei mai isi tagata o lana aulotu. Ae ina ua uma le tolu po o le fa o nei lauga faavae mai le Tusi Paia, na mātauina ai e Pablo le lē fiafia o tagata i faamatalaga ia na ia fai atu ai. O lea na ia filifili ai e lafoaia le lotu ma auaufaatasi atu e lē aunoa ma Molimau a Ieova. I totonu o ni nai masina, na agavaa ai o ia mo le papatisoga, ma ua avea nei o ia ma tagata talaʻi maelega o le tala lelei. E ui e lē mafai ona ia talaʻi faataimi atoa, ae i le taimi nei, o loo mafai ona ia faia ni suesuega faale-Tusi Paia se sefulu.

 Ua Faatuputeleina Ona o le Faapotopoto Faatasi

E matuā uigā lava i manatu o Molimau i Equatorial Guinea le faatonuga a le Tusi Paia e aua le lafoaiina le faapotopoto faatasi. (Eperu 10:25) Talu mai le 1994 ina ua toe faalauiloaina aloaia e pule o le malo le galuega, sa finafinau ai uso ina ia maua ni Maota o le Malo talafeagai. O le mea moni, o le tele o faapotopotoga ua fausia o latou lava maota po ua agaʻi atu foi i le faia faapea.

I Mongomo, o iina e matuā toatele ai tagata e auai i sauniga i Aso Sa, e masani ona faaluaina ma le ʻafa e sili atu ai i le aofai o le au talaʻi o le Malo, ua galulue malosi ai le faapotopotoga i le fausiaina o se nofoaga telē mo sauniga. E masani ona totogia e isi lotu i Mongomo tagata faigaluega e fausia o latou falesa, o lea sa mataina ai le galuega a Molimau i le atunuu. I le tasi aso na afe atu ai le faifeau o le Iglesia Nueva Apostólica (Lotu Aposetolo Fou) e fesili atu i se tasi o toeaina pe fia le tupe o ia totogia mo nei tagata faigaluega mamafa. Na faapea mai le faifeau, e ui lava e na te faafaigaluegaina tagata o lana lava aulotu e faataatitiaina piliki, ae tuai lava le faagasologa o le galuega. Sa ia tau mānatu ai pe mafai ona ia faafaigaluegaina tagata faigaluega ia sa fausia le Maota o le Malo. Ma ina ua taʻu atu i ai e faapea, o Molimau uma lava sa galulue e aunoa ma se totogi, na alu ese o ia ua lē magagana.

O le auai i sauniga e ono manaomia ai se faataulagaina tele mai ia i latou o ē e mamao mea e nonofo ai mai le Maota o le Malo. O Juan, o se tane talavou na papatiso i le 1994, na fesagai ma lenei tulaga. Sa ia faalogo i le upu moni i Gabon, o iina na ia suesue ai le ʻafa muamua o le tusi o le Ola e Faavavau. Ona toe foi lea o ia i Equatorial Guinea, o lona nuu moni e tusa ma le 65 maila [100 kilomita] le va ma Mongomo. Na avea lenei mea o se luʻi ia te ia i le faaauauina o lana suesuega. Ae e lei faavaivai ai o ia. I masina uma lava e fai malaga ai o ia mo le valu itula i lana uila vilivae i Mongomo, o iina e iai Santiago, o se tasi o toeaina o le faapotopotoga e faia se suesuega ma ia. Sa nofo o ia i Mongomo mo ni nai aso ma e faatolu i le faafā ona faia le suesuega a o iai iina. I lenei auala, na mafai ai ona faaumaina lana suesuega ma agavaa ai mo le papatisoga.

E faapefea ona tumau pea le malosi faaleagaga o Juan ae o loo matuā itiiti sana fesootaiga ma isi Kerisiano? I mea uma lava, ona o lona maelega i le talaʻiina o le tala lelei. E talaʻi atu o ia i tagata uma lava o lona nuu, ma e oo ane i le taimi na papatisoina ai o ia, sa ia faia ni suesuega faale-Tusi Paia se 13. E toaono ana tagata aʻoga na latou ō atu faatasi i le fonotaga o le aso faapitoa i Mongomo e molimauina lona papatisoga. Ua ia faia nei e lē aunoa se Suesuega o Le Olomatamata ma ē loto fiafia i lona vaipanoa, ma e masani lava ona oo atu i le 20 i latou e auai.

Onosai i le Faasūsūina o Fatu

E lē o tagata uma e vave ona tutupu aʻe faaleagaga. I nisi taimi e manaomia tele ai le onosai e vaai atu ua iu ina fua mai fatu. O le mea moni lena na tupu ia Paca, o lē na muai faalogo i le tala lelei i tuā i le 1984 ina ua molimau atu ia te ia i le maketi se tuafafine paeonia, o Edita. Ina ua asiasi atu Edita i le aiga o Paca i le vaiaso na sosoo ai, na ioe ai Paca e faia se suesuega faale-Tusi Paia. E ui sa lē tele se agaigai i luma na faia e Paca, ae sa maumauai pea Edita ona sa ia iloa ni uiga lelei ia Paca. Na faamatala mai e Edita e faapea: “Sa foliga mai o ia o se tagata e pei se mamoe, ma sa ou tatalo ia Ieova ina ia tatalaina le loto o Paca.”

Sa faaauau pea le suesuega a Paca mai lea taimi i lea taimi mo le fa ma le ʻafa tausaga, ma sa itiiti pea se agaigai i luma. O lea ina ua maeʻa ona la suesueina le tusi o le Ola e Faavavau, sa talanoa saʻo atu loa Edita ia Paca e uiga i le tāua o le manatu mamafa i le upu moni. I lona taumafai e pāʻia le loto o Paca, na oo ai lava ina maligi loimata o Edita.

Na manatua e Paca e faapea: “O lena fautuaga mai le loto, na pāʻia moni ai loʻu loto. Na amata mai ai lava i lena aso ona ou faia suiga i loʻu olaga. Sa tusi loʻu igoa i le Aʻoga o le Faiva Faatiokarate, ma i le tausaga lava lena, na avea ai aʻu ma tagata talaʻi e lei papatisoina. O le aso na faataunuuina ai loʻu papatisoga, na avea o se  aso e sili ona fiafia i loʻu olaga!” Ua ese le olaga o Paca i le taimi nei pe a faatusatusa atu i lona lē manatu mamafa i le taimi muamua. O loo ia faia nei ni suesuega faale-Tusi Paia se 13, ma o le mea moni o loo onosai o ia ia i latou e lē o faia vave ni agaigai i luma.

Fesoasoani i Tagata e Faaleleia o Latou Olaga

E ala i le ola e tusa ma tapulaa a le Tusi Paia, ua faia ai e Molimau a Ieova i Equatorial Guinea se talaaga lelei o le faamaoni ma le amio lelei. O se tasi tamaloa o lē sa iloa tino lona fiafia i amio a Molimau a Ieova, na faafeiloaia se toeaina o le faapotopotoga i Bata ma fesili atu: “E iai sau tusi Reasoning? * Ua ou fiu i le avea ma se tagata o le lalolagi. Ua ou manao e avea aʻu o se tasi o Molimau a Ieova!”

O Antonio, o se auauna o le faiva i le faapotopotoga i Malabo, o se faaaoaoga moni lea o se tasi sa i le lalolagi ae ua avea nei o se Molimau. A o lei suesueina le Tusi Paia, sa ola o ia i se olaga lē pulea. Sa ia faaaluina le tele o le tupe na ia maua mai lana galuega o le fai uati, i le ʻava malosi ma sa ola foi o ia i se olaga lē mamā. O le ā na fesoasoani ia te ia e suia lona olaga? Sa matuā faafiafiaina o ia i le mea o loo faamalosia mai i le 1 Korinito 6:9, 10: “Aua neʻi faaseseina outou; o e faitaaga, . . . ma e onā, . . . e le fai mo latou tofi le malo o le Atua.” Ua ia iloa e faapea, ina ia maua le finagalo malie o le Atua, e tatau ona suia lona olaga. Ona o lea, na amata ai ona ia faaeteete i ana aumea. (Faataoto 13:20) Pe a ō atu ana uo muamua e valaaulia o ia latou te ō e inu, nai lo o lea, na ia teena le valaaulia ma sa ia molimau atu ia i latou. E lei umi, ae lē toe faalavelave atu i latou ia te ia.

Pe sa aogā nei taumafaiga uma? Ua faamatala mai e Antonio e faapea: “Ua ou matuā fiafia lava ina ua suia loʻu olaga. Ua sili atu ona lelei loʻu soifua maloloina e ui lava ua 60 maonatupu nei oʻu tausaga, a o aʻu uo muamua, a lē ua feoti, ia o loo mafatia i le lē lelei o o latou soifua maloloina. O le taimi nei ua ou maua ni uo moni nai lo o i latou o ē sa na ona mananao i se uo e faatauina atu a latou ipu pia. O le mea e sili ona tāua i mea uma, ua ou maua se faiā lelei ma le Atua. O loo oʻu auauna nei o se paeonia sauatoa, ma o loo faia sa ma suesuega faale-Tusi Paia ma se tamaloa o lē e iai foi sona faafitauli tau i le inu ʻava malosi, o lea ua mafai ona ou faaaogā le mea na tupu ia te au e fesoasoani ai ia te ia.”

Avea ma Pologa a le Atua

Pe ā ma le 200 tausaga ua mavae, na aumaia ai tagata mai le talafatai o Equatorial Guinea, ma aauina atu ai i vaa i Amerika e fai ma pologa. I aso nei, e toatele ua tauofo e avea ma pologa—pologa mo le Atua. O lenei ituaiga o faapologaina, ua latou maua ai le saʻolotoga moni, ua faasaʻolotoina ai i latou mai aʻoaʻoga faa-Papelonia ma faiga faaagaga. O lenei mea, ua aʻoaʻoina ai foi i latou i le auala e ola ai i ni olaga faamalie loto ma le fua tele. Ua oo ina latou tofo ai i le mea na folafolaina mai e Iesu e faapea: “E iloa foi e outou le mea moni, e tuu saʻoloto foi outou e le upu moni.”—Ioane 8:32.

Faatasi ai ma le 1,937 tagata na auai i le faamanatuina o le Faamanatuga i le 1995—e toetoe lava faaonoina le aofai o tagata talaʻi i le atunuu—ua iai ni faamoemoega sili ona lelei mo le faatupuina atili faaleagaga. A o maelega pea Molimau i Equatorial Guinea e totō ma faasūsū le fatu o le upu moni, ua latou mautinoa e faapea, ‘o le a faatupuina pea e le Atua.’ (1 Korinito 3:6) E aunoa ma se masalosalo, o loo iai se tulaga sili ona lelei mo le faatupuina faaleagaga i Equatorial Guinea!

[Faaopoopoga i lalo]