Le Toe Aso o le Soifuaga Faaletagata o Iesu

Ua faasolo atu i itula afiafi o le Aso Faraile, Nisani 14, 33 T.A. O loo sauni atu se vaega o tamaloloa ma fafine e tanu si a latou uo pele. O se tasi o tamaloa, o Nikotemo, na ia aumaia ni mea manogi ina ia sauniunia ai le tino mo le tanuga. O le tamaloa e igoa ia Iosefa na ia saunia le ie lino mamā ina ia aui ai le tino maliu ua unoʻoa ma manuʻanuʻa.

O AI nei tagata, ma o ai o loo latou tanuina? Pe e aafia ai oe i lenei mea o loo tupu? Ina ia taliina nei fesili, seʻi o tatou toe foi i tua i le amataga o lena aso tāua.

Afiafi o le Aso Tofi, Nisani 14

O loo susulu malosi le masina atoa o loo oso mālie aʻe i luga o Ierusalema. Ua mālōlō ifo le nuu tumutumu ina ua iu le aso mai le tele o galuega. Ua faatumulia le ea i lenei afiafi i le sasala o le manogi o mamoe tunu. Ioe, o loo sauniuni le faitauafe o tagata mo se tausamiga faapitoa—le faamanatuga faaletausaga o le Paseka.

I se potu talimalo telē taalaelae, tatou te maua ai Iesu Keriso ma ona aposetolo e toʻa 12 i se laulau ua saunia. Faalogo! O loo fetalai Iesu. O loo ia faapea atu: “Ua tele lava loʻu manao e muai ʻai lenei paseka ma outou, a o lei oo i loʻu tiga.” (Luka 22:15) Ua silafia e Iesu o loo fuafua ona fili faalelotu ina ia fasiotia o ia. Peitai a o lei tupu lena mea, e iai se mea mataina o le a faia i lenei afiafi.

 Ina ua maeʻa ona faamanatuina le Paseka, ona faailoa atu lea e Iesu e faapea: “E faalataina aʻu e so outou.” (Mataio 26:21) Na tiga le au aposetolo i lenei mea. Pe faamata o ai? Ina ua maeʻa sina talanoaga, ona faapea atu lea o Iesu ia Iuta le Sekara: “O le mea e te faia, ia vave ia ona fai.” (Ioane 13:27) E ui ina sa lē malamalama i ai isi, ae o Iuta o se faalata. Na ia alu ese ina ia faataunuuina lana vaega matavale i le faufauga leaga faasaga ia Iesu.

Se Faamanatuga Faapitoa

Ua faavaeina nei e Iesu se faamanatuga fou atoatoa—lea o le a faamanatuina ai lona maliu. Ua tago i le areto, ona faia lea e Iesu o le tatalo o le faafetai ma tofitofi. “Ina tago ia, ina aai,” ua ia faatonu ai. “O loʻu tino lenei, ua foaiina atu mo outou.” Ina ua uma ona tofutofusia i latou i le areto, ona ia tago lea i le ipu o loo iai le uaina mūmū ma ia faia foi le faafetai. “Ina inu ia outou uma i ai,” ona fetalai atu lea o Iesu ia i latou, i le faamatala atu faapea: “O lenei ipu o le feagaiga fou lea i loʻu toto, ua faamaligiina mo outou.” Na ia faatonu atu faapea i le au aposetolo faamaoni e toʻa 11 na totoe: “Tou te faia le mea nei e fai ma faamanatuga ia te au.”—Mataio 26:26-28; Luka 22:19, 20; 1 Korinito 11:24, 25.

I lena afiafi na sauniunia ai ma le agalelei e Iesu ona aposetolo faamaoni auā mea o loo taatitia mai i o latou luma ma faamautinoa atu lona alofa loloto mo i latou. “E le sili lava le alofa o se tasi i lenei alofa,” o lana faamatalaga lea, “ia tuuina atu e se tasi lona ola e sui aʻi ana uo. O aʻu uo outou, pe afai tou te faia mea uma lava ou te fai atu ai ia te outou.” (Ioane 15:13-15) Ioe, na faamaonia atu e le au aposetolo e toʻa 11 o i latou o uo moni e ala i le tumau ia Iesu i le taimi o ona puapuaga.

Ina ua leva le po—pe ā ua tuanai le tulua o po ma ao—ona faia lea e Iesu se tatalo e lē mafaagaloina, ona latou usuina ai lea o pese o viiga ia Ieova. O lea, i le malamalama o le masina atoa, na latou tuua ai le aai ma agaʻi atu i le Vanu o Ketarono.—Ioane 17:1–18:1.

I le Faatoaga o Ketesemane

E lei umi lava, ae taunuu Iesu ma le au aposetolo i le faatoaga o Ketesemane. I le tuua o le toavalu o le au aposetolo i le faitotoa o le faatoaga, na aveina ai e Iesu Peteru, Iakopo, ma Ioane ma agaʻi mamao atu i totonu i le mea o loo iai le togaolive. Ona ia fai atu lea i le toatolu: “O loo matuā tiga lava loʻu loto e oo i le oti; ina nonofo ia outou iinei, ma mataala.”—Mareko 14:33, 34.

Na faatalitali aposetolo e toatolu a o agaʻi mamao atu Iesu i totonu o le faatoaga e tatalo. I le alaga leotele ma loimata, na ia augani atu ai: “Loʻu Tamā e, a e finagalo i ai, ia e ave ese lenei ipu ia te au.” Ua lafo atu se matafaioi mamafa tele i luga o Iesu. Pagā le tiga sa ia te ia pe a mafaufau atu i faaupuga o le a faia e fili o Ieova pe a faasatauroina Lona Alo pele e toatasi e pei o se tagata solitulafono! Na sili atu ai le tiga sa ia Iesu i le manatu atu i le faalumaina o lona Tamā pele  faalelagi pe afai o le a ia lē taulau i lenei tofotofoga matuitui. Sa tatalo Iesu ma le matuā pulunaunau ma oo ai i se tulaga matuā tiga matuitui lea na avea ai lona afu e pei o ʻaluʻalu toto a o sisina ifo i le eleele.—Luka 22:42, 44.

Ua faatoʻā uma lava ona tatalo Iesu mo le taimi lona tolu. Ae fotuai mai loa tamaloloa o loo tauaveina sulu ma molī. O lē o loo pito mai lava i luma e leai lava se tasi o Iuta le Sekara, o lē na savali saʻo mai lava ia Iesu. Na ia faapea mai a o sogi lemū mai ia Iesu: “Rapi e, si oʻu alofa.” Ona tali atu lea o Iesu: “Iuta e, e te faalataina ea le Atalii o le tagata ma le sogi?”—Mataio 26:49; Luka 22:47, 48; Ioane 18:3.

Sa faafuasei lava ona iloa e le au aposetolo le mea ua tupu. O le a ave faapagotaina lo latou Alii ma la latou uo pele! Ona seʻi ai lea e Peteru se pelu ma tipiesea ai le taliga o le auauna a le faitaulaga sili. Na faavave lava ona valaau atu Iesu: “Soia, ua lava lea.” Ona ia aapa atu lea ma faamalolo le auauna ma faatonuina Peteru: “Ina toe sulu ia o lau pelu i lona faamoega; auā o i latou uma o e tago i le pelu, e oti i latou i le pelu.” (Luka 22:50, 51; Mataio 26:52) Ona puʻea lea o Iesu e taʻitaʻiau ma fitafita ma fusifusia o ia. Ona o le faatumulia i le fefefe ma le lē mautonu, na lafoaia ai e le au aposetolo Iesu ma sosola ese i le po.—Mataio 26:56; Ioane 18:12.

Taeao o le Aso Faraile, Nisani 14

Ua tuanai le vaeluaga o le po e tusa o le vaveao o le Aso Faraile. Na taitaiina atu muamua Iesu i le fale o Ana o lē sa avea muamua ma Ositaulaga Sili, o lē o loo matuā malolosi pea ana taaʻiga ma lana pule. Na fesiligia o ia e Ana ona auina atu lea i le fale o Kaiafa le Ositaulaga Sili lea sa faapotopoto ai le au Saniterini.

O lea la ua taumafai nei le au taʻitaʻi lotu e saili ni molimau ina ia fafau ai se tagi faasaga ia Iesu. E ui i lea, e oo lava i nei molimau pepelo sa lē mafai ona autasi i la latou mau. I lena taimi atoa, sa lei tali atu lava Iesu. I le faaaogaina o se isi auala, na fesili atu ai Kaiafa: “Ou te fai atu ia te oe, ia e tauto mai ia te i matou i le suafa o le Atua soifua, po o oe o le Keriso, o le Alo o le Atua.” O le mea moni lenei e lē mafai ona natia, o lea na tali atu ai ma le lototele Iesu: “O aʻu lava lea; tou te iloa foi le Atalii o le tagata e nofo i le itu taumatau o Lē e ona le mana, e sau foi o ia i ao o le lagi.”—Mataio 26:63; Mareko 14:60-62.

Ona alaga lea o Kaiafa: “Ua faifai o ia i le Atua; se a se toe aoga o molimau ia te i tatou?” O le taimi lea na tapō ai e nisi fofoga o Iesu ma tuufeanu ia te ia. O isi na latou tatuʻi ia te ia ma fai atu upu faatiga ia te ia. (Mataio 26:65-68; Mareko 14:63-65) Ina ua malama aʻe le taeao o le Aso Faraile, ona toe faapotopoto lea o le au Saniterini, atonu ina ia faafoliga atu ai e faaletulafono le faamasinoga e lē tusa ma le tulafono lea na faia i le po. Ae sa toe faailoa atu ma le lototele e Iesu e faapea o ia o le Keriso, le Alo o le Atua.—Luka 22:66-71.

Na sosoo ai ma le taʻitaʻi ese atu o Iesu e ositaulaga sili ma toeaiina ina ia faamasinoina e Ponotio Pilato, le kovana Roma i Iutaia. Na latou tuuaia Iesu faapea na ia faaseseina le nuu, taofia le totogia o taulaga ia Kaisara, ma le “faapea mai, o ia lava o le tupu, o Keriso.” (Luka 23:2; faatusatusa i le Mareko 12:17.) Ina ua maeʻa ona fesiligia Iesu, ona faasilasila mai lea e Pilato e faapea: “Ou te le iloa se mea e sala ai lenei tagata.” (Luka 23:4) Ina ua faalogo atu Pilato o Iesu o le Kalilaia, ona ia auina atu lea o ia ia Herota Anetipa, lē e pule i Kalilaia, o loo iai i Ierusalema mo le Paseka. Sa lei naunau Herota e faia le faamasinoga tonu. Na pau lava le mea sa ia manao i ai o le vaai lea a o faia e Iesu se vavega. Ona la sa lei faamalieina  e Iesu lona manaoga ma sa lei tali atu i se upu, o lea na faaamuamu ane ai Herota ma ana fitafita ia te ia ma toe auina atu ia Pilato.

Ona toe fesili atu lea o Pilato: “Se a foi lona leaga ua na faia? Ou te lei iloa se mea e faasalaina ai o ia ia oti; o lea foi ou te sasa ai ia te ia, i le ou tatalaina atu ai.” (Luka 23:22) O lea na ia tuuina atu ai Iesu ina ia matuā sasaina i se sasa na filiina i ni maea se tele lea na matuā tōtō aano ai le tua o Iesu. Ona oomi faamalosi atu lea e fitafita o se pale sa faia i laau tuitui i lona ao. Na latou faaamuamu ia te ia ma sasaina o ia i se ū malō, ma oomiina ia ati atili le pale tuitui i le paʻu o lona ao. A o fetaiai ma tiga e lē mafaamatalaina ma faiga leaga, sa mataina le tumau o Iesu i lona mamalu ma le malosi.

O Pilato—atonu sa faamoemoe faapea o le tulaga faataugā na oo ia Iesu o le a faapogaia ai le alolofa o tagata—na ia toe tuuina atu Iesu i luma o tagata. Na ia valaau atu: “Faauta, ou te taʻitaʻiina atu o ia i fafo ia te outou, ina ia outou iloa ou te le maua se mea e sala ai o ia.” Ae na alalaga atu le au ositaulaga sili: “Ina faasatauro ia, faasatauro ia.” (Ioane 19:4-6) A o faaauau pea ona matuā finau atu le motu o tagata, ona sisii ai lea o lima o Pilato ma tuuina atu Iesu ina ia faasatauroina.

Se Maliu Tiga

Ua leva le taeao i le taimi lea, atonu ua latalata lava i le aoauli. Ua taʻitaʻi ese atu Iesu i tua o Ierusalema i se nofoaga e igoa o Kolokota. Ua tutuʻiina fao uumi i ona lima ma ona vae agaʻi i se laau faaoosala. E lē mafai e upu ona faamatalaina le tigā ona o le mamafa o lona tino na masaesae ai vaega o lona tino sa tutuʻia i fao ina ua faatū saʻo i luga le satauro. Sa faapotopoto ane se motu o tagata ina ia matamata ia Iesu ma pagota e toalua ua faasatauroina. E toatele na upu leaga ia Iesu. Ua faatauemu ane le au ositaulaga sili ma isi: “Na ia faaolaina isi tagata, e le mafaia e ia ona faaola ia te ia!” E oo foi i fitafita ma pagota e toalua na faasatauroina sa latou faatauemu ia Iesu.—Mataio 27:41-41.

Na faafuasei lava i le aoauli, ina ua mavae sina  taimi o iai pea Iesu i luga o le satauro, ae tupu loa se pogisa uigaese e mai le puna tauatua na ufitia ai le eleele atoa mo le tolu itula. * Atonu o le mea lenei na uunaia ai le isi pagota e aoaia le isi pagota. O lea, i le liliu atu ia Iesu, na ia talosaga atu ai: “Ia e manatua mai aʻu, pe a e afio mai i lou malo.” Maeu se faatuatua maoae a o lea ua tali oti! Ona tali atu lea o Iesu: “E moni ou te fai atu ia te oe [“i le asō,” NW], ta te faatasi ai ma oe i parataiso.”—Luka 23:39-43.

Pe tusa o le ta o le tolu i le afiafi, na lagona ai e Iesu ua lata ina uma lona soifua. Na ia faapea atu: “Ua ou fia inu.” (NW) Ona ia tagi lea ma le leotele: “Loʻu Atua e, loʻu Atua e, se a le mea ua e tuulafoai mai ai aʻu?” Na mafai ona lagonaina e Iesu le aveesea e lona Tamā o le puipuiga mai ia te ia ina ia faatagaina ai o ia e tofotofoina i le mea e gata mai ai, ma na ia sii mai ai upu a Tavita. Na tuuina atu e se tasi se omomi na fufui i le uaina oona i laugutu o Iesu. Ina ua tofo i le uaina, ona mapuea lea o Iesu: “Ua taunuu.” Ona ia alaga atu ai lea, “Loʻu Tamā e, ou te tuuina atu loʻu nei agaga i ou aao,” ua faanoʻunoʻu  ifo lona ao, ona to ai lea o lana mānava.—Ioane 19:28-30; Mataio 27:46; Luka 23:46; Salamo 22:1.

Ona ua faasolo ina afiafi, na faia ai ni taumafaiga faanatinati ina ia tanumia Iesu a o lei oo i le Sapati (Nisani 15) e amata i le goto o le la. Na maua e Iosefa le Arimataia, o se tasi ua lauiloa o le au Saniterini ma o se soo faalilolilo o Iesu, le faatagaga ina ia ona tanumia Iesu. O Nikotemo, o se tasi foi o le au Saniterini na faaalia faalilolilo lona faatuatua ia Iesu, na ia ofoina atu le selau pauna (33 kilokalama) o le muro ma le aloe. Ma le faaeteete, na latou tuua ai le tino o Iesu i se tuugamau fou na latalata ane.

Ua Toe Soifua Mai!

O loo pogisa pea i le taeaopo o le Aso Sa na ō atu ai Maria le Makatala ma isi fafine i le tuugamau o Iesu. Ae faauta! O le maa sa i le gutu o le tuugamau ua fuliesea. Auoi, ua gaogao le tuugamau! Na faavave atu loa Maria le Makatala e taʻu atu ia Peteru ma Ioane. (Ioane 20:1, 2) I le taimi lava na ia alu ese ai, na faaali atu ai se agelu i isi fafine. Na ia fai atu: “Aua lua te matatau.” Na ia augani atu foi: “Ina o atu ia ia vave, lua te taʻu atu i ona soo, ua toe tu mai o ia nai e ua oti.”—Mataio 28:2-7.

A o la faanatinati atu, na latou feiloai ai ma Iesu lava ia! Na ia taʻu atu ia i laua: “Ina o atu ia, lua te taʻu atu i oʻu uso.” (Mataio 28:8-10) Mulimuli ane, a o tagi ai pea Maria le Makatala i le tuugamau na faaali ane i ai Iesu. Na lē mafai ona taofia lona olioli ma faavave atu ai e taʻu atu i isi soo le tala fiafia. (Ioane 20:11-18) O le mea moni, e faalima i lena Aso Sa lē mafaagaloina, ona faaali atu Iesu ua toe faatuina i soo eseese, ma e leai ma se masalosalo o ia lena, e moni, ua toe soifua mai!

Le Auala e Aafia ai Oe

E faapefea i mea na tutupu i le 1,966 tausaga ua tuanai ona aafia ai oe i le taimi nei a o e tu lata atu i le amataga o le senituri lona 21? Na faamatala mai e se molimau vaai tino o na mea na tutupu e faapea: “O le mea lava lenei ua faaalia mai ai le alofa o le Atua ia te i tatou, ina ua auina mai e le Atua lona Alo e toatasi i le lalolagi, ina ia tatou ola ia te ia. O le alofa lava lenei, e le ona ua tatou alofa i le Atua, a ua alofa mai o ia ia te i tatou, ua na auina mai foi lona Alo o le togiola [“talafeagai,” NW] mo a tatou agasala.”—1 Ioane 4:9, 10.

I le ā le auala ua avea ai le maliu o Keriso ma “togiola talafeagai”? E talafeagai auā ua mafai ai ona maua se faiā lelei ma le Atua. O le uluai tagata, o Atamu, na fouvale i le Atua ma o lea ua tuufaasolo mai ai i lana fanau le taui o le agasala ma le oti. I le isi itu, na ofoina atu e Iesu lona soifua ina ia totogia ai le tau o le agasala ma le oti o le fanau a tagata, lea ua saunia ai se faavae mo le faasalafa mai o le alofa mutimutivale ma le agalelei o le Atua. (1 Timoteo 2:5, 6) E ala i le faaalia o le faatuatua i le taulaga togisala a Iesu, o le a mafai ai ona tuusaunoa oe mai le faamalaiaina lea ua tuufaasolo mai ia Atamu o lē na agasala. (Roma 5:12; 6:23) O le iuga, ua tatala mai e lenei mea le avanoa matagofie i le mauaina o se faiā totino ma lou Tamā faalelagi e alofa, o Ieova le Atua. A faafaigofie, o le taulaga silisili a Iesu e mafai ona uiga i se olaga e lē gata mai mo oe.—Ioane 3:16; 17:3.

O nei manatu ma isi manatu e fesootai i ai o le a talanoaina i le afiafi o le Aso Tofi, Aperila 1, i le faitau sefuluafe o nofoaga i le lalolagi aoao pe a faapotopoto faatasi le faitau miliona o tagata ina ia faamanatuina le maliu o Iesu Keriso. E valaaulia oe ina ia e auai. E fiafia lava Molimau a Ieova i lou vaipanoa e taʻu atu ia te oe le nofoaga ma le taimi e te auai atu ai. O le auai atu e lē mafesiligia ai le faalolotoina o lou talisapaia o le mea na faia e lo tatou Atua alofa ma lona Alo pele i le toe aso o le soifuaga faaletagata o Iesu.

[Faaopoopoga i lalo]

 [Siata/Ata i le itulau 7]

LE MALIU MA LE TOETU O IESU

NISANI 33 T.A. MEA NA TUTUPU TAGATA SILISILI *

14 Afiafi o le Faamanatuga o le Paseka; 113, pala. 2 e

Aso Tofi ua mulumulu e Iesu vae o le oo i le 117,

au aposetolo; ua alu ese pala. 1

Iuta ina ia faalataina Iesu;

ua faavaeina e Keriso le

Faamanatuga o lona maliu (e

faamanatuina i le tausaga nei

i le Aso Tofi, Aperila 1, pe a

mavae le goto o le la);

timaiga ina ia sauniunia ai le

au aposetolo mo lona tuua o i

latou

Vaeluaga o le Ua maeʻa le tatalo ma pese o 117 e oo i le 120

po e oo i le viiga, ona ō atu lea o Iesu ma

vaveao le au aposetolo i le faatoaga

o Ketesemane; ua tatalo Iesu

ma le alaga tele ma loimata;

ua taunuu Iuta le Sekara ma

le motu o tagata e toatele ma

faalataina Iesu; ua sosola le

au aposetolo a o fusifusia

Iesu ma taʻitaʻiina atu ia

Ana; taʻitaʻiina atu Iesu i le

Faitaulaga Sili o Kaiafa ina ia

tulai ai i luma o le au

Saniterini; faasalaina i le oti;

na faataugā i le sasaina ma

tauemua; teena faatolu e Peteru

ia Iesu

Taeao o le I le taeao segisegi, ua toe 121 e oo i le 124

Aso Faraile tulai ai foi Iesu i luma o

le au Saniterini; taʻitaʻiina

atu ia Pilato; auina atu ia

Herota; toe aumai ia Pilato;

ua sasaina, faalumaina, ma

faataugaina Iesu; ona o le

malosi o uunaiga na tuuina

atu ai e Pilato o ia ina ia

faasatauroina; taʻitaʻiina atu

i Kolokota mo le fasiotia ina

ua leva le taeao

Vaeluaga o le Faasatauro a o toeitiiti lava 125, 126

aso e oo i oo i le aoauli; pogisa mai le

le aoauli aoauli seia oo i le pe ā o le

ta o le tolu, ina ua maliu

Iesu; mafuie matautia;

saeluaina le ie pupuni i le

malumalu

Ua faasolo Ua tuu le tino o Iesu i se 127, pala. 1-7

ina afiafi tuugamau i le faatoaga a o

lei oo i le Sapati

15 Afiafi o le Amata le Sapati

Aso Faraile

Aso Toonai Ua faatagaina atu e Pilato 127, pala. 8-9

leoleo mo le tuugamau o Iesu

16 Aso Sa I le taeaopo lava na maua ai le 127, pala. 10 e

tuugamau o Iesu ua gaogao; na oo i le 129,

faaali atu Iesu ua toe faatuina pala. 10

i (1) se vaega o soo fafine, e

aofia ai Salome, Ioana, ma

Maria le tinā o Iakopo; (2)

Maria le Makatala; (3) Kaleopa

ma lana uo; (4) Simona Peteru;

(5) se faapotopotoga a le au

aposetolo ma isi soo

[Faaopoopoga i lalo]