O le a Saoloto Tagata Uma

“O loʻu manatu e le tatau ona faatusaina le tiga i nei ona po ma le manuia atali o le a faaalia mai ia te i tatou. Auā o loo faatalitali mea uma na faia ma le naunau i le faaalia mai o atalii o le Atua. Auā ua faatoilaloina mea uma na faia i le iu vale, (e le o lona loto lea, a e peitai ona o ia na na faatoilaloina ai,) ma le faamoemoe ia tuusaunoa ia lava mea na faia ia le faapologaina e le iu vale, a e oo i le saolotoga o le fanau a le Atua e manuia ai. Auā ua tatou iloa, ua oi faatasi, ma oono faatasi mea uma lava na faia, ua oo mai lava i ona po nei.”—ROMA 8:18-22.

I LENEI vaega o lana tusi i Kerisiano i Roma, na aumai ai e le aposetolo o Paulo se faamatalaga puupuu uigaese o le mafuaaga ua leai ai se saolotoga moni i le olaga ma ua masani ona mataulia i le leai o se faamoemoe ma tiga. Ua ia faamatalaina foi le auala e mafai ona tatou maua ai le saolotoga moni.

“Le Tiga i Nei Ona Po”

Sa lei manatu faatauvaa Paulo i “le tiga i nei ona po” ina ua ia faapea mai “e le tatau ona faatusaina . . . ma le manuia atali e faaalia mai ia te i tatou.” I le vaitaimi o Paulo ma mulimuli ane ai, na matuā mafatia ai lava Kerisiano i lalo o faiga sauā a pule tautalatasi na faia e pulega a Roma, o ē na manatu māmā i aiā tatau faaletagata. O le taimi lava na talitonu ai Roma e faapea o Kerisiano o ni fili o le Faiga Malo, na ia tuuina atu ai loa Kerisiano i mafatiaga matuitui. Ua faapea mai le tusitala o talafaasolopito o J. M. Roberts: “E toatele Kerisiano i le laumua [o Roma] na fasiotia i le malae o mataaga po o le susunuolaina foi.” (Shorter History of the World) E faatatau i tagata na lavevea fua ona o sauaga a Nero, na taʻua ai e se tasi lipoti: “O nisi sa faasatauroina, o nisi sa suʻiina i ai paʻu manu ma saeia ai e maile, o isi sa valiina i le tā ma susunuina  ina ia avea o ni sulu e ola pea pe a oo mai le pogisa.”—New Testament History, a F. F. Bruce.

E mautinoa sa ono moomoo na Kerisiano o le uluai senituri i le saolotoga mai na mafatiaga, ae peitai latou te lei mananao e faaleaogaina aʻoaʻoga a Iesu Keriso ina ia maua mai ai. Mo se faataitaiga, na latou matuā solitū aʻiaʻi, i se tauiviga i le va o le pulega a Roma ma tagata tau mo le saolotoga i Iutaia e pei o le au Selote. (Ioane 17:16; 18:36) I manatu o le au Selote, “o le talanoa e faatatau i le faatalitali i le taimi e faalaa mai ai le Atua sa lē o le mea lena e manaomia i le taimi o loo feagai ai ma le faafitauli ua tulai mai.” Na latou faapea mai, o le mea o loo manaomia, o se “gaoioiga sauā lea faasaga i le fili,” o Roma. (New Testament History) Ae sa ese le manatu o uluai Kerisiano. “O le faatalitali i le taimi e faalaa mai ai le Atua” sa na o le pau lea o le avanoa moni mo i latou. Sa latou mautinoa e faapea e leai se isi mea na i lo le faalaa tauatua o le a faaiu ai e faavavau “le tiga i nei ona po” ma aumai ai le saolotoga moni, e faavavau. (Mika 7:7; Sapakuka 2:3) A o tatou lei tilofaia la le auala o le a faia ai lena mea, seʻi o tatou iloiloina muamua le mafuaaga “ua faatoilaloina [ai] mea uma na faia i le iu vale.”

“Faatoilaloina i le Iu Vale”

O le faaupuga iinei “mea uma na faia,” e pei ona fai mai ai Benjamin Wilson i le Emphatic Diaglott, sa lei uiga atu “i manu ma foafoaga e leai ni ola” e pei ona manatu i ai nisi, ae na i lo lena, “o tagata uma lava.” (Faatusatusa i le Kolose 1:23.) O loo faasino atu i le aiga atoa faaletagata—i tatou uma o loo moomoo mo se saolotoga. Ua “faatoilaloina [i tatou] i le iu vale” talu ai gaoioiga a lo tatou uluai mātua. “E lē [ona o so tatou] loto” po o se iuga o se filifiliga totino a se tasi ua māfua ai lenei mea. Ua tatou fananau mai ma i tatou lo tatou tulaga. E tusa ai la ma se vaaiga faale-Tusi Paia, e sese le manatu o Rousseau ina ua ia faapea mai “na fanau mai le tagata e saoloto.” O i tatou uma lava taitoatasi ua fananau ua saisaitia i le agasala ma le lē lelei atoatoa, ua faapologaina, e pei ona iai, i se faiga o mea ua faatumulia i le lē mautonu ma le iu vale.—Roma 3:23.

Aisea ua faapea ai? Ona o le mananao o o tatou uluai mātua, o Atamu ma Eva, e fia avea e “pei ni atua,” ina ia maua atoatoa se filifiliga saoloto, i le filifilia lea e i laua lava o le mea e lelei ma le mea e leaga. (Kenese 3:5) Ua la lē amanaia se vala tāua e tasi e faatatau i le saolotoga. E na o Lē na Foafoaina Mea e mafai ona iai le saolotoga atoatoa. O ia o le Pule Silisili Ese Aoao. (Isaia 33:22; Faaaliga 4:11) O le saolotoga faaletagata e tatau ona uiga o le saolotoga e iai ni ona tapulaa. O le mafuaaga lena na faalaeiau atu ai le soo o Iakopo i Kerisiano i ona aso ina ia pulea i latou e “le tulafono o le saʻolotoga ua atoatoa ona lelei.”—Iakopo 1:25.

Ua tonu le tuliesea e Ieova o Atamu ma Eva mai lona aiga aoao, ma iu ina la oti ai. (Kenese 3:19) Ae faapefea ē e tupuga mai ia i laua? I le alofa mutimutivale, e ui e na o le lē lelei atoatoa, agasala, ma le oti ua mafai nei ona la faaooina mai, ae sa faatagaina pea i laua e Ieova ina ia faia ni fanau. O lea ‘ua oo mai ai le oti i tagata uma lava.’ (Roma 5:12) I se uiga faapena ua “faatoilaloina ai [e le Atua mea uma na faia] i le iu vale.”

“Le Faaalia Mai o Atalii o le Atua”

Ua faatoilaloina e Ieova mea uma na faia i le iu vale ona o “le faamoemoe” i se aso o le a toe faafoisia mai le saolotoga i le aiga faaletagata e ala mai i galuega a “atalii o le Atua.” O ai nei “atalii o le Atua”? O i latou o soo o Iesu Keriso o ē e pei o le toatele o tagata po “o mea uma na faia,” ua fananau mai ma faapologaina i le agasala ma le lē lelei atoatoa. O le auala ua fananau mai ai, ua lē talafeagai ai ona iai so latou nofoaga i le aiga aoao o le Atua e atoatoa le lelei ma mamā. Ae ua faia e Ieova se mea ofoofogia tele  mo i latou. E ala mai i le taulaga togiola a Iesu Keriso, ua Ia faasaolotoina ai i latou mai le nofo pologa i le agasala tuufaasolo ma faalauiloa i latou ua “taʻuamiotonuina,” po ua mamā faaleagaga. (1 Korinito 6:11) Ona ia vaetamaina lea o i latou e fai ma “atalii o le Atua,” i le toe aumaia lea o i latou i lona aiga aoao.—Roma 8:14-17.

I le avea ma atalii fai o Ieova, o le a ia i latou se faaeaga mamalu. O le a avea i latou ma “faitaulaga i lo [tatou] Atua, e fai foi i [latou] ma tupu i le lalolagi” faatasi ma Iesu o se vaega o le Malo po o le pulega faalelagi a le Atua. (Faaaliga 5:9, 10; 14:1-4) O se pulega lenei ua faavae mausalī i luga o mataupu silisili o le saolotoga ma le fai mea tonu—ae lē o omiga ma le pule sauā. (Isaia 9:6, 7; 61:1-4) Na faapea mai le aposetolo o Paulo o nei atalii o le Atua o ē faatasi ma Iesu, o le ‘fanau a Aperaamo’ ua loa ona folafola mai. (Kalatia 3:16, 26, 29) I lena itu, ua latou faia ai se vaega faapitoa i le faataunuuina o le folafolaga na fai atu e le Atua i lana uo o Aperaamo. O se vaega o lena folafolaga e faapea e ala mai le fanau a Aperaamo, o le a “manuia ai atu nuu uma o le lalolagi.”—Kenese 22:18.

O le ā le faamanuiaga o le a latou aumaia i le fanau a tagata? E faia se sao o atalii o le Atua i le faasaolotoina o le aiga aoao faaletagata mai āuga leaga uma o le agasala a Atamu ma toe faafoisia le tagata i le lelei atoatoa. E mafai ona faamanuiaina e tagata “mai atu nuu uma, ma aiga, ma nuu” i latou lava e ala i le faaalia o le faatuatua i le taulaga togiola a Iesu Keriso ma e ala i le gauai atu i le pulega a lona Malo e maua mai ai le manuia. (Faaaliga 7:9, 14-17; 21:1-4; 22:1, 2; Mataio 20:28; Ioane 3:16) I lenei auala o le a olioli ai “mea uma lava na faia” ona o le “saolotoga o le fanau a le Atua e manuia ai.” E lē o se saolotoga faapolotiki e faatapulaa ma lē tumau ae, na i lo lena, o le saolotoga mai so o se mea o faapogaia tiga ma puapuaga i le aiga faaletagata talu mai le taimi na teena ai e Atamu ma Eva le pule silisili ese a le Atua. E lētioa mafai ona faapea mai le aposetolo o Paulo “e le tatau ona faatusaina le tiga i nei ona po” i le auaunaga mamalu o le a faatinoina e tagata faamaoni!

O afea e amata ai “le faaalia mai o atalii o le Atua”? E lē o toe mamao lava, pe a oo ina faailoa atu ma le manino e Ieova i tagata uma po o ai atalii o le Atua. O le taimi lea pe a saosaolaumea faatasi ma Iesu nei “atalii” ua faatutuina i le nofoaga agaga i le faamamāina o lenei lalolagi mai mea leaga uma ma mafatiaga i le taua a le Atua ia Amaketo. (Tanielu 2:44; 7:13, 14, 27; Faaaliga 2:26, 27; 16:16; 17:14; 19:11-21) Ua tatou vaaia le faateleina o faamaoniga ua tatou iai i le siʻui “o aso e gata ai,” lea o le a faamuta ai le faapalepale o le Atua i le fouvale ma faaiuina ai le amioleaga.—2 Timoteo 3:1-5; Mataio 24:3-31.

Ioe, e moni e pei ona taʻua e le aposetolo o Paulo e faapea, “ua oi faatasi, ma oono faatasi mea uma lava na faia, ua oo mai lava i ona po  nei”—ae e lē mo se taimi umi. E faitau miliona o loo ola i le taimi nei o le a latou vaaia le “toe fuatai [o] mea uma lava, ua fetalaia mai e le Atua i fofoga o ana perofeta paia uma lava talu mai anamuā,” e aofia ai ma le toe faafoisia o le filemu, le saolotoga, ma le faamasinotonu i le aiga atoa faaletagata.—Galuega 3:21.

Le Oo Mai o le Saolotoga Moni

O le ā e tatau ona e faia ina ia maua ai “le saolotoga o le fanau a le Atua e manuia ai”? Na fetalai Iesu Keriso: “Afai tou te tumau pea i laʻu mataupu, o oʻu soo moni outou. E iloa foi e outou le mea moni, e tuu saʻoloto foi outou e le upu moni.” (Ioane 8:31, 32) O le ki lena i le saolotoga—le aʻoaʻoina ma usiusitai i poloaiga ma aʻoaʻoga a Keriso. E aumaia e lenei mea sina saolotoga e oo lava foi i le taimi lenei. Ae i le lumanai lata mai, o le a aumaia ai le saolotoga atoatoa i lalo o le pulega a Keriso Iesu. O le ala atamai la, o le taumafai lea ia iloa “mataupu” a Iesu e ala i le suesueina o le Tusi Paia. (Ioane 17:3) E pei ona sa faia e uluai Kerisiano, ia toʻaga e auaufaatasi ma le faapotopotoga o soo moni o Keriso. I le faia faapea, o le a mafai ai ona e maua aogā mai upu moni e tuusaolotoina ai ua saunia e Ieova e ala mai i lana faalapotopotoga i aso nei.—Eperu 10:24, 25.

A o “faatalitali i le faaalia mai o atalii o le Atua,” e ono mafai ona e ati ae le mautinoa lea sa i le aposetolo o Paulo e faatatau i le tausiga malupuipuia ma le lagolagosua a Keriso, e tusa lava pe oo mai mafatiaga ma faiga lē tonu e foliga mai ua tau lē mafai ona tatalia. Ina ua maeʻa ona talanoaina le faaalia mai o atalii o le Atua, ona fesili lea o Paulo: “O ai se na te faateaeseina mai i tatou i le alofa o Keriso? o le puapuaga ea, po o le atuatuvale, po o le saua, po o le oge, po o le lē lavalavā, po o le pagatia, po o le pelu?” (Roma 8:35) O le mea moni, sa iai pea Kerisiano i aso o Paulo, e tusa ai ma upu a Rousseau i le “nofo pologa” i malosiaga eseese e faapologaina ai. Sa “fasiotia i [latou] i aso uma” e pei “o mamoe ā fasia.” (Roma 8:36) Pe na latou faatagaina ea na mea ina ia lofituina ai i latou?

Ua tusi Paulo: “A ua tatou manumalo aiai i nei mea uma lava, ona o ia ua alofa mai ia te i tatou.” (Roma 8:37) Manumalo e ui i na mea uma sa tatau i uluai Kerisiano ona tumau ai? E faapefea ona manumalo? Ua ia tali mai: “Ua ou mautinoa, e le mafaia e le oti, po o le ola, po o agelu, po o alii, po o e malolosi, po o mea i nei ona po, po o mea atali, po o le maualuga, po o le loloto, po o se tasi mea na faia, e le mafaia e ia mea ona faateaeseina mai i tatou i le alofa o le Atua, o loo ia Keriso Iesu lo tatou Alii.” (Roma 8:38, 39) E mafai foi e oe ona ‘sao mai ai ma le manumalo’ mai so o se ‘puapuaga, po o le atuatuvale, po o sauaga’ atonu o loo manaomia ona e onosaia i le taimi nei. Ua faamaonia e le alofa o le Atua e faapea e lē o toe umi—ua toeitiiti lava—ona “tuusaunoa [lea o i tatou mai so o se] faapologaina . . . ae oo i le saolotoga o le fanau a le Atua e manuia ai.”

[Ata i le itulau 6]

“Ua oi faatasi, ma oono faatasi mea uma lava na faia, ua oo mai lava i ona po nei”

[Ata i le itulau 7]

‘O le a tuusaunoa mea uma na faia mai so o se faapologaina ae oo i le saolotoga o le fanau a le Atua e manuia ai’