Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

E Sauniunia e Ieova le Ala

E Sauniunia e Ieova le Ala

E Sauniunia e Ieova le Ala

“E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo.”—MATAIO 24:14.

1. O le ā ua faataunuuina e le galuega talaʻi e lē gata i le uluai senituri ae faapea foi i le lona 20 senituri?

TALU ai o Ieova o ia o le Atua o le alofa, o lona finagalo foi la ina ia “faaolaina o tagata uma lava, ma ia oo ina iloa lelei le upu moni.” (1 Timoteo 2:4) O lenei mea ua manaomia ai se tauiviga faava-o-atunuu ina ia talaʻi ma aʻoaʻo atu. O le talaʻiga lenei i le uluai senituri na avea ai le faapotopotoga Kerisiano ma ‘poutu ma lagolago o le upu moni.’ (1 Timoteo 3:15) Ina ua mavae lena ona oo mai lea o se vaitaimi umi o le faaaposetasi ma amata ai ona mou atu le malamalama o le upu moni. I ni taimi e lei mamao tele atu, a o faagasolo “ona po o le iuga,” na toe amata ai ona faateleina “le malamalama,” ma aumaia ai se faamoemoe faale-Tusi Paia o le faaolataga e faavavau i le faitau miliona o tagata.—Tanielu 12:4.

2. O le ā ua faia e Ieova e tusa ai o le galuega talaʻi?

2 E ui i taumafaiga malolosi a Satani ina ia taofia le fuafuaga a le Atua, ae ua matuā taulau manuia le galuega talaʻi e lē gata i le uluai senituri, ae faapea foi i le lona 20 senituri. Ua manatua ai le valoaga a Isaia. E tusa ai o le toe taliu ane i Iuta o le tafeaga a tagata Iutaia i le lona ono senituri T.L.M., na tusi ai Isaia: “O vanu uma e faaeaina ia; o mauga uma ma mea maupuepue e faamaulaloina ia; o mea faafatiatamai e fai ma mea faalaugatasi ia, ma mea gaoa e fai ma mea laulelei.” (Isaia 40:4) Na sauniunia foi ma faalaulelei e Ieova le ala mo ni galuega tetele o le talaʻiga i le uluai senituri faapea foi i le lona 20 senituri.

3. I ā auala ua mafai ai e Ieova ona faataulauina ana fuafuaga?

3 E lē o le uiga o lenei mea faapea o loo aafia tuusaʻo Ieova i mea uma ua faia i le lalolagi ina ia faalautele atu ai le talaʻiga o le tala lelei; e lē uiga foi faapea, e faatinoina e Ieova lona muai silafia o mea ina ia ona silafia ai auiliiliga uma o mea taitasi o le a tutupu. O le mea moni, e mafai ona ia muai silafia ma faatulagaina mea o le a tutupu i le lumanai. (Isaia 46:9-11) Ae mafai foi ona ia gaoioi e tali atu i faagasologa o mea a o tutupu aʻe. I le pei o se leoleo mamoe tomai na te iloa e lē gata o le auala e taʻitaʻia ai a o le auala foi e puipui ai lana lafu mamoe, ua faapena ona taʻitaʻia ai e Ieova ona tagata. Na te taʻitaʻiina atu i latou i le faaolataga, i le puipuia o lo latou tulaga faaleagaga ma uunaia i latou e faaaogā tatau tulaga ma mea tutupu o loo uunaia atili ai le talaʻia ma le taulau o le tala lelei i le lalolagi aoao.—Salamo 23:1-4.

Se Tofiga Faigata

4, 5. Aisea ua avea ai le talaʻiina o le tala lelei o se tofiga ua aumaia ai ni luʻi?

4 E pei o le fauina o le vaa i aso o Noa, ua avea le galuega talaʻi o le Malo ma galuega sili ona telē—i le uluai senituri ma ona po nei. O le tofiga o le faaoo atu i tagata uma o se feau e faigata, peitai o lenei tofiga na matuā aumaia ai lava ni luʻi. I le uluai senituri, sa fai sina toalaiti o soo. Sa faasalaina lo latou Taʻitaʻi, o Iesu, faapea o sē na fouvale. Sa mautu le faavaeina o le lotu Iutaia. Na iai se malumalu sili ona mataina i Ierusalema. Sa mautu foi ona faavaeina lotu e lē o ni lotu Iutaia i le vaipanoa o le Metitirani, faatasi ai ma ni malumalu ma faiva faaositaulaga. I se tulaga tali tutusa, a o amata “ona po o le iuga” i le 1914, sa toalaiti le aofaiga o Kerisiano faauuina, ae toatele i latou o ē lagolagoina isi lotu o loo faapea mai o loo auauna i le Atua.—Tanielu 12:9.

5 Na lapataia e Iesu ona soo o le a sauāina i latou. Na ia fetalai: “Ona latou tuuina atu ai lea o outou i le puapuaga, ma latou fasiotia outou; e inosia foi outou e nuu uma ona o loʻu igoa.” (Mataio 24:9) E lē gata i na faafitauli, ae o le a fesagai tonu foi Kerisiano ma “aso faigata” ae maise lava i “aso e gata ai.” (2 Timoteo 3:1) O le telē tele o le galuega, le mautinoa o le oo mai o sauaga, ma le faigata o taimi ua avea ai le galuega talaʻi ma luʻi ma o se mea faigata. Ua manaomia ai le tele o le faatuatua.

6. O le ā le faamautinoaga o le taulau manuia na tuuina mai e Ieova i ona tagata?

6 A o silafia e Ieova o le a iai tulaga faigata, sa ia silafia foi e leai se mea e mafai ona taofia le galuega. O le taulau manuia na valoia mai i le valoaga lauiloa lea sa iai sona faataunuuga mataina i le uluai senituri faapea le lona 20 senituri: “E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma.”Mataio 24:14.

7. O le ā le telē na oo atu i ai le galuega talaʻi i le uluai senituri?

7 I le faatumulia i le faatuatua ma le agaga paia, na agaʻi atu ai auauna a le Atua i le uluai senituri e faatinoina lo latou tofiga. Talu ai sa faamaonia le faatasi o Ieova ma i latou, na matuā telē ai se taulau manuia na latou ausia na i lo le mea atonu sa latou faatalitalia. E oo i le taimi na tusi atu ai Paulo i uso i Kolose, pe tusa lena ma le 27 tausaga talu ona mavae le maliu o Iesu, na mafai ona ia faapea mai o le tala lelei ua “talaʻiina atu foi i tagata uma lava i le lalolagi.” (Kolose 1:23) Pe a faatusatusa atu i ai, e oo mai i le iuga o le 20 senituri, ua talaʻia atu le tala lelei i atunuu e 233.

8. I lalo o ā tulaga ua talia ai e le toatele o tagata le tala lelei? Aumai ni faaaoaoga.

8 E faitau miliona tagata ua latou talia le tala lelei i le faitau sefulu o tausaga lata mai nei. E toatele ua latou faia faapena a o fesagai ma tulaga faigata—i vaitaimi o taua, o faasāsāga, ma sauaga matuitui. O le tulaga moni foi lena sa iai i le uluai senituri. I se tasi taimi, na sasaina ai faamoʻamoʻa Paulo ma Sila ma lafo i le falepuipui. O se siomaga e faigata ona talitonuina e ono mafai ona faia ai ni soo! Peitai, na faaaogā e Ieova lena siomaga e faia ai soo. Na faasaoloto Paulo ma Sila, ma oo ina avea uma ai le leoleo o le falepuipui ma lona aiga ma tagata talitonu. (Galuega 16:19-33) O na mea tutupu e faaalia ai e lē mafai ona taofia le tala lelei e i latou o loo tetee i ai. (Isaia 54:17) Peitai, ua iloga pea le talafaasolopito o le Faa-Kerisiano i mala ma sauaga ogaoga faifai pea. Seʻi o tatou uaʻi atu nei i nisi o mea lelei na tutupu ua fesoasoani e faalaulelei ai le ala mo le taulau manuia o le talaʻiga o le tala lelei i le uluai senituri faapea foi le lona 20 senituri.

Siomaga Faalotu

9, 10. Na faapefea ona faatupuina e Ieova se faatalitaliga mo le talaʻiga o le tala lelei i le uluai senituri faapea ma le lona 20 senituri?

9 Seʻi manatu i le talafeagai o tauiviga o le talaʻiga i le lalolagi aoao. E pei o le faatulagaga sa iai i le uluai senituri, o le valoaga i vaiasosa e 70 o tausaga, o loo taʻua i le Tanielu 9:24-27, ua faasino tonu atu i le tausaga lea sa tatau ona aliai mai ai le Mesia—29 T.A. E ui sa lē malamalama tagata Iutaia o le uluai senituri i taimi tonu e faatatauina ai mea, ae sa latou faatalitali atu i le Mesia. (Luka 3:15) O loo taʻua i le Manuel Biblique faa-Falani e faapea: “Na iloa e tagata, o vaiasosa e fitusefulu o tausaga lea na faatulagaina e Tanielu sa matuā latalata ane lava; e leai se tasi na faateʻia ina ua faalogo o folafola e Ioane le Papatiso faapea ua latalata mai le Malo o le Atua.”

10 Ae faapefea le faatulagaga i ona po nei? O se mea mataina na tupu ai o le faanofotupuina o Iesu i le lagi, lea na faailogaina ai le amataga o lona faatasi mai i le mana o le Malo. Ua faaalia e valoaga a le Tusi Paia le faataunuuina o lenei mea i le 1914. (Tanielu 4:13-17) O le faatalitalia o lenei mea ua faapogaia ai foi le faatumuina i le agaga faatalitali o nisi tagata lotu i aso nei. Sa manino mai foi le uiga faatalitali i Tagata Aʻoga faamaoni o le Tusi Paia, o ē na amata ona latou lomiaina lenei mekasini i le 1879 i le taʻu, Zion’s Watch Tower and Herald of Christ’s Presence (Le Olo Matamata a Siona ma le Folafolaina o le Faatasi Mai o Keriso). O lea, i le uluai senituri ma i ona po nei, ua sauniunia ai e faatalitaliga faalotu se siomaga mo le talaʻia o le tala lelei. *

11. O ā faavae faalotu na faataatitia e fesoasoani ai i le talaʻiina o le tala lelei?

11 O le isi vala ua fesoasoani i le galuega a Kerisiano i na vaitaimi uma e lua, o le toatele lea o tagata e masani i le Tusi Paia. I le uluai senituri, na taapeape atu ai vaega o tagata Iutaia i nuu tuaoi o Nuu Ese. Sa iai i na vaega ni sunako ina ia faapotopoto i ai e lē aunoa tagata e faalogologo a o faitau ma talanoaina le Tusi Paia. O lea, sa mafai ai e uluai Kerisiano ona latou faatupuina atili le poto faalotu lea ua uma ona iai i tagata. (Galuega 8:28-36; 17:1, 2) I le amatamataga mai o o tatou vaitaimi, e faapena foi se siomaga ua olioli ai tagata o Ieova i le tele o atunuu. Sa maua le Tusi Paia i se vaega tele o Kerisinetoma, ae maise lava i atunuu o loo iai le lotu Porotesano. Sa faitauina i totonu o le tele o falesā; e faitau miliona sa tofu ma kopi. Ua tofu le tagata ma le Tusi Paia, ae sa latou manaomia se fesoasoani ina ia malamalama ai i le mea o loo latou umia.

O Aogā o le Tulafono

12. Sa masani faapefea ona avea le tulafono a Roma ma puipuiga i le uluai senituri?

12 Ua masani ona maua e le talaʻiga faa-Kerisiano ni aogā mai tulafono faalemalo. Na pulea e le Emepaea a Roma le lalolagi i le uluai senituri, ma o ana tulafono tusitusia sa iai se taaʻiga tele i le olaga i aso faisoo. O nei tulafono na sauniunia ai ni puipuiga, ma sa aogā i uluai Kerisiano. Mo se faaaoaoga, o le tagi na talosagaina e Paulo i le tulafono a Roma na toe faasaoloto ai o ia mai le falepuipui ma faasaoina ai o ia mai le sasaina. (Galuega 16:37-39; 22:25, 29) O le faia o faamatalaga e faatatau i le faiga tau tulafono a Roma na fesoasoani e faatoafilemu ai se motu o tagata i Efeso na matuā feita. (Galuega 19:35-41) I se tasi taimi, na faasaoina ai Paulo mai faiga sauā i Ierusalema talu ai le avea o ia ma tagatānuu Roma. (Galuega 23:27) Mulimuli ane, na faatagaina o ia e le tulafono a Roma e na te faia faamatalaga e puipuia ai faaletulafono lona faatuatuaga i luma o Kaisara. (Galuega 25:11) E ui sa iai ni Kaisara sa sauā le faiga o a latou pulega, ae sa faatagaina pea e tulafono o le uluai senituri le “tu atu e puipuia ma faamautuina faaletulafono le tala lelei.”—Filipi 1:7, NW.

13. Ua masani faapefea ona maua e le galuega talaʻi i o tatou taimi ni aogā mai le tulafono?

13 O le tulaga foi lena i le tele o atunuu i aso nei. E ui ina iai i latou o loo latou faia ni ‘tulafono e faatiga ai,’ peitai o tulafono tusitusia i le tele o atunuu ua faataga ai le saolotoga o lotu e fai ma a latou aiā tatau autū. (Salamo 94:20) I le iloaina e lē o ni faamataʻu Molimau a Ieova i mataupufai faalenuu, ua tele ai faiga malo ua latou tuuina mai ia i tatou se faatagana faaletulafono. I le Iunaite Setete, lea o loo tele ina lomia ai lomiga a Molimau, o tulafono o loo iai i le taimi nei ua mafai ai ona faaauau pea le lomiaina o le mekasini o Le Olomatamata mo le 120 tausaga ma mafai ai ona faitauina i le lalolagi atoa.

Vaitaimi o le Filemu ma le Onosai

14, 15. Na faapefea i sina tulaga mautu o le soifuaga masani ona aogā i le galuega talaʻi i le uluai senituri?

14 Ua avea foi vaitaimi o le iai o sina toafilemu ma manuia i le galuega talaʻi. E ui sa valoia ma le saʻo e Iesu faapea i ia vaitaimi o le a ‘sii taua ai le tasi malo i le tasi malo,’ peitai sa iai taimi na toafilemu ai ma mafai ai ona faaauauina ma le malosi se talaʻiga o le Malo. (Mataio 24:7) Sa ola Kerisiano o le uluai senituri i le Pax Romana, po o le Filemu Faa-Roma. Na tusia e se tusitala o talafaasolopito e faapea: “Sa matuā pulea aoao e Roma tagata o atunuu mai le Metitirani ma ia faamutaina ai i na atunuu tausaga na toetoe lava faalausosoo le tauina ai o taua.” O lenei tulaga toafilemu na tatala ai le ala mo uluai Kerisiano e femalagai ai ma le saogalemu i totonu o atunuu sa pulea e Roma.

15 Sa taumafai malosi le Emepaea a Roma e autasia tagata i lana pulega malosi. O lenei taumafaiga na faateleina ai e lē gata o faiga malaga, le faapalepale i ituaiga ma talitonuga eseese, ae faapea foi i le talitonuga o aufaatasiga o uso faava-o-atunuu. Ua taʻua i le tusi On the Road to Civilization e faapea: “O le autasi o le Emepaea [a Roma] na avea ma itu na sologa lelei ai le fanua [mo le talaʻiga faa-Kerisiano]. Na aveesea ai va faaleatunuu. O le tagatānuu Roma sa avea foi ma tagatānuu o le lalolagi. . . . E lē gata i lea, o le lotu sa aʻoaʻoina le aufaatasi faauso o tagata na mafai ona ioeina o le vaega lea o loo latou atiina ae le manatu o le avea o tagata uma ma tagatānuu o le lalolagi aoao.”—Faatusatusa i le Galuega 10:34, 35; 1 Peteru 2:17.

16, 17. O le ā ua uunaia ai taumafaiga ina ia faatuputeleina le filemu i ona po nei, ma o le ā le manatu ua oo ai i le toatele o tagata?

16 Ae faapefea i o tatou taimi? Ua vaaia i le lona 20 senituri taua na sili ona faatamaia ai mea i le talafaasolopito, ma ua faaauau pea i nisi atunuu ona tau ai taua i le va o nuu. (Faaaliga 6:4) Peitai, ua iai foi vaitaimi o sina filemu. Ua silia i le 50 tausaga e lei toe fetauai i se taua tele malo malolosi autū o le lalolagi. Ua fesoasoani tele lenei tulaga i le talaʻiga o le tala lelei i na atunuu.

17 O tulaga matautia o faiga taua i le 20 senituri ua oo ai ina iloatino e le toatele o tagata se manaoga mo se faiga malo e pulea le lalolagi. O le mataʻu i le tulai mai o se taua a le lalolagi na māfua ai ona faavaeina Malo Sosoo ma Malo Aufaatasi. (Faaaliga 13:14) O le sini ua folafolaina e na faalapotopotoga uma e lua ina ia faaauiluma atili le felagolagomai ma le filemu faava-o-malo. O tagata o loo latou lagonaina lena manaoga ua masani ona tali lelei atu i le tala lelei o le a iai se pulega e pulea le lalolagi lea o le a na aumaia le filemu e moni ma e faavavau—le Malo o le Atua.

18. O le ā le manatu agaʻi i lotu ua avea ma aogā mo le galuega talaʻi?

18 E ui ina matuā sauaina Kerisiano i nisi o taimi, ae na iai ni vaitaimi i le uluai senituri ma le lona 20 senituri na maua ai le saolotoga faalotu. (Ioane 15:20; Galuega 9:31) Sa saoloto tagata Roma e talia ma faamasani i atua uma o tagata na latou faatoilaloina. Na tusia e le polofesa o Rodney Stark e faapea: “I le tele o vala, e telē atu se saolotoga faalotu na saunia e Roma na i lo se isi lava atunuu, lea na faatoʻā maua ina ua uma le Fouvalega a Amerika.” I ona po nei, ua amata ona naunau tagata i le tele o atunuu e faalogo atu i isi manatu, ma ua iu ai ina latou naunau e faalogologo i le feau a le Tusi Paia lea o loo aumai e Molimau a Ieova.

Le Matafaioi a le Poto Faaonaponei

19. Na faapefea ona faaaogā lelei e uluai Kerisiano le tusi faaitulau?

19 Ma le vaega faaiu, seʻi manatu i le auala ua faia e Ieova ina ia mafai ai e ona tagata ona maua aogā mai mea ua mafaia e le poto faaonaponei. E ui sa lei ola uluai Kerisiano i le vaitaimi o le televave o le agaʻi i luma o le poto faaonaponei, ae tasi se mea na latou faaaogaina, o se tusi faaitulau, po o se tusi e iai ona laupepa. O le tusi faaitulau na suia ai le tusi taai faigata ma le mamafa sa iai. Ua taʻua faapea e le tusi The Birth of the Codex: “I le ese mai le faatuatuai o le faaaogaina o tusi faaitulau e le lalolagi e sui ai tusi taai, e foliga mai sa vave ona faaaogaina e Kerisiano tusi faaitulau ma sa latou faia faapea i le lalolagi aoao.” Ua taʻua foi e lenei lava tusi: “Sa matuā lauiloa le faaaogaina e Kerisiano o le tusi faaitulau i le senituri lona lua, lea e foliga na amataina a o lei oo i le 100 T.A.” Sa faigofie atu le faaaogaina o tusi faaitulau na i lo le tusi taai. Sa vave ona maua mau pe a suʻe. E mautinoa na fesoasoani lenei itu i uluai Kerisiano, o ē, i le pei o Paulo, e lē gata ina latou faamatalaina le Tusi Paia, ae na latou ‘faamaonia foi mai tusitusiga’ mea na latou aʻoaʻoina atu.—Galuega 17:2, 3, NW.

20. Ua faapefea ona faaaogā e tagata o le Atua le poto faaonaponei i le galuega talaʻi i le lalolagi aoao, ma aisea?

20 O mea lelei ua mafai ona maua i le poto faaonaponei i lo tatou senituri ua matuā mataina lava. O masini lomitusi vavave ua fesoasoani ina ia mafai ona lomia ai i le taimi e tasi lomiga faale-Tusi Paia i ni gagana se tele. O le poto faaonaponei ua faavavevave ai le galuega o le faaliliuina o le Tusi Paia. O loli, o nofoaafi, o vaa, ma vaalele ua faafaigofie ai le vave o le feaveaiina o lomiga faale-Tusi Paia i vaega uma o le lalolagi. O telefoni ma masini fax ua faatino moni ai lava fesootaiga vave. E ala i lona agaga, ua uunaia ai e Ieova ana auauna ina ia faaaogā tatau lena poto faaonaponei e uunaia atili ai le faasalalauina atu o le tala lelei i le lalolagi aoao. E latou te lē o faaaogaina na mea ona o se faanaunauga e fia iloa ma fia faaaogā so o se mea o loo fou mai i lenei lalolagi. Na i lo lea, o le mea muamua ma o le mea sili foi lea o loo latou naunau i ai, o se mea o le a fesoasoani ia i latou ina ia faaauau atu ai i se tulaga sili ona uigā la latou talaʻiga.

21. O le ā e mafai ona tatou mautinoa i ai?

21 Na valoia mai e Iesu faapea: “E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma.” (Mataio 24:14) E pei lava ona sa vaaia e uluai Kerisiano se faataunuuga o lena valoaga, ua faapea foi ona tatou vaaia i aso nei i se tulaga sili ona telē. E ui i le telē ma le faigata o le galuega, i taimi o le solo lelei ma taimi foi o le lē solo lelei, i le fesagai ma tulafono ma uiga fesuisuiai, i taimi o taua ma taimi o le filemu, ma le fesagai ma ituaiga mea eseese o le poto faaonaponei, ae na talaʻia atu ma o loo talaʻia pea le tala lelei. Pe e te lē maofa ai ea i nei mea, i le atamai ma le maoaʻe o le silasila mamao a Ieova? Tatou te matuā mautinoa lava o le a faamaeʻaina le galuega talaʻi i le taimi faatulagaina a Ieova ma o le a faataunuuina lana fuafuaga alofa mo le faamanuiaina o ē amiotonu. O le a fai mo latou le lalolagi ma ola ai e faavavau. (Salamo 37:29; Sapakuka 2:3) Pe afai e faaogatusa o tatou olaga ma le fuafuaga a Ieova, o le a tatou iai foi faatasi ma i latou na.—1 Timoteo 4:16.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 10 Mo se isi faamalamalamaga auiliili o nei valoaga e lua e faatatau i le Mesia, tagai i le tusi o Le Poto e Taʻitaʻia ai i le Ola e Faavavau, itulau 36, 97, ma le 98-107, ua lomia e le Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Manatu Tāua mo le Autaluga

□ Aisea ua avea ai le talaʻiina o le tala lelei o se tofiga e aumaia ai ni luʻi?

□ I ā auala ua maua ai e le galuega a Kerisiano ni aogā mai faatulagaga a malo ma sina tulaga mautu o le soifuaga masani?

□ O ā mea o le a tutupu i le lumanai ua faamautinoa mai ia i tatou ona o faamanuiaga a Ieova i le galuega talaʻi?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]