Mauaina Aogā Mai “Mea e ‘Ai Mai le Lagi”

A O LEI umi talu ona mavae le laveaiina faavavega o tagata Isaraelu mai Aikupito, sa latou faaalia le matuā leai o se faatuatua i Lē na laveaiina i latou, o Ieova lea. O le iuga, na faaāumau solo ai e Ieova i latou i le vaomatua o Sinai mo le 40 tausaga. I lena taimi atoa, na aai ma feinu ai tagata Isaraelu ma “tagata ese e toatele,” o ē na ō ane faatasi ma i latou seia “maoona.” (Esoto 12:37, 38) Ua taʻu mai e le Salamo 78:23-25 ia i tatou le auala na mafai ai ona faia lenei mea: “Na ia [Ieova] poloai i ao mai luga; na ia to mai foi o puipui o le lagi, na ia faatotō faaua i luga ia te i latou le manai e aai ai; na ia avatua foi ia te i latou o mea e ʻai mai le lagi. Na aai tagata i le mea e ʻai a e malolosi; na ia tuuina atu ia te i latou le mea e ʻai latou te maoona ai.”

I le avea o sē na tofo i le manai, na faamatalaina ai e Mose lenei meaʻai uigaese. Na ia tusi e faapea i le taeao ina ua maeʻa ona “alu ae foi le sau sa totō, . . . o le fogāeleele, ua i ai ni mea iti faalapotopoto, e laiti pei o le sautoʻa i luga o le eleele. Ua iloa e le fanauga a Isaraelu, ona latou fai ane lea o le tasi i le tasi, Se a ea lenei?” po o le upu faa-Eperu moni, “man huʼ?” O lenei faaupuga atonu na māfua mai ai le upu “manai” o le igoa na faaigoa ai e tagata Isaraelu lea meaʻai. Na faapea mai Mose: “E pei o le fatu koriano foi ia, e sinasina, e tusa foi lona manogi ma le faapāpā areto ua palu ma le meli.”—Esoto 16::13-15, 31, faaopoopoga i le pito i lalo, NW.

O le manai o se meaʻai sa lē masani ona maua, e pei ona finau mai ai nisi. Sa aofia ai i lona sauniuniga se malosi e sili atu na i lo se malosi faaletagata. Mo se faaaoaoga, sa lē faatapulaaina ni vaipanoa po o ni vaitau e maua ai. Pe afai e moea, ona tutupu ai lea o ilo ma amata ona elo; peitai, o vaega tailua ia na faaputuina e aiga taitasi i le aso a o lei oo i le Sapati faalevaiaso sa lei leaga pe a tuu e moea, ina ia mafai ona faaaogaina i le Sapati—le aso lea e leai ai se manai e maua. E mautinoa lava la, o le manai o se sauniuniga faavavega.—Esoto 16:19-30.

O le taʻuaina o ē “e malolosi” po o “agelu,” i le Salamo 78 ua manatu ai atonu na faaaogaina e Ieova agelu e saunia le manai. (Salamo 78:25, faamatalaga i le pito i lalo, NW) Po o le ā lava la le tulaga, ae ua iai i tagata mafuaaga uma e faafetaia ai le Atua mo lona agalelei. Peitai, o le toatele na faaalia se uiga o le lē loto faafetai i Lē na laveaiina i latou mai le nofo pologa i Aikupito. O i tatou foi e ono mafai ona manatu māmā i sauniuniga a Ieova pe e lē loto faafetai pe afai tatou te lē taulau ona mafaufau loloto i lona alofa agalelei. O lea tatou te loto faafetai ai i le faaaofia e Ieova o faamatalaga o le laveaiina o Isaraelu ma mea na tutupu mulimuli ane ai ina ia “aʻoaʻo mai ai ia te i tatou.”—Roma 15:4.

Se Lesona mo Isaraelu e Aogā i Kerisiano

Ina ua saunia e Ieova le manai, sa iai se mea e sili atu na i lona finagalo na i lo le tau ina faamalieina o manaoga faaletino o le pe tusa i le tolu miliona o tagata Isaraelu. Na finagalo o ia ‘ina ia faalotomaulaloina ma tofotofoina i latou,’ ina ia faaleleia ma aoaia i latou mo lo latou lava lelei. (Teuteronome 8:16; Isaia 48:17) Pe afai latou te tali atu i lena faaleleiga ma le aoaiga, o le a fiafia Ieova e ‘faamanuia i latou i o latou tausaga amulī’ e ala i le foaiina atu ia i latou o le filemu, le tamaoaiga, ma le olioli i le Nuu Folafolaina.

 O se tasi o mea matuā tāua e manaomia ona latou aʻoaʻoina e faapea, sa “lē na o mea e ʻai e ola ai tagata, a o mea uma e tulei mai i le fofoga o Ieova e ola ai tagata.” (Teuteronome 8:3) Pe ana faapea e lē saunia e le Atua le manai, semanū e matelaina tagata—o se mea moni sa latou lei faatalatu e faailoa mai. (Esoto 16:3, 4) Na faamanatu atu ai i aso taitasi i tagata Isaraelu loto talisapaia lo latou faalagolago atoatoa atu ia Ieova ma o lea sa latou loto maulalo ai. Ina ua oo atu i le Nuu Folafolaina faatasi ai ma le anoanoai o meafaitino, sa faafaigata ia i latou ona faagaloina Ieova ma lo latou faalagolago atu ia te ia.

E pei o tagata Isaraelu, e ao i Kerisiano ona manatuaina lo latou faalagolago atu i le Atua mo mea manaomia o le olaga—faaletino ma le faaleagaga. (Mataio 5:3; 6:31-33) I le tali atu i se tasi o faaosoosoga a le Tiapolo, na sii mai ai e Iesu Keriso upu a Mose o loo maua i le Teuteronome 8:3, i le faapea mai: “Ua tusia, E le na o mea e ʻai e ola ai le tagata, a o afioga uma e tulei mai i le fofoga o le Atua.” (Mataio 4:4) Ioe, o tagata tapuai moni o le Atua ua fafagaina e ala i le faitauina o fetalaiga a Ieova o loo maua i lana Afioga. E lē gata i lena, ua faamalosia lo latou faatuatua ina ua latou tofo i aafiaga aogā o nei fetalaiga i o latou olaga a o latou savavali faatasi ma le Atua ma faatulaga muamua manaoga o lona Malo.

O tagata lē lelei atoatoa e mafai ona leiloa lo latou talisapaia mo mea ua avea ma vaega masani o o latou olaga—e tusa lava pe o nei mea o loo atagia ai le manatu alofa mai o Ieova. Mo se faaaoaoga, o le sauniuniga ofoofogia o le manai na maofa ma faamalieina ai tagata Isaraelu i le amataga, ae mulimuli ane e toatele foi i latou na faitio ai. Na latou faitio mai ma le lē faaaloalo: “O loo ʻinoʻino foi o matou loto i nei mea e ʻai faatauvaa,”—o se faailoaga na faaalia ai na amata ona latou ‘ō ese mai le Atua soifua.’ (Numera 11:6; 21:5; Eperu 3:12) O lea, o la latou faaaoaoga, ua fai ma “apoapoaiga mo i tatou o e ua aulia mai ai tausaga e gata ai.”—1 Korinito 10:11.

 E mafai faapefea ona tatou aveina i fale lenei faaaoaoga lapatai? O se tasi o auala o le lē tāitai lea ona faatagaina aʻoaʻoga faale-Tusi Paia po o sauniuniga tatou te maua e ala mai le vasega o le auauna faamaoni ma le mafaufau, ina ia avea ma mea e tau ina fai, po o se mea e masani ai. (Mataio 24:45) O le taimi lava tatou te lē talisapaia ai meaalofa a Ieova pe avea ma mea ua fiu ai, ona amata loa lea ona mou ese atu la tatou faiā ma ia.

Mo se mafuaaga lelei, ua lē lofituina ai i tatou e Ieova e ala i le liligi faaua mai e lē aunoa o ni mea fou ofoofogia. Na i lo lena, ua ia faasusulu faasolosolo mai le malamalama i lana Afioga, i se tulaga agaigai i luma. (Faataoto 4:18) O lenei mea ua faatagaina ai ona tagata e ave i fale ma faatatauina mea ua latou aʻoaʻoina. Na mulimulitui Iesu i le faaaoaoga a lona Tamā ina ua aʻoaʻoina ona uluai soo. Na ia faamatalaina atu le Afioga a le Atua ia i latou “e faatatau i mea ua mafai ona latou lagona,” pe “malamalama,” i ai e pei ona faaupu ai e isi faaliliuga.—Mareko 4:33; faatusatusa i le Ioane 16:12.

Ia Faamalosia Lou Talisapaia mo Sauniuniga a le Atua

Na faaaogaina foi e Iesu le toe taʻua o se manatu. O le mea moni, e ono faigofie e le mafaufau ona malamalama i se manatu patino—mo se faaaoaoga, se mataupu silisili faale-Tusi Paia—ae o le faagotoina i le loto ma avea o se vaega o le “tagata fou” faa-Kerisiano e ono alu ai se taimi umi, ae maise lava pe afai ua mauaa ala tuai ma uiga faalelalolagi. (Efeso 4:22-24) E mautinoa o le tulaga lena na iai i soo o Iesu i le vala o le foiaina o le faamaualuga ae atiina ae le loto maulalo. Sa tatau ona aʻoaʻoina i latou e Iesu e uiga i le loto maulalo i le tele o taimi, ma i na taimi taitasi sa faailoa atu ai le manatu autū lava e tasi i se faatulagaga ese ina ia goto ai, ma o lea na mafai ona taulau mulimuli ane ai.—Mataio 18:1-4; 23:11, 12; Luka 14:7-11; Ioane 13:5, 12-17.

I ona po nei, o sauniga faa-Kerisiano ma lomiga a le Olo Matamata ua faataʻitaʻi atu i le faaaoaoga a Iesu i le faaaogaina ma le talafeagai o le toe taʻua o se manatu. O lea seʻi o tatou talisapaia lenei faailoaga o le manatu alofa mai o le Atua mo i tatou ma ia lē tāitai ona fiu i mea ua tatou mauaina, e pei ona fiu tagata Isaraelu i le manai. O le mea moni, a o tatou uaʻi atu ma le onosai e ave i fale faamanatuga e lē aunoa mai ia Ieova, o le a tatou vaai ai i fua lelei i o tatou olaga. (2 Peteru 3:1) O se uiga talisapaia faapena e faaalia moni ai lava lo tatou “lagona” i o tatou loto o le Afioga a le Atua faapea foi i o tatou mafaufau. (Mataio 13:15, 19, 23) I lena tulaga, ua iai ai ia i tatou se faaaoaoga lelei a le faisalamo o Tavita, o lē e ui lava na te lei mauaina meaʻai eseese faaleagaga lea o loo tatou mauaina i aso nei, ae na ia faamatalaina tulafono a Ieova faapea “e sili foi ona suamalie i lo le meli, o le meli ua sisina ifo”!—Salamo 19:10.

Le “Manai” e Aumaia le Ola e Faavavau

Na fetalai atu Iesu i tagata Iutaia: “O aʻu o le areto o le ola. Na aai e o outou tamā le manai i le vao, a ua oti i latou. . . . O aʻu le areto ola na alu ifo mai le lagi; pe a ʻai se tasi i lenei areto, ona ola ai lea o ia e faavavau. O le areto foi ou te avatua, o loʻu tino lea, ou te avatua ma ola o le lalolagi.” (Ioane 6:48-51) O le areto faaletino po o le manai sa lei mafai ona aumaia ai se ola e faavavau. Ae o i latou o ē faatuatua i le taulaga togiola a Iesu o le a mulimuli ane ai olioli i faamanuiaga o le ola e faavavau.—Mataio 20:28.

O le toatele o i latou o ē e aogā i ai le taulaga a Iesu o le a mauaina le ola e faavavau i se lalolagi parataiso. O “le motu o tagata e toatele” o i latou nei—sa faaāta mai e “tagata ese e toatele” o ē na ō ane faatasi ma tagata Isaraelu ina ua latou Malaga ese mai Aikupito—o le a faasaoolaina i le “puapuaga tele” o loo sau, lea o le a aveesea ai mai le lalolagi mea leaga uma. (Faaaliga 7:9, 10, 14; Esoto 12:38) E iai se taui e sili atu o loo olioli ai i latou o ē na faaātaina mai e tagata Isaraelu. Ua faamatalaina e le aposetolo o Paulo i latou nei, e 144000 le faitau aofai, ua faia aʻe ai le Isaraelu faaleagaga a le Atua. O lo latou taui i le oti o le toe tutū aʻe lea i le ola i le lagi. (Kalatia 6:16; Eperu 3:1; Faaaliga 14:1) O iina o le a tuuina atu ai e Iesu ia te i latou se ituaiga o manai faapitoa.

 Le Uiga o “le Manai Lilo”

Na faapea atu Iesu o lē na toe faatuina aʻe i le Isaraelu faaleagaga: “O lē manumalo, ou te avatua ia te ia le manai lilo.” (Faaaliga 2:17) O lenei manai lilo faafaatusa ua faamanatu mai ai le manai lea na poloaiina e le Atua Mose e tuuina i totonu o se fagu auro ma teu i totonu o le atolaau paia o le feagaiga. Sa teuina le Atolaau i le Mea e Sili ona Paia o le fale fetafai. O iina sa teuina ai e aunoa ma le vaaia, o lona uiga, sa faalilo ai. Sa teuina e fai ma faamanatu, ma o lenei manai sa lei leaga a o iai i le Atolaau, o lea sa avea ai o se faailoga talafeagai o meaʻai e lē pala o loo mauaina mai. (Esoto 16:32; Eperu 9:3, 4, 23, 24) I le tuuina atu i le 144,000 o le manai lilo, ua faamaonia ai e Iesu lo latou mauaina o le ola e lē mafai ona oti ma lē iuvale o ni atalii agaga o le Atua.—Ioane 6:51; 1 Korinito 15:54.

Na faapea mai le faisalamo: “O loo ia te oe [Ieova] le puna o le ola.” (Salamo 36:9) Maeu lenei sauniuniga o le manai—faaletino ma faafaatusa ua toe faamautinoa lelei mai ai lena upu moni faavae! O le manai lea na tuuina atu e le Atua ia Isaraelu anamua, o le manai faafaatusa na ia saunia i le tino o Iesu e sui ai i tatou, ma le manai lilo faafaatusa ua ia tuuina atu e ala ia Iesu i le 144,000, ua faamanatu mai ai ia i tatou uma lo tatou faalagolago atoatoa atu i le Atua mo le ola. (Salamo 39:5, 7) Seʻi o tatou talisapaia e lē aunoa ma le loto maulalo, ma le agamalu, ma le talisapaia lenei fesoasoani. O le iuga, o le a ‘faamanuiaina ai i tatou i o tatou tausaga amulī’ e Ieova.—Teuteronome 8:16.

[Ata i le itulau 26]

Ina ia maua le ola e faavavau, e faalagolago tagata uma lava i “le areto ola na alu ifo mai le lagi”

[Ata i le itulau 28]

O le auai i sauniga uma faa-Kerisiano e faaatagia atu ai lo tatou talisapaia o poloaiga a Ieova