O le ā o Loo Finagalo ai Ieova ia i Tatou i Aso Nei?
O le ā o Loo Finagalo ai Ieova ia i Tatou i Aso Nei?
“O le siufofoga mai le ao ua faapea mai, ‘O loʻu Atalii pele lena, ou te fiafia ia te ia; ia outou faalogo ia te ia.’”—MATAIO 17:5.
1. O anafea na faataunuu ai e le Tulafono lana fuafuaga?
NA TUUINA atu e Ieova i le nuu o Isaraelu le Tulafono, faatasi ma le tele o ona vala. E tusa ai o na vala, na tusi le aposetolo o Paulo e faapea: ‘O faatonuga faaletino, na faatuina seia oo i ona po o le toe fuataiga.’ (Eperu 9:10) Ina ua uunaia e le Tulafono le fanauga a Isaraelu e talia Iesu o le Mesia, po o Keriso, ona faataunuu ai lea o le fuafuaga o le tulafono. O lea, na folafola mai ai Paulo e faapea: “O le iuga o le tulafono o Keriso lea.”—Roma 10:4; Kalatia 3:19-25; 4:4, 5.
2. O ai sa ola i le Tulafono, ma o anafea na tuusaoloto mai ai i latou?
2 Po o le uiga ea o lenei mea e lē o saisaitia i tatou i aso nei i le Tulafono? O le mea moni, o le vaega tele o le fanau a tagata e lei nonofo i lalo o le Tulafono, e pei ona faamatala mai e le faisalamo: “Na . . . faaalia [e Ieova] ana afioga ia Iakopo; o ana tulafono ma faamasinoga ia Isaraelu. E lei faapea ona faia e ia i se tasi lava nuu; e lei iloa foi e i latou ana faamasinoga.” (Salamo 147:19, 20) Ina ua faavae e le Atua le feagaiga fou e faavae aʻe i le taulaga a Iesu, e oo lava i le nuu o Isaraelu sa lei toe avea ma a latou matafaioi le usitaia o le Tulafono. (Kalatia 3:13; Efeso 2:15; Kolose 2:13, 14, 16) Pe afai la, ua lē o toe saisaitia i le Tulafono, o le ā o loo manaomia e Ieova ia i latou o loo faanaunau e auauna ia te ia i aso nei?
Mea o Loo Finagalo ai Ieova
3, 4. (a) O le ā tonu lava la le mea o loo finagalo ai Ieova ia i tatou i aso nei? (e) Aisea e tatau ai ona tatou mulimulitui i tulagāaao o Iesu?
3 A o faagasolo le tausaga mulimuli o le faiva a Iesu, na ō atu faatasi ai o ia ma ona aposetolo o Peteru, Iakopo, ma Ioane i se mauga maualuga, atonu o se vaega mautietie o le Mauga o Heremoni. Iina na latou vaaia ai se faaaliga faavaloaga o Iesu i se mamalu sili ona mataina ma faalogoina ai le siufofoga o le Atua lava ia o folafola mai e faapea: “O loʻu Atalii pele lena, ou te fiafia ia te ia; ia outou faalogo ia te ia.” (Mataio 17:1-5) O lona uiga la, o le mea lea o loo finagalo ai Ieova ia i tatou—ia faalogo atu i lona Alo ma mulimuli i lana faaaoaoga ma ana aʻoaʻoga. (Mataio 16:24) O lea, na tusi ai le aposetolo o Peteru e faapea: “Na tigaina Keriso lava mo outou, ua tuuina mai ai e ia le faaaʻoaʻo mo outou, ina ia outou mulimuli atu i ona tulagāaao.”—1 Peteru 2:21.
4 Aisea e tatau ai ona tatou mulimulitui atu i tulagāaao o Iesu? Aua o le faataitai ia te ia, ua tatou faataitai ai foi ia Ieova le Atua. Sa matuā iloa lelei e Iesu le Tamā, i le faaaluina o le lē mafaitaulia o tausaga faatasi ma ia i le lagi a o lei afio mai i le lalolagi. (Faataoto 8:22-31; Ioane 8:23; 17:5; Kolose 1:15-17) A o iai Iesu i le lalolagi, sa ia faamaoni i lona avea ma sui o lona Tamā. Na ia faamatala mai e faapea: “Faapei ona aʻoaʻo mai e loʻu Tamā ia te au, o mea ia ou te tautala atu ai.” O le mea moni, talu ai sa matuā faataitai atu lava Iesu ia Ieova, o le mea lea na mafai ai ona ia faapea mai: “O le ua vaai mai ia te au, ua vaai o ia i le Tamā.”—Ioane 8:28; 14:9.
5. I lalo o le ā le tulafono o loo iai Kerisiano, ma o anafea na amata faagaoioia ai lea tulafono?
5 O le ā e aofia ai i le faalogo atu ia Iesu ma faataitai ia te ia? Po o faauiga ea i le iai i lalo o se tulafono? Na tusi mai Paulo e faapea: “Ou te lē nofo i le tulafono.” O iinei o loo ia faasino atu ai i “le feagaiga tuai,” le feagaiga o le Tulafono lea sa faia ma Isaraelu. Sa taʻutino e Paulo faapea sa iai o ia i le “tulafono ia Keriso.” (1 Korinito 9:20, 21; 2 Korinito 3:14) Ina ua iu le feagaiga tuai o le Tulafono, ona amata faagaoioia ai lea o se “feagaiga fou” faatasi ai ma lona “tulafono a Keriso” lea e tatau i auauna uma a Ieova i aso nei ona usiusitai i ai.—Luka 22:20; Kalatia 6:2; Eperu 8:7-13.
6. E ono faamatalaina faapefea “le tulafono a Keriso,” ma e faapefea ona tatou usiusitai atu i ai?
6 Sa lei tusitusia e Ieova “le tulafono a Keriso” i se tusi, e faamaopoopoina i ni vaega eseese, e pei ona sa faia i le feagaiga tuai o le Tulafono. O lenei tulafono fou mo soo o Keriso e lē o aofia ai se lisi umī o auiliili uma ai mea e fai ma mea e lē faia. Peitai, i totonu o lana Afioga, sa faasaoina ai e Ieova ni tala manino se fa o le soifuaga ma aʻoaʻoga a lona Alo. E lē gata i lea, sa faagaeeina e le Atua nisi o uluai soo o Iesu ina ia latou saunia ni faatonuga tusitusia e faatatau i amioga faaletagata, o mataupu tau le faapotopotoga, o amioga i totonu o le aiga, ma isi mataupu. (1 Korinito 6:18; 14:26-35; Efeso 5:21-33; Eperu 10:24, 25) Pe afai tatou te faaogatusa o tatou olaga ma le faaaoaoga ma aʻoaʻoga a Iesu Keriso ma utagia le fautuaga a tusitala faagaeeina o le Tusi Paia i le uluai senituri, o lona uiga o loo tatou usiusitai atu i “le tulafono a Keriso.” O le mea lena o loo finagalo ai Ieova i ana auauna i aso nei.
Le Tāua o le Alofa
7. Na faapefea ona faamamafa mai e Iesu le uiga moni o lana tulafono i le taimi o le latou Paseka mulimuli ma ona aposetolo?
7 A o tāua le alofa i le Tulafono, ua avea foi o le vaega autū, po o le mea e silisili ona tāua, o le tulafono a Keriso. O le mea lena sa faamamafa e Iesu ina ua latou feiloai ma ona aposetolo e faamanatu le Paseka o le 33 T.A. E tusa ai ma se aotelega a le aposetolo o Ioane i le mea na tupu i lena po, e 28 taimi na taʻua ai e Iesu le alofa i ana upu e sau mai le loto. O iina na faamamafa atu ai i ona aposetolo le uiga moni, po o le agaga, o lana tulafono. O le mea e mataina ai, sa faatomua mai e Ioane lana aotelega o mea na tutupu i lena afiafi uigaese i lona faapea mai: “A o lei oo i le tausamiga o le paseka, ua silafia e Iesu ua oo mai ona po e tuua ai e ia lenei lalolagi, a e maliu atu i le Tamā; ua na alofa i ona tagata o i le lalolagi, ua ia alofa ia i latou ua oo i le gataaga.”—Ioane 13:1.
8. (a) O le ā se faamaoniga e iloa ai sa iai se fefinauaiga sa faaauau pea ona iai i le au aposetolo? (e) Na faapefea ona aʻoaʻo atu e Iesu i ona aposetolo se lesona i le loto maulalo?
8 Sa alofa Iesu i ona aposetolo, e ui lava sa ia taumafai ae foliga mai e lei taulau, e fesoasoani ia i latou e foia lo latou faanaunauga tele na iai i le fia maua o le pule ma ni tofiga. I ni masina a o latou lei taunuu atu i Ierusalema, ‘sa latou fefinauai ai i le ala po o ai so latou e sili.’ Ma a o toeitiiti lava latou taunuu atu i le aai mo le Paseka, na toe lāgā ai foi le finauga e faatatau i tofiga. (Mareko 9:33-37; 10:35-45) E foliga mai o se faafitauli sa faaauau pea ona iai, pe a fua i le mea na tupu ina ua faatoʻā mavae lava ona ulu atu le au aposetolo i totonu o le afeafe pito a luga ina ia iai faatasi i le latou Paseka mulimuli lea o le a latou iai uma faatasi. I lena taimi, e leai se isi na manao e faaaogā le avanoa lea e fai ai se auaunaga faatalimalo e pei o le tū masani, o le mulumuluina o vae o isi. Ina ia aʻoaʻo atu ia i latou se lesona i le loto maulalo, na mulumulu ai e Iesu o latou vae.—Ioane 13:2-15; 1 Timoteo 5:9, 10.
9. Na faapefea ona fesagaia e Iesu le tulaga na tupu aʻe ina ua mavae le Paseka mulimuli?
9 E ui lava i lena lesona, ae ina ua mavae ona faamanatuina le Paseka ma ua amata e Iesu le Faamanatuga o lona maliu o loo lalata ane, seʻi mātau le isi mea lea na toe tupu foi. Ua faapea mai le tala o le Evagelia a Luka: “Sa latou fefinauai foi po o ai so latou e sili.” Na i lo le toatamai o Iesu i le au aposetolo ma matuā aoaia mamafa i latou, sa ia fautuaina ma le agalelei i latou e uiga i le manaomia ona ese o i latou mai tupu o le lalolagi o ē o loo tauvā mo le fia pule. (Luka 22:24-27) Ona ia aumaia ai lea o se mea e mafai ona taʻua o le maatulimanu o le tulafono a Keriso, i lona fetalai atu: “O le poloaiga fou ou te tuu atu ai ia te outou, ia outou fealofani; faapei ona ou alofa atu ia te outou, ia fealofani foi outou.”—Ioane 13:34.
10. O le ā le poloaiga na tuuina atu e Iesu i ona soo, ma o le ā na aofia ai?
10 Mulimuli ane i lena afiafi, na taʻua ai e Iesu le mamao e tatau ona oo i ai se alofa e pei o le alofa o Keriso. Na ia fetalai: “O laʻu poloaiga lenei, ia outou fealofani, pei ona ou alofa atu ia te outou. E le sili lava le alofa o se tasi i lenei alofa, ia tuuina atu e se tasi lona ola mo ana uo.” (Ioane 15:12, 13) Pe na fetalai ea Iesu faapea e tatau i ona soo ona loto malilie e feoti e sui aʻi o latou uso talitonu pe a tulai mai se tulaga e manaomia ai lenei mea? O le malamalamaga lena o Ioane, o lē sa vaaitino i lenei faatasiga, auā na mulimuli ane tusi mai o ia: “O le mea lava lenei ua tatou iloa ai le alofa, ina ua tuuina atu e ia [Iesu Keriso] o lona lava soifua e sui aʻi i tatou; e tatau foi ona tatou tuuina atu lo tatou ola e sui aʻi le au uso.”—1 Ioane 3:16.
11. (a) E faapefea ona tatou faataunuuina le tulafono a Keriso? (e) O le ā le faaaoaoga na saunia e Iesu?
11 O lea la, tatou te lē faataunuuina le tulafono a Keriso i le na ona aʻoaʻo o isi e uiga ia te ia. E tatau foi ona tatou ola aʻe ma amioai e pei ona sa faia e Iesu. E moni, sa faaaogā e Iesu ni upu matagofie ma le filifilia lelei i ana lauga. Peitai, sa ia aʻoaʻo atu foi e ala i faaaoaoga. E ui ina sa avea Iesu o se foafoaga agaga malosi i le lagi, ae sa ia faaaogaina le avanoa e auauna ai mo manaoga o lona Tamā i le lalolagi ma faaalia mai le auala e tatau ona tatou ola ai. Sa loto maulalo o ia, sa agalelei, ma magafagafa, sa fesoasoani atu ia i latou o ē na tigaina ma mafatia. (Mataio 11:28-30; 20:28; Filipi 2:5-8; 1 Ioane 3:8) Ma sa uunaia e Iesu ona soo ina ia latou fealofani, e pei ona ia alofa mai ia i latou.
12. Aisea e mafai ai ona faapea atu, e lē faaitiitia e le tulafono a Keriso le manaoga ina ia alofa ia Ieova?
12 O le ā le tulaga ua iai le alofa mo Ieova—le poloaiga silisili o le Tulafono—i le tulafono a Keriso? (Mataio 22:37, 38; Kalatia 6:2) Pe faatulagalua ea? E matuā leai lava! O le alofa mo Ieova ma le alofa mo o tatou uso Kerisiano e matuā fesootai lelei lava. E lē mafai e se tasi ona alofa moni ia Ieova e aunoa ma lona alofa i lona uso, auā na taʻua e le aposetolo o Ioane e faapea: “Pe afai e faapea mai se tasi, ‘Ou te alofa i le Atua’, a e ʻinoʻino i lona uso, o le pepelo lava ia; auā o le le alofa i lona uso ua ia vaai atu i ai, e le mafai ona alofa o ia i le Atua ua ia le vaai atu i ai.”—1 Ioane 4:20; faatusatusa i le 1 Ioane 3:17, 18.
13. O le ā le aafiaga sa iai ona o le usiusitai o le au soo i le poloaiga fou a Iesu?
13 Ina ua tuuina atu e Iesu i ona soo le poloaiga fou ina ia fealofani e pei ona ia alofa mai ia i latou, sa ia faamatala mai le aafiaga o le a maua ai. Na ia fetalai: “O le mea lea e iloa ai e tagata uma lava o oʻu soo outou, pe afai ua outou fealofani.” (Ioane 13:35) Fai mai se faamatalaga a Tetuliano, o lē na ola mulimuli ane ina ua mavae le silia i le selau tausaga talu ona maliu Iesu, sa iai lena aafiaga moni lava i le alofa faaleuso o uluai Kerisiano. Na toe taʻua e Tetuliano ni faamatalaga a ni tagata e lē o ni Kerisiano sa latou faia e faatatau i soo o Keriso e faapea: ‘Tagai i le auala latou te alolofa ai le tasi i le tasi, ma lo latou sauniuni e oti e sui ai le isi.’ Tatou te ono fesili ifo ia i tatou lava, ‘Po o oʻu faaalia ea lena alofa mo oʻu uso Kerisiano e faamaonia ai o aʻu o se tasi o soo o Iesu?’
Le Auala e Faamaonia Atu ai lo Tatou Alofa
14, 15. O le ā e ono faafaigata ai ona usitaia le tulafono a Keriso, ae o le ā e mafai ona fesoasoani ia i tatou ina ia faia faapea?
14 E matuā tāua le faaalia atu e auauna a Ieova o le alofa e pei o Keriso. Ae po o faigata ea ia te oe ona alofa atu i ou uso Kerisiano o ē faaalia ni uiga manatu faapito? O le mea moni, e pei ona tatou iloa, e oo lava i aposetolo sa finau ma taumafai e faasilisilia o latou lava faanaunauga. (Mataio 20:20-24) Sa fefinauai foi Kerisiano Kalatia lava latou. Ina ua uma ona faasino atu e Paulo faapea o le alofa i tuaoi e faataunuu ai le Tulafono, ona ia lapataia lea o i latou: “A e afai tou te feūtai ma feʻainai, ia outou ina neʻi faaumatia outou ia te outou.” Ina ua uma ona faaeseese mai galuega a le tino ma fua o le agaga o le Atua, ona faaopoopo mai lea e Paulo le aioiga lea: “Aua neʻi avea i tatou ma ē mitamita vale, aua neʻi feluiai, aua neʻi felosiai.” Ona faatauanau mai lea o le aposetolo: “Ia outou fesui i a outou avega e ave, ma ia faapea ona outou faia le tulafono a Keriso.”—Kalatia 5:14–6:2.
15 Po o tele naua ea mea o finagalo ai Ieova ia i tatou, e ala i lona tapā o i tatou e usiusitai atu i le tulafono a Keriso? E ui atonu e faigata ona agalelei atu ia i latou o ē ua faia ni faamatalaga lē lelei e uiga ia i tatou ma faamanuʻalia ai o tatou faalogona, ae ua faatalitalia i tatou ina “ia faaaʻoaʻo . . . i le Atua, faapei o le fanau pele; ma ia savavali i le alofa.” (Efeso 5:1, 2) E manaomia ona tatou vaavaai atu pea i le faaaoaoga a le Atua, o lē ua ‘ia faaalitinoina mai lona lava alofa ia te i tatou, ina ua maliu Keriso ma sui o i tatou, a o tatou agasala pea.’ (Roma 5:8) O le taulamua i le fesoasoani atu i isi, e aofia ai i latou o ē agaleaga mai ia i tatou, e mafai ai ona tatou maua le faamalieina i le iloa o loo tatou faataitai atu i le Atua ma usiusitai i le tulafono a Keriso.
16. E mafai faapefea ona tatou faamaonia lo tatou alofa i le Atua ma Keriso?
16 E tatau ona tatou manatua e tatou te faamaonia lo tatou alofa e ala i mea o loo tatou faia, ae lē i na o mea o loo tatou tautala ai. E oo lava ia Iesu sa iai se taimi na faafaigata ai ia te ia ona talia se tasi o vala o le finagalo o le Atua, talu ai mea uma sa aofia ai. Sa tatalo Iesu: “Loʻu Tamā e, a e finagalo i ai, ia e ave ese lenei ipu ia te au.” Peitai na vave ona ia toe faapea atu: “A e aua le faia loʻu loto, a o lou finagalo.” (Luka 22:42) E ui i mea uma na puapuagatia ai Iesu, ae sa ia faia lava le finagalo o le Atua. (Eperu 5:7, 8) O le usiusitai o se faamaoniga lea o lo tatou alofa ma faaali atu ai o loo tatou ioe e silisili ona lelei le ala a le Atua. Ua faapea mai le Tusi Paia: “O lenei lava le alofa i le Atua, ia tatou tausi i ana poloaiga.” (1 Ioane 5:3) Na fetalai atu foi Iesu i ona aposetolo: “Afai tou te alofa mai ia te au, ia outou tausi mai i aʻu poloaiga.”—Ioane 14:15.
17. O le ā le poloaiga faapitoa na avatu e Iesu i ona soo, ma e faapefea ona tatou iloa e faatatau mai ia i tatou i aso nei?
17 E lē gata i le poloaia o ona soo ina ia fealofani, ae o le ā le poloaiga faapitoa na avatu e Keriso ia i latou? Na ia poloai atu ina ia latou faia le galuega talaʻi lea na toleniina ai i latou. Na faapea mai Peteru: “Na poloai mai foi ia te i matou e talaʻi atu i le nuu, ma molitino atu.” (Galuega 10:42) Na poloai faapitoa mai lava Iesu: “O lenei, ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo, ma papatiso atu ia te i latou i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia; ia outou aʻoaʻo atu ia te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou.” (Mataio 28:19, 20; Galuega 1:8) Na faaalia e Iesu faapea o na faatonuga o le a faatatau mai foi i ona soo i le taimi nei i “ona po o le iuga,” auā na ia fetalai: “E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma, e fai ma molimau i nuu uma; ona oo mai ai lea o le gataaga.” (Tanielu 12:4; Mataio 24:14) Ioe, o le finagalo o le Atua ia tatou talaʻi atu. Peitai, atonu e manatu nisi faapea o le manaoga ina ia tatou faia lea galuega, ua tele naua ai mea e faafinagaloina e le Atua ia i tatou. Ae pe moni ea?
Le Pogai Atonu e Foliga ai e Faigata
18. O le ā e tatau ona tatou manatua pe a tatou mafatia ona o le faia o mea o finagalo ai Ieova?
18 E pei ona tatou iloa, a o faagasolo talafaasolopito, sa finagalo ai Ieova i tagata ina ia usitaia ni manaoga eseese. Ma e pei lava ona eseese mea e manaomia ona latou faia, ua faapena foi ona eseese ituaiga o tofotofoga ua latou tofo i ai. Sa fesagaia e le Alo pele o le Atua ni tofotofoga e sili ona faigata, ma oo ai lava ina fasiotia o ia i se faiga sili ona lē alofa ona o lona faia o le mea sa finagalo i ai le Atua. Peitai pe a tatou mafatia ona o le faia o mea o finagalo ai Ieova ia i tatou, e tatau ona tatou manatua e lē tuuaʻia o ia mo o tatou puapuaga. (Ioane 15:18-20; Iakopo 1:13-15) O le fouvale a Satani na taʻitaʻia atu ai i le agasala, i puapuaga, ma le oti, ma o ia lea na faapogaia tulaga ua masani ai ona matuā faafaigata ai le faia o mea o manaomia e Ieova i ana auauna.—Iopu 1:6-19; 2:1-8.
19. Aisea o se faaeaga ai le faia o mea o finagalo ai le Atua ia i tatou e ala mai i lona Alo?
19 E ala mai i lona Alo, ua fuafuaina ai e Ieova faapea, i lenei taimi o le iuga, e folafola atu ai e Ana auauna i le lalolagi aoao faapea, na pau lava le vaifofo mo puapuaga uma o le fanau a tagata, o le pulega lea o le Malo. O lenei pulega a le Atua o le a tafiesea faafitauli uma mai le lalolagi—taua, solitulafono, oge, tino matua, maʻi, ma le oti. O le a aumaia foi e le Malo se parataiso matagofie i le lalolagi, lea o le a oo lava i ē ua feoti, o le a toe faatutūina mai i ai. (Mataio 6:9, 10; Luka 23:43; Galuega 24:15; Faaaliga 21:3, 4) Maeu se faaeaga o le faalauiloa atu o le tala lelei e faatatau i na mea! Ua manino la, e leai se faafitauli o iai i mea o loo finagalo Ieova tatou te faia. Tatou te fetaiai ma teteega, peitai o Satani le Tiapolo ma lana lalolagi ua māfua ai.
20. E mafai faapefea ona tatou faafetaiaia so o se luʻi e faatulai mai e le Tiapolo?
20 E mafai faapefea ona tatou faafetaiaia ma le manuia so o se luʻi ua faatulai mai e Satani? E ala i le manatuaina o nei fetalaiga: “Loʻu atalii e, ia poto oe, ma e faafiafia loʻu loto; ona ou mau tali ai lea i lē faifai mai.” (Faataoto 27:11) Sa saunia e Iesu se tali mo Ieova i le faifai mai a Satani, e ala i lona tuua o le olaga saogalemu sa iai o ia i le lagi, ina ia faia le finagalo o lona Tamā i le lalolagi. (Isaia 53:12; Eperu 10:7) A o avea o se tagata, sa onosaia e Iesu tofotofoga uma lava na oo ane ia te ia, e oo lava i le maliu i le satauro. Pe afai tatou te mulimuli atu ia te ia o lo tatou Faaaoao, e mafai foi e i tatou ona onosaia puapuaga ma faia mea o loo finagalo ai Ieova ia i tatou.—Eperu 12:1-3.
21. O le ā sou lagona e uiga i le alofa ua faaalia mai e Ieova ma lona Alo?
21 Maeu se alofa ua faaalia mai e le Atua ma lona Alo mo i tatou! Ona o le taulaga a Iesu, ua maua ai e tagata usiusitai le faamoemoe o le ola e faavavau i le Parataiso. Seʻi aua la neʻi o tatou faatagaina se mea e faalavelavea ai lo tatou faamoemoe. Na i lo lea, seʻi o tatou taitoatasi ma teuloto mea sa mafai ona faia e Iesu, e pei foi ona sa faia e Paulo, o lē na faapea mai: ‘O le Alo o le Atua, . . . na alofa mai ia te au, ma foaiina mai o ia e ia mo aʻu.’ (Kalatia 2:20) Ma seʻi tau ina tatou faaalia le loto faafetai moni i lo tatou Atua alofa, o Ieova, o lē e lē tāitai ona tele naua mea e finagalo ai ia i tatou.
E Faapefea Ona E Tali?
□ O le ā o loo finagalo ai Ieova ia i tatou i aso nei?
□ A faagasolo lona afiafi mulimuli ma ona aposetolo, na faapefea ona faamamafa e Keriso le tāua o le alofa?
□ E mafai faapefea ona tatou faamaonia atu tatou te alolofa i le Atua?
□ Aisea ua avea ai o se faaeaga le faia o mea o finagalo ai Ieova ia i tatou?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 23]
O le ā le lesona na aʻoaʻo atu e Iesu e ala i le mulumuluina o vae o ona aposetolo?
[Ata i le itulau 25]
E ui lava i teteega, ae o le faailoa atu o le tala lelei o se faaeaga matagofie