Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

E Mafai Ona e Onosa‘i Se‘ia Oo i le I‘uga

E Mafai Ona e Onosa‘i Se‘ia Oo i le I‘uga

E Mafai Ona e Onosaʻi Seʻia Oo i le Iʻuga

“Seʻi o tatou taufetuli ai ma le onosaʻi i le tausinioga ua i o tatou luma.”—EPERU 12:1, NW.

1, 2. O le ā le uiga o le ia onosaʻi?

“UA AOGA ia te outou le onosai,” o le tusi atu lea a le aposetolo o Paulo i Kerisiano Eperu o le uluaʻi senituri. (Eperu 10:36) I le faamamafaina o le tāua o lenei uiga, na faapena foʻi ona faalaeiʻau ai e le aposetolo o Peteru uso Kerisiano: “Ia faaopoopoina . . . i lo outou faatuatua, . . . le onosai.” (2 Peteru 1:5, 6) Ae o le ā tonu lava le onosaʻi?

2 Ua faamatalaina e se lomifefiloi o le gagana Eleni i le faa-Peretania le uiga o le veape Eleni mo le “onosai” e faapea, ia “tumau ai pea na i lo le sola ese . . . ua faamausalīina e se tasi o ia, ua maumauaʻi.” E tusa ai o le nauna Eleni mo le “onosai,” ua faapea mai se tasi tusitusiga: “O le agaga lea o loo mafai ona lavātia ai mea, e lē na ona lolo atu e aunoa ma se loto i ai, ae i se faamoemoe pupula . . . O se uunaʻiga o loo taofimauina i lalo vae o se tagata a o tū e faasaga atu i le matagi. O se uiga lelei e mafai ona suia ai se puapuaga e sili ona faigatā e avea ma tulaga mamalu talu ai, i tua atu o tigā o loo vavala mai ai le sini.” O le onosaʻi la, e mafai ai e se tasi ona tū mausalī a o fesagaʻi ma toʻatugā ma faigatā e aunoa ma le mou atu o lona faamoemoe. O ai tonu lava o loo latou manaʻomia lenei uiga?

3, 4. (a) O ai latou te manaʻomia le onosaʻi? (e) Aisea e tatau ai ona tatou onosaʻi seʻia oo i le iʻuga?

3 I se tulaga faafaatusa, o loo auai Kerisiano uma i se tausinioga e manaʻomia ai le onosaʻi. I le pe tusa o le tausaga e 65 T.A., na tusi atu ai e le aposetolo o Paulo nei upu faalaeiʻau i lana aumea faigaluega ma o lana paga faamaoni la te faimalaga faatasi, o Timoteo e faapea: “Ua ou tau le taua lelei, ua iu ia te au le tausinioga, ua ou taofi i le faatuatua.” (2 Timoteo 4:7, LF) I le faaaogāina o le faaupuga ‘ua iʻu le tausinioga,’ sa faatusatusa atu ai e Paulo lona ola o se Kerisiano i se tausinioga, o loo iai se faatulagaga ua uma ona faataatia ma se mea e tini atu i ai. O le taimi lena ua lalata atu lava ma le manumalo Paulo i le iʻuga o le tausinioga, ma sa ia tulimataʻia ma le mautinoa lona mauaina o le taui. Na ia faapea atu atili: “O lenei, ua teuina mo aʻu le pale o le amiotonu, e foaiina mai ia te au i lea lava Aso e le Alii le faamasino amiotonu.” (2 Timoteo 4:8) Sa mautinoa e Paulo o le a ia mauaina le taui auā sa ia onosaʻi seʻi oo i le iʻuga. Ae faapefea le isi vaega uma o tatou?

4 Mo le faalaeiʻauina o i latou o ē o loo taufetuli i le tausinioga, na tusi mai ai Paulo: “Seʻi o tatou taufetuli ai ma le onosaʻi i le tausinioga ua i o tatou luma.” (Eperu 12:1, NW) I le avea ma Kerisiano, tatou te ulu atu ai i lenei tausinioga fitā pe a tatou tuuina atu i tatou lava ia Ieova le Atua e ala atu ia Iesu Keriso. E tāua le iai o se amataga lelei i le tausinioga o le avea ma soo, peitaʻi o le mea e sili ona faitaulia o le mafai lea ona tatou faamaeʻaina le tausinioga. Na folafola mai e Iesu e faapea: “O lē tumau [onosaʻi] seia oo i le gataaga, e faaolaina lea.” (Mataio 24:13) O le taui o loo faatalitalia mai i latou o ē faamaeʻaina ma le manuia le tausinioga o le ola lea e faavavau! O lea la, o lo tatou manatuaina o le sini, e tatau ai ona tatou onosaʻi seʻia oo i le iʻuga. O le ā o le a fesoasoani ia i tatou ia maua lena sini?

Taumafa Tatau—Se Mea e Ao Ona Faia

5, 6. (a) Ina ia mafai ona onosaʻia le tausinioga mo le ola, o le ā e tatau ona tatou faaeteete lelei i ai? (e) O ā sauniuniga faaleagaga e tatau ona tatou faaaogāina, ma aisea?

5 E latalata ane i le aai o Korinito, i Eleni, sa iai se nofoaga na fai ai i taimi anamua taaloga lauiloa a tagata Isthmus (Isthmian Games). E lē taumatea na iloa e Paulo, e masani uso Korinito i taaloga afeleti ma isi tauvāga sa fai ai iinā. I le faaaogāina la o lo latou iloa lena, na ia faamanatu atu ai ia i latou le tausinioga mo le ola lea sa latou tausiniō ai: “Tou te lē iloa ea o ē taufetuli i le tausinioga, e taufetuli uma i latou, ae maua le taui e le toʻatasi? Ia faapea ona outou tausiniō, ina ia outou maua.” Sa faamamafa e Paulo le tāua o le tumau pea i le tausinioga ma faamalosi seʻi oo i le tini. Ae o le ā e fesoasoani ia i latou ina ia faia faapea? Na ia toe faapea mai: “O i latou uma o ē tauvā i le tausinioga latou te faaalia le pulea totino i mea uma lava.” Ioe, o ē na tauvā i taaloga anamua sa latou matuā faamaoni e toleni malosi, sa matuā faaeteete i a latou meaʻai ma meainu, ma sa pulea lelei a latou gaoioiga uma ina ia mautinoa e manumālō.—1 Korinito 9:24, 25, NW.

6 Ae faapefea le tausinioga lea ua iai Kerisiano? Ua faapea mai se toeaina i se faapotopotoga a Molimau a Ieova: “E tatau ona e faaeteete lelei i taumafa tatau faaleagaga o loo fafagaina ai oe pe afai e te manaʻo e onosaʻia le tausinioga mo le ola.” Seʻi manatu i meaʻai faaleagaga ua saunia mai mo i tatou e Ieova, “le Atua, o ia e tupu mai ai le onosai.” (Roma 15:5) O le puna autū o le fafagaina faaleagaga o i tatou o lana Afioga, le Tusi Paia. Po ua lē tatau ea ona tatou tausisia se faasologa lelei o le faitauina o le Tusi Paia? E ala mai “le auauna faamaoni ma le mafaufau,” ua saunia ai foʻi e Ieova lomiga talafeagai o Le Olomatamata ma le Ala Mai! ma isi lomiga faale-Tusi Paia. (Mataio 24:45) O le naunautaʻi e suʻesuʻe nei lomiga o le a faamalosia ai i tatou faaleagaga. Ioe, e tatau ona tatou faaaluina le taimi—‘ia faatau mai le taimi avanoa’—mo suʻesuʻega totino.—Efeso 5:16.

7. (a) Aisea e lē tatau ai ona faamalieina i tatou i le tau ina iloa aʻoaʻoga faavae faa-Kerisiano? (e) E mafai faapefea ona tatou “agaʻi atu pea i le taʻumatuaina”?

7 Ina ia tumau pea i le avea ma soo Kerisiano, e manaʻomia ona tatou pāsia “aʻoaʻoga muamua” ua fai ma faavae ma “agaʻi atu pea i le taʻumatuaina.” (Eperu 6:1, NW) E ao la ona tatou ati aʻe se naunau i “le lautele, ma le umi, ma le loloto, ma le maualuga” o le upu moni ma fafagaina ai i tatou mai “mea aano, [ua tatau] mā e matutua ia.” (Efeso 3:18; Eperu 5:12-14) Seʻi fai ma faaaʻoaʻoga, tala maufaatuatuaina e uiga i le soifuaga o Iesu i le lalolagi—o Evagelia a Mataio, Mareko, Luka, ma Ioane. Pe a suʻesuʻeina maeʻaeʻa nei tala faa-Evagelia, e mafai ai ona tatou iloa e lē gata i galuega na faatino e Iesu ma le ituaiga o peresona sa iai o ia, ae mafai ai foʻi ona tatou malamalama lelei ai i le ituaiga o mafaufauga na uunaʻia ai ana gaoioiga. Ona mafai ai lea ona tatou “maua le finagalo o Keriso.”—1 Korinito 2:16.

8. Ua faapefea ona fesoasoani sauniga faa-Kerisiano ia i tatou ina ia onosaʻi ai i le tausinioga mo le ola?

8 Na timaʻi atu Paulo i ona uso talitonu: “Ia tatou manatunatu foi le tasi i le tasi, ina ia taufaatupu ai le alofa ma galuega lelei; aua le lafoaiina le faapotopotoina o i tatou, pei o le masani o isi, a ia fefaamafanafanai; ia atili ai foi ona faapea ina ua outou iloa o le Aso o loo tāulata mai.” (Eperu 10:24, 25) Maʻeu le avea o sauniga faa-Kerisiano ma puna o faamafanafanaga! Ma e maʻeu le faafouina ai pe a auaufaatasi ma uso ma tuafāfine alolofa o ē naunau mai ia i tatou ma mananaʻo e fesoasoani mai ina ia tatou onosaʻi seʻia oo i le iʻuga! E lē tatau ona tatou manatu māmā i lenei sauniuniga alofa mai ia Ieova. E ala i lo tatou maelegā i suʻesuʻega totino ma auai e lē aunoa i sauniga, seʻi avea ia i tatou ma “tagata matutua i le mafaufau.”—1 Korinito 14:20.

Le ʻAu Maimoa Latou te Faamalosia Atili Oe

9, 10. (a) I le ā le itu e mafai ai ona avea le ʻau maimoa ma puna o faalaeiʻauga i se tausinioga fitā? (e) O le ā le ‘āo tele o molimau o loo vagavagaia i tatou’ lea e taʻua i le Eperu 12:1?

9 Peitaʻi, po o le ā lava le lelei ona sauniunia o se tagata tamoʻe, ae iai lava ni mea e ono tutupu i luga o le ala atonu e tau fetoʻi ai lana tamoʻe. Na fesili mai Paulo: “Sa outou taufetuli lelei; po o ai ea ua faafelavei ia te outou, ia outou le anaana i le upu moni?” (Kalatia 5:7) E foliga mai, o nisi Kerisiano i Kalatia sa iai ni a latou aumea leaga, ma o le iʻuga, na faalavelave ane i la latou tausinioga mo le ola. I le isi itu, o le lagolagosua ma faalaeiʻauga mai isi e mafai ona atili faafaigofie ai ona onosaʻia le tausinioga. E talitutusa lava lenei ma le aafiaga e mafai ona faia e le ʻau maimoa o se taaloga i ē o loo tauvā. O uiga matuā finafinau o le ānoāno o tagata matamata latou te uunaʻia ai se agaga fiafia lea e atili faagaeeina ai le ʻau tauvā mai lava i le amataga o le tausinioga seʻia oo i le tini. O le alalaga faamalosi a le ʻau maimoa, lea e masani ona ō mai faatasi ma pesega leo tetele ma le patipati, e mafai ona avatu ai i le ʻau tauvā se uunaʻiga faaopoopo latou te manaʻomia a o latou agaʻi mai i le tini. O le mea moni, e mafai e se ʻau maimoa naunautaʻi ona uunaʻia se taaʻiga lelei ia i latou o iai i le tausinioga.

10 O ai le ʻau maimoa i le tausinioga mo le ola lea ua ulu atu i ai Kerisiano? Ina ua uma ona tōlaulau mai molimau faamaoni anamua a Ieova a o leʻi oo mai i taimi o uluaʻi Kerisiano, e pei ona faamauina i le mataupu e 11 o le Eperu, ona tusi mai lea o Paulo: “O lenei, ona o loo vagavagaia i tatou e se āo tele o molimau, . . . seʻi o tatou taufetuli ai ma le onosaʻi i le tausinioga ua i o tatou luma.” (Eperu 12:1, NW) I le faaaogāina o le āo e fai ma faatusatusaga, na lē faaaogā ai e Paulo le upu Eleni lea e faamatala ai se āo e mafai ona iloa lelei atu pe faapeī lona telē ma ona foliga mai. Na i lo lea, sa ia faaaogā le upu ua faaalia e se tagata e tusia lomifefiloi, o W. E. Vine faapea “e faailoa ai ni puāo tetele e lē mafai ona iloa lelei atu ni foliga patino ona o le māfiafia ma soloatoa o loo ufitia ai le lagi.” Ua manino mai, sa mafaufau Paulo i se vao tele o molimau—ua matuā toʻatele lava ma ua pei ai o ni puāo tetele.

11, 12. (a) Ua mafai faapefea e molimau faamaoni anamua a o leʻi oo mai i taimi o uluaʻi Kerisiano ona alalaga e faamalosi mai ia i tatou, ina ia tatou taufetuli ma le onosaʻi i le tausinioga? (e) E mafai faapefea ona tatou maua uma aogā mai se “āo tele o molimau”?

11 Pe mafai ea ona faasino atu le ʻau maimoa i aso nei, i molimau faamaoni anamua a o leʻi oo mai i taimi o uluaʻi Kerisiano? E leai. Ua maliliu i latou uma, ma o loo faatalitali ai mo le toetū. Peitaʻi, sa avea foʻi i latou ma tagata taufetuli sa taulau manuia a o soifua mai, ma o loo manatua pea a latou faaaʻoaʻoga e pei ona faamauina i le Tusi Paia. A o tatou suʻesuʻeina le Tusi Paia, e mafai ai ona olaola lelei lo tatou manatuaina o nei auauna faamaoni, ma e peiseaī o loo alalaga e faamalosi mai ia i tatou, ina ia tatou taufetuli i le tausinioga seʻia oo i le tini.—Roma 15:4. *

12 Mo se faataʻitaʻiga, pe a tofotofoina i tatou i ni manuia e ono maua mai le lalolagi, pe lē avea ea le manatunatu i le auala na teena ai e Mose le mamalu o Aikupito, ma itu e uunaʻia ai i tatou ina ia tumau pea i le tausinioga? Pe afai e foliga mai ua matuiā se tofotofoga ua tatou fesagaʻia, e faalaeiʻauina moni i tatou ina ia lē faavāivai i le tausinioga o le faatuatua, pe afai tatou te manatua le tofotofoga tigā na fesagaʻi ma Aperaamo ina ua tāpā e ōsi le taulaga i lona atalii o Isaako. O le mamao e mafai ona faamalosia ai i tatou e le “āo tele” o nei molimau, e faalagolago lava i le manino o loo tatou vaai ai ia i latou i o tatou mata o le malamalama.

13. E faapefea ona faamalosiʻau mai Molimau a Ieova i aso nei ia i tatou i le tausinioga mo le ola?

13 O loo siomia foʻi i tatou e se vaega sili ona toʻatele o Molimau a Ieova i ona po nei. Maʻeu ni faaaʻoaʻoga sili o le faatuatua ua faataatitia mai e Kerisiano faauuina faapea tane ma fafine o le “motu o tagata e toatele”! (Faaaliga 7:9) E mafai ona tatou faitau i tala o o latou olaga mai lea taimi i lea taimi i lenei mekasini ma isi foʻi lomiga a le Olo Matamata. * O lo tatou tomānatu i lo latou faatuatua, e faalaeiʻauina ai i tatou ina ia onosaʻi seʻia oo i le iʻuga. Ma e maʻeu le matagofie pe a iai le lagolagosua a uō māfana ma tauaiga vavalalata o ē o loo auauna ma le faamaoni foʻi i latou ia Ieova! Ioe, e toʻatele o loo latou faamalosiʻau mai ia i tatou i le tausinioga mo le ola.

Ia Faatulaga ma le Atamai le Vave E te Gaoioi Ai

14, 15. (a) Aisea e tāua ai ona faatulaga ma le atamai le vave tatou te gaoioi ai? (e) Aisea e tatau ai ona tatou agamalū i le faatulagaina o sini?

14 A o tamoʻe i se tausinioga umi, e pei o se malafoni, e tatau i le tagata tamoʻe ona faatulaga ma le atamai le vave e tamoʻe ai. “Afai e matuā saoasaoa lau momoʻe i le amataga o le tuuga, e ono iʻu ina e lē taulau ai,” o le faamatalaga lena a le mekasini o le New York Runner. “O le iʻuga e ono iai a lē o le faafaigatā ona tau tuli isi maila faaiʻu o le tuuga, pe iʻu lava ina lē mafai ona faaauau.” Ua faapea mai se alii e tamoʻe i malafoni: “Na manino mai le lapataʻiga a lē sa failauga i se aʻoaʻoga na ou auai atu i ai mo sauniuniga mo le tausinioga e faapea: Aua e te taumafai e faatutusa atu lau momoʻe i tagata e saoasaoa a latou tamomoʻe. Tamoʻe lava oe i le vave o loo e mafaia. Auā e na ona e vāivai ai ma iʻu ina lē mafai ona e faaauauina le tuuga.’ O loʻu utagiaina o lenei fautuaga na mafai ai ona ou faaiʻuina lelei le tausinioga.”

15 I le tausinioga mo le ola, e tatau i auauna a le Atua ona matuā finafinau. (Luka 13:24) Peitaʻi ane, na tusi mai le soo o Iakopo e faapea: “O le poto mai lugā e . . . agamalu.” (Iakopo 3:17) A o avea faaaʻoaʻoga lelei a isi o se faalaeiʻauga ina ia tatou faia ai nisi mea se tele, ae o le agamalū o le a fesoasoani ia i tatou ina ia faatulaga sini e mafai ona ausia, e tusa ai ma o tatou tomai ma tulaga. Ua faamanatu mai le Tusi Paia ia i tatou e faapea: “Ia taitoatasi ma faamasino i lana lava galuega, ona ia te ia lea o se mea e mitamita ai ia te ia lava, a e le o se tasi. Auā e taitasi ma ave i lana lava avega.”—Kalatia 6:4, 5.

16. E faapefea ona fesoasoani le loto maulalo ia i tatou i le faatulagaina o le vave tatou te gaoioi ai?

16 I le Mika 6:8, ua fesiliga ai i tatou i lenei fesili faatupu manatu: “Se a foi se mea e finagalo ai Ieova ia te oe, pe a le o ia mea, . . . ia feooai ma lou Atua ma le loto faamaulalo?” O le loto maulalo e aofia ai le amanaia o mea e faatapulaa mai ai lo tatou malosi. Po o avea ea le lē lelei o le soifua mālōlōina po o le soifua matua ma itu e faatapulaa mai ai mea e mafai ona tatou faia i le auaunaga i le Atua? ʻAua lava neʻi o tatou loto vāivai. E talia e Ieova a tatou taumafaiga ma faataulaga ‘e tusa ma mea o ia i tatou, ae lē tusa ma mea e lē o ia i tatou.’—2 Korinito 8:12; faatusatusa i le Luka 21:1-4.

Ia E Taulaʻi Atu i le Taui

17, 18. O le taulaʻi atu pea i le ā, na fesoasoani ia Iesu e onosaʻia ai le satauro?

17 A o faasino atu e Paulo i Kerisiano Korinito le manaʻoga ina ia onosaʻi i le tausinioga mo le ola, na ia taʻua ai le isi vala o taaloga a tagata Isthmus lea sa tatau ona latou mātauina. E tusa ai o tagata tauvā i na taaloga, na tusi ai Paulo e faapea: “O i latou foi ua latou [tamomoʻe] ina ia maua le pale palagofie, a o i tatou, ina ia maua le pale e le pala lava. O aʻu nei foi, ua faapea ona ou momoʻe e le ma le faaletonu; ua faapea ona ou tuʻi, e le pei o se tuʻi le matagi.” (1 Korinito 9:25, 26) O le faailoga o le tagata e manumalo i na taaloga anamua, o se palealii, po o se pale, e fai mai lau o paina po o isi lava laau, pe fai mai foʻi i lau mamago o selalī vao (wild celery)—e mautinoa lava o se ‘pale e palagofie.’ Ae o le ā le faailoga o loo faatalia maia Kerisiano o ē onosaʻi seʻi oo i le iʻuga?

18 I le faasino atu i lo tatou Faaaʻoaʻo, o Iesu Keriso, na tusi ai le aposetolo o Paulo e faapea: “O le na onosai i le satauro, na faatauvaa ia te ia le mā, ona o le olioli sa tuu i ona luma, ua nofo foi o ia i le itu taumatau o le nofoālii o le Atua.” (Eperu 12:2) Sa onosaʻi Iesu seʻi oo ina faaiʻuina lona soifuaga faaletagata, e ala i le onosaʻia o le satauro ma tulimataʻi atu i lona taui, lea e aofia ai lona olioli e lagolago atu i le faapaʻiaina o le suafa o Ieova, e togiolaina tagata mai le oti, ma pule o se Tupu ma o se Ositaulaga Sili a o ia toe faafoisia tagata usiusitaʻi i se olaga e lē gata mai i le lalolagi parataiso.—Mataio 6:9, 10; 20:28; Eperu 7:23-26.

19. O le ā e tatau ona tatou taulaʻi atu pea i ai a o tatou faaauau ona avea ma soo Kerisiano?

19 Seʻi manatu i le olioli ua taatia mai mo i tatou a o tatou faaauau ona avea ma soo Kerisiano. Ua foaʻi mai e Ieova ia i tatou le galuega e sili ona faamalieloto o le talaʻia o le tala lelei o le Malo o le Atua ma tufa atu le poto faasaoola o le Tusi Paia i isi. (Mataio 28:19, 20) Maʻeu se fiafiaga pe a mauaina se tasi e fiafia i le Atua moni ma fesoasoani atu i lena tagata ina ia ulu atu i le tausinioga mo le ola! Ma e tusa lava po o le ā le tali mai a tagata o loo tatou talaʻi atu i ai, ae o se faaeaga le faia o se sao i le galuega e fesootaʻi ma le faapaʻiaina o le suafa o Ieova. Pe afai tatou te onosaʻi i le faiva e tusa lava po o ā uiga faalēano mai po o teteega a i latou o i le oganuu o loo tatou molimau atu i ai, ae tatou te olioli pea ona o loo tatou faafiafiaina le finagalo o Ieova. (Faataoto 27:11) Ma o le taui sili ua ia folafola mai mo i tatou o le ola e faavavau. Maʻeu lena olioli! E manaʻomia ona tatou taulaʻi atu pea i nei faamanuiaga ma faamalolosi pea i le tausinioga.

A o Latalata Mai le Iʻuga

20. E faapefea ona ono atili faigatā le tausinioga mo le ola a o latalata mai lona iʻuga?

20 I le tausinioga mo le ola, e tatau ai ona tatou tauivi e tetee atu i lo tatou fili sili, o Satani le Tiapolo. A o tatou lalata atu i le iʻuga, ae o loo taumafai malosi o ia ina ia tatou faamaamulu pe ia tatou fāifai mālie. (Faaaliga 12:12, 17) Ma e lē faigofie ona avea pea o ni tagata faamaoni ma tuutōina atu e folafola le Malo, pe a fua atu i taua, o oge, o faamaʻi, ma isi uma tulaga faigatā o loo faailogaina ai “ona po o le iuga.” (Tanielu 12:4; Mataio 24:3-14; Luka 21:11; 2 Timoteo 3:1-5) E lē gata i lea, e iai nisi taimi e foliga ai peiseaī o loo mamao atu lava i luma le iʻuga na i lo le mea sa tatou faatalitalia, ae maise pe afai ua faitau fia sefulu tausaga talu ona tatou auai i le tausinioga. Peitaʻi, ua faamautinoa mai e le Afioga a le Atua ia i tatou faapea, o le a oo mai lava le iʻuga. Ua fetalai Ieova o le a lē faatuai lava. Ua vavala mai le iʻuga.—Sapakuka 2:3; 2 Peteru 3:9, 10.

21. (a) O le ā o le a faamalosia ai i tatou a o tatou faaauau pea i le tausinioga mo le ola? (e) O le ā e tatau ona avea ma a tatou filifiliga maumaututū a o latalata tele mai le iʻuga?

21 Ina ia manumalo la i le tausinioga mo le ola, e ao ona faamalosia i tatou i mea ua sauniunia ma le alofa e Ieova mo lo tatou fafagaina faaleagaga. Tatou te manaʻomia foʻi faalaeiʻauga uma e mafai ona tatou maua mai le auaufaatasi e lē aunoa ma o tatou uso talitonu, o ē o loo taufetuli foʻi i le tausinioga. E tusa lava pe avea sauāga ogaoga ma isi mea lē maʻalofia e tutupu i la tatou taufetuliga e ono atili faigatā ai la tatou tausinioga, ae mafai lava ona tatou onosaʻi seʻia oo i le iʻuga auā e saunia e Ieova “le matuā tele o le mana.” (2 Korinito 4:7) Maʻeu se faalaeiʻau o le iloa e finagalo Ieova ina ia tatou faamaeʻaina ma le manumalo le tausinioga! Seʻi o tatou faia se filifiliga maumaututū, ina ia “tatou taufetuli ai ma le onosaʻi i le tausinioga ua i o tatou luma,” i le mautinoa atoatoa e faapea, “o ona po e tatau ai tatou te selesele mai ai, pe afai tatou te le faavaivai.”—Eperu 12:1, NW; Kalatia 6:9.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 11 Mo le talanoaina o le Eperu 11:1–12:3, tagaʻi i le Watchtower, Ianuari 15, 1987, itulau 10-20.

^ pala. 13 O nisi faaaʻoaʻoga lata mai nei o na tala faalaeiʻau i mea na tutupu, e mafai ona maua i Le Olomatamata o Iuni 1, 1998, itulau 28-31; Setema 1, 1998, itulau 24-28; Fepuari 1, 1999, itulau 25-29.

E te Manatua?

□ Aisea e tatau ai ona tatou onosaʻi seʻia oo i le iʻuga?

□ O ā sauniuniga a Ieova e lē tatau ona tatou tuulafoaʻia?

□ Aisea e tāua ai ona faatulaga ma le atamai le vave tatou te gaoioi ai?

□ O le ā le olioli ua i o tatou luma a o tatou agaʻi atu pea i le tausinioga?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 18]

Ia maua faalaeiʻauga mai sauniga faa-Kerisiano