“Ia Outou Mataala”
“Ia Outou Mataala”
“O lea, ia outou mataala ai; auā tou te le iloa po o le fea aso e sau ai lo outou Alii.”—MATAIO 24:42, LF.
1. O faapeī lagona o auauna a Ieova e faatatau i tausaga e tele o la latou auaunaga faamaoni? Aumai se faaaʻoaʻoga.
E TOʻATELE i latou ua āutausagā o auauna ia Ieova, sa latou aʻoaʻoina le upu moni mai lava a o tama ma teine talavou. I le pei o le tagata faatauʻoa o lē, ina ua ia maua le penina tautele sa ia faatau ese atu loa mea uma sa ia te ia ina ia mafai ona ia faatau mai lea penina, ua faapena foʻi tagata aʻoga maelegā o le Tusi Paia ona latou faafitia i latou lava ae tuuina atu o latou ola ia Ieova. (Mataio 13:45, 46; Mareko 8:34) O faapeī o latou lagona i le umi tele o le taimi lea ua latou faatalitali ai nei na i lo le umi sa latou manatu e faatalitali ai ina ia vaai i le faataunuuina o fuafuaga a le Atua mo le lalolagi? E lē o faanoanoa lava i latou! Ua latou ioe i le manatu o le uso o A. H. Macmillan, o lē na faapea mai ina ua toetoe lava 60 tausaga talu ona amata lana auaunaga tuuina atu i le Atua: “Ua sili atu nei ona ou maumauaʻi e tumau i loʻu faatuatua na i lo se isi lava taimi. Ua aumaia ai ia te aʻu le aogā moni i le olaga. O loo faaauau pea ona fesoasoani mai ia te aʻu ina ia faafesagaʻia le lumanaʻi e aunoa ma le fefe.”
2. (a) O le ā le fautuaga talafeagai lelei na tuuina atu e Iesu i ona soo? (e) O ā fesili o le a tatou talanoaina i lenei mataupu?
2 Ae faapefea oe? Po o le ā lava lou matua lena ua e iai, seʻi mafaufau foʻi i fetalaiga nei a Iesu: “O lea, ia outou mataala ai; aua tou te le iloa po o le fea aso e sau ai lo outou Alii.” (Mataio 24:42, LF) O lena faamatalaga faigofie o loo iai se upu moni loloto. Tatou te lē iloa po o lē fea aso o le a afio mai ai le Alii e faaoo mai le sala o le faamasinoga i lenei faiga amioleaga o mea, ma e lē manaʻomia foʻi ona tatou iloa. Peitaʻi e manaʻomia ona tatou ola i se olaga o le a tatou lē faanoanoa ai, pe a oo i le taimi e afio mai ai o ia. I lenei itu, o ā faaaʻoaʻoga ua tatou iloa i le Tusi Paia o le a fesoasoani ia i tatou ina ia mataala ai pea? Na faapefea ona faataʻitaʻia mai e Iesu lenei manaʻoga? Ma o ā ni faamaoniga ua tatou iloa i aso nei e faamaonia ai o loo tatou ola i aso e gata ai o lenei lalolagi faalēmataʻu?
Se Faaaʻoaʻoga Lapataʻi
3. Ua faapefea i tagata o aso nei ona latou faaātaina mai tagata i aso o Noa?
3 I le tele o vala, o tagata i aso nei ua faapei o tane ma fafine o ē na ola i aso o Noa. I lena taimi, sa tumu le lalolagi i faiga sauā, ma o mafaufauga o loto o tagata sa “na ona leaga ia i aso uma lava.” (Kenese 6:5) O le toʻatele o tagata sa alu uma o latou taimi i meafai o le olaga i aso taʻitasi. A o leʻi faaoo mai e Ieova le Lolo tele, sa ia tuuina i tagata se avanoa e salamō ai. Sa ia poloaʻia Noa e talaʻi, ma sa usitaʻi Noa—e ala i le auauna o “lē talaʻi le amiotonu” pe tusa ma le 40 pe 50 tausaga pe sili atu foʻi. (2 Peteru 2:5) Peitaʻi, sa lē amanaʻia e tagata le feʻau lapataʻi a Noa. Sa leʻi mataala i latou. O lea la, i le iʻuga, e na o Noa ma lona aiga na sao mai le faaooina o le sala o le faamasinoga a Ieova.—Mataio 24:37-39.
4. I le ā le itu e mafai ai ona faapea atu na taulau manuia le faiva a Noa, ma e mafai faapefea ona taʻua foʻi faapena lau galuega talaʻi?
4 Pe na taulau manuia ea le faiva a Noa? Aua le fuaina lau tali i le aofaʻiga toʻaitiiti o ē na tali ane. O le mea moni, na faataunuu lava le fuafuaga o le talaʻiga a Noa e tusa lava po o le ā le auala na tali ane ai tagata. Aiseā? Auā na lava ai le avanoa e maua e tagata latou te filifili ai pe o le a latou auauna atu ia Ieova pe leai. Ae faapefea lau oganuu o loo e talaʻi ai? E tusa lava pe itiiti se talileleia o loo maua mai ai, ae o lena ua telē lou taulau manuia. Aiseā? Talu ai, e ala i lau talaʻiga, ua e faaleo atu ai le lapataʻiga a le Atua, ma ua e faataunuuina ai le tofiga na tuuina mai e Iesu i ona soo.—Mataio 24:14; 28:19, 20.
Le Lē Amanaʻiaina o Perofeta a le Atua
5. (a) O ā tulaga sa taatele i le nuu o Iuta i aso o Sapakuka, ma na faapeī le tali mai a tagata i lana feʻau faavaloaga? (e) Na faapefea ona faaalia e tagata o Iuta uiga tufanua i perofeta a Ieova?
5 I le faitau senituri talu ona mavae le Lolo, na fesagaʻi ai le malo o Iuta ma ni mataupu matuiā. Sa taatele le ifo i tupua, le lē faamasinotonu, o faiga faatigā, e oo lava i fasiotiga tagata. Sa aauina atu e Ieova Sapakuka ina ia lapataʻia tagata, pe afai latou te lē salamō, o le a oo ane mala ia i latou e ala mai i tagata Kaletaia, po o tagata Papelonia. (Sapakuka 1:5-7) Peitaʻi na mumusu tagata e faalogo. Atonu na latou manatu, ‘O le lapataʻiga foʻi lena na faaleo mai e le perofeta o Isaia i le silia ma le selau tausaga ua mavae, ae lē o iai lava se mea o tupu!’ (Isaia 39:6, 7) E toʻatele tagata aloaʻia o Iuta sa lē gata ina faalēano mai i le feʻau ae sa latou faaalia foʻi uiga tufanua i avefeʻau. I se tasi taimi, sa latou taumafai ai e fasioti le perofeta o Ieremia, ma na semanū e taulau a latou taumafaiga pe ana lē faasalavei ane i ai Aikamo. O le ita foʻi o le tupu o Ioakima i se isi feʻau faavaloaga na tuuina atu, na ia fasiotia ai le perofeta o Uria.—Ieremia 26:21-24.
6. Na faapefea ona faamalosia e Ieova Sapakuka?
6 Sa tutusa lelei lava le malosi ma le lē talia gofie o le feʻau na tuuina atu e Sapakuka, ma le feʻau na tuuina atu e Ieremia, o lē na faagaeeina e le Atua na te muaʻi valoiaina le 70 tausaga o le faatafunaga o Iuta. (Ieremia 25:8-11) O le mea lea, e mafai ai ona tatou malamalama i mafatiaga o Sapakuka a o ia alaga: “Ieova e, ou te valaau seia afea, a e te le faafofoga mai; ou te alaga atu ia te oe ona o le sauaga, a e te le faaola mai?” (Sapakuka 1:2) Sa tali mai ma le agaalofa Ieova ia Sapakuka i nei upu faamalosi faatuatua e faapea: “O le faaaliga ua tuuina mo ona aso ua tuupoina, a e tautala mai pe a oo i le iuga, e le pepelo lava; e ui lava ina tuai mai, a ia faatalitali pea i ai; aua e oo mai lava, e le faatuai mai.” (Sapakuka 2:3) O lona uiga la, sa iai “ona aso ua tuupoina” a Ieova mo le aumaia o le iʻuga i faiga lē faamasinotonu ma faiga faatigā. Pe afai e foliga sa tau iai sina faatuai, sa lē tatau lava ona loto vaivai Sapakuka, sa lē tatau foʻi ona faagesegese ai o ia. Na i lo lea, sa tatau ona ia “faatalitali pea i ai,” i lona ola i aso taʻitasi ma se uiga o le faanatinati. O le a lē faatuai mai le aso o Ieova!
7. Aiseā na toe faatulaga ai foʻi se isi faaumatiaga mo Ierusalema i le uluaʻi senituri T.A.?
7 Pe tusa ma le 20 tausaga talu ona fetalai atu Ieova ia Sapakuka, ae faaumatia loa Ierusalema, le aai laumua o le nuu o Iuta. Mulimuli ane, sa toe fausia le aai, ma o le tele o mea sesē na mafatia ai Sapakuka sa toe faasaʻoina. Peitaʻi, i le uluaʻi senituri T.A., sa toe faatulaga ai foʻi le faaumatiaina o le aai ona o le lē faamaoni o ona tagata. Ona o le alofa mutimutivale o Ieova, sa ia fuafuaina ai le faasaoina mai o ē loto faamaoni. I lena taimi, sa ia faaaogā ai loa le perofeta sili o Iesu Keriso e faaooina atu le feʻau. I le 33 T.A., na fetalai atu ai Iesu i ona soo: “A iloa e outou ua siosiomia Ierusalema i ʻau o le taua, ia outou iloa i lea aso ua latalata lona faatafunaina. O lea aso, o e ua i Iutaia ia latou sosola i mauga.”—Luka 21:20, 21.
8. (a) O le ā atonu na tupu i nisi Kerisiano a o faagasolo taimi ina ua mavae le maliu o Iesu? (e) Na faapefea ona faataunuuina fetalaiga faavaloaga a Iesu e faatatau ia Ierusalema?
8 A o faagasolo tausaga, atonu sa tau mānatu nisi Kerisiano sa iai i Ierusalema po o afea o le a faataunuuina ai le valoaga a Iesu. Ae maise ai, seʻi manatu i taulaga e mautinoa sa faia e nisi o i latou. Atonu sa latou teena nisi o pisinisi mananaia na ofoina ane ia i latou talu ai lo latou maumauaʻi ia mataala pea. A o faagasolo la taimi, pe na latou faavaivai ea? Pe na latou faapea ea sa maʻimau lo latou taimi, i le manatu o fetalaiga a Iesu sa faatatau i se augātupulaga i le lumanaʻi, ae lē i lo latou lava vaitaimi? I le 66 T.A., na amata ai ona faataunuuina le valoaga a Iesu ina ua siʻomia Ierusalema e autau a Roma. O i latou sa mataala pea na mafai ona latou mātaulia le faailoga, ona sosola ese lea mai le aai, ma lē āfaina ai i le faatamaʻiaga o Ierusalema.
Le Faataʻitaʻia o le Manaʻoga Ina ia Mataala
9, 10. (a) O le a faapefea ona e aoteleina le tala faatusa a Iesu i ni auauna na faatalitali mo le toe taliu ane o lo latou matai mai lana faaipoipoga? (e) Aiseā atonu na faigatā ai mo auauna le faatalitalia o lo latou matai? (i) Aiseā sa aogā ai mo auauna lo latou onosaʻi?
9 I le faatāuaina o le manaʻoga ina ia mataala, sa faatusatusa ai e Iesu ona soo i ni auauna o loo faatalitali mo le toe taliu ane o lo latou matai mai lana faaipoipoga. Sa latou iloa o le a toe taliu ane o ia i se pō patino—ae i lē fea itula? I le taimi o le leoleoga muamua o le pō? Le leoleoga e lua? Le leoleoga e tolu? Latou te leʻi iloa. Na fetalai Iesu: “Pe afai e sau [le matai] i le leoleoga e lua o le po, pe sau i le leoleoga e tolu, a maua o i latou o faapea [ona mataala], amuia ia auauna!” (Luka 12:35-38) Seʻi faaāta i lou mafaufau le nofo tatali o nei auauna. E so o sina paʻō, so o sina tau ātaāta ane o se mea, e mautinoa lava le atili ai ona latou faatalitali: ‘Pe lē o lo matou matai ea lea?’
10 Ae faapefea pe afai na taunuu ane le matai i le leoleoga e lua o le pō, lea e amata mai pe tusa o le iva i le pō seʻia oo atu i le vaeluaga o le pō? Pe na mafai ea e auauna uma, e aofia ai i latou o ē na galulue mamafa mai lava i le taeaopō, ona latou nofo sauni e faafeiloaʻia o ia, pe faamata e iai nisi e maua mai o momoe? Ae faapefea pe afai na toe taliu ane le matai i le leoleoga e tolu o le pō—o le taimi e faasolo mai le vaeluaga o le pō seʻia oo i le tusa o le tolu i le vaveao? Pe na iai ea nisi o auauna na faavaivai, ma oo lava ina lē fiafia ona e foliga ua tuai ane lo latou matai? * E na o i latou lava na taunuu ane le matai ma maua o loo mataala sa faaamuia atu i ai. O i latou na e mautinoa le faatatauina atu i ai o le Faataoto 13:12 e faapea: “O le faamoemoe ua tuai ona taunuu e faanoanoa ai le loto; a o le manao ua taunuu, o le laau o le ola lea.”
11. E mafai faapefea ona fesoasoani le tatalo ia i tatou ia mataala ai pea?
11 I le taimi lea sa foliga ai ua tuai ane, o le ā sa ono fesoasoani i soo o Iesu e mataala ai pea? A o iai Iesu i le faatoʻaga o Ketesemane a o toeitiiti lava oo i le taimi na puʻea faapagota ai o ia, na ia fetalai atu ai i nisi o ona aposetolo e toʻatolu e faapea: “Ia outou mataala ma tatalo, ina neʻi oo mai le faaosoosoga ia te outou.” (Mataio 26:41) I tausaga mulimuli ane, na avatu ai foʻi e Peteru, o lē na iai i lena mea na tupu, se fautuaga tali tutusa i ona uso Kerisiano. Na ia tusi atu: “Ua lata mai le gataaga o mea uma lava; o lena, ia faautauta ai, ma ia mataala outou ma le tatalo.” (1 Peteru 4:7) E manino mai, o tatalo faatauanau e tatau ona avea ma vaega o la tatou faasologa masani faa-Kerisiano. O le mea moni, e manaʻomia pea ona tatou ōle atu ia Ieova e fesoasoani mai ia i tatou ina ia mataala pea.—Roma 12:12; 1 Tesalonia 5:17.
12. O le ā le eseesega o le taumatemate ma le mataala?
12 Seʻi mātau na faapea mai foʻi Peteru: “Ua lata mai le gataaga o mea uma lava.” O le ā le tele o le lalata mai? E matuā leai lava se tomai o tagata latou te faapatino mai ai le aso tonu ma le itula tonu. (Mataio 24:36) Peitaʻi e iai le eseesega o le soona alu uma o le mafaufau e taumatemate ai, o se uiga e lē o faalaeiʻauina e le Tusi Paia, ma le faatalitali i le iʻuga, lea e faalaeiʻauina mai. (Faatusatusa i le 2 Timoteo 4:3, 4; Tito 3:9.) O le ā se tasi o auala e mafai ona tatou faatalitali ai pea mo le iʻuga? E ala i le uaʻi totoʻa atu i le faamaoniga faapea ua latalata mai le iʻuga. O lea la, seʻi o tatou autaluina ni faamaoniga se ono e faamaonia ai, o loo tatou ola nei i aso e gata ai o lenei lalolagi faalēmataʻu.
Ni Faamaoniga se Ono e Faamautinoa Ai
13. Ua faapefea i le valoaga a Paulo o loo faamauina i le 2 Timoteo mataupu e 3 ona faamautinoa mai ia te oe faapea o loo tatou ola nei i “aso e gata ai”?
13 Muamua, ua tatou vaai manino i le faataunuuga o le valoaga a le aposetolo o Paulo e faatatau i “aso e gata ai.” Na tusi mai Paulo e faapea: “O ona aso e gata ai e oo mai ai aso faigata. Auā e avea tagata ma e alolofa i latou ia i latou, o e mananao i tupe, o e loto vii, o e faamaualuga, o e upu leaga, o e le faalogo i mātua, o e le faafetai, o e amio leaga, o e le lotoaiga, o e le ma faaleleia, o e faatuaupua, o e le taofi manao o le tino, o e faasaua, o e inoino i le amio lelei, o e faalata, o e soona fai, o e ua faafefeteina, o e ua tele le manao i mea faafiafia a e leai se manao i le Atua; o e ua peiseai ua toaga i lotu, a o le mana ua i lea mea ua latou teena; ia e ʻalo ese lava i tagata faapena. A o tagata amio leaga ma e taupelopelo, e alualu pea lava lo latou leaga, o loo faasese atu, ua faaseseina foi i latou.” (2 Timoteo 3:1-5, 13, LF) Pe tatou te lē o vaaia ea le faataunuuina o lenei valoaga i o tatou aso? E na o i latou o ē mumusu e amanaʻia mea moni e mafai ona latou faafiti mai! *
14. Ua faapefea ona faataunuuina i aso nei upu a le Faaaliga 12:9 e faatatau i le Tiapolo, ma o le ā le mea ua lē o toe mamao ona tupu lea ia te ia?
14 Lona lua, ua tatou vaaia āuga o le lafoeseina mai o Satani ma ana temoni mai le lagi, e tusa ai o le faataunuuga o le Faaaliga 12:9. O iinā tatou te faitau ai faapea: “Ua lafo foi le tarako tele, o le gata tuai lea, ua igoa i le tiapolo, i le ma Satani, o le faasese i le lalolagi uma; ua lafo ifo i le lalolagi, ua lafo foi ana agelu faatasi ma ia.” Ua iʻu lenei mea i ni auēga tetele mo le lalolagi. O le mea moni, ua tele auēga mo le fanau a tagata, ae maise lava talu mai le 1914. Peitaʻi ua faapea atili mai le Faaaliga, ina ua lafo mai i lalo le Tiapolo i le lalolagi, sa ia iloa “ua saasaa ona po.” (Faaaliga 12:12) A o faagasolo lenei vaitaimi, ua faasagatau atu ai Satani i soo faauuina o Keriso. (Faaaliga 12:17) E mautinoa lava ua tatou vaaia āuga o lana osofaʻiga i o tatou taimi. * Peitaʻi, e lē o toe mamao, ona taofiofia lea o Satani i le to e lē gata ina ia “le toe faaseseina e ia o nuu.”—Faaaliga 20:1-3.
15. Ua faapefea ona aumaia e le Faaaliga 17:9-11 ni faamaoniga e faamaonia ai o loo tatou ola nei i taimi o le iʻuga?
15 Lona tolu, o loo tatou ola i le taimi o loo pule ai le “tupu” lona valu ma o le tupu mulimuli foʻi lea, o loo taʻua i le valoaga ua faamauina i le Faaaliga 17:9-11. O iinei o loo taʻua ai e le aposetolo o Ioane ni tupu se toʻafitu, o loo fai ma sui o malo malolosi e fitu o le lalolagi—Aikupito, Asuria, Papelonia, Metai ma Peresia, Eleni, Roma, ma le malo malosi fuifuilua o le lalolagi o Amerika ma Peretania. O loo ia vaaia foʻi le tupu “o lona toavalu lea, nai le toafitu foi o ia.” O lenei tupu lona valu—o le tupu mulimuli lea na vaaia e Ioane i le faaaliga—ua fai nei ma sui o Malo Aufaatasi. Ua faapea mai Ioane o lenei tupu lona valu, “e alu atu foi o ia i le malaia,” ma ina ua mavae lena, e leai foʻi se isi tupu faalelalolagi na toe taʻua mai. *
16. Ua faapefea i mea moni i le faataunuuga o le tupua lea na iloa i le faalepo a Nepukanesa, ona faaalia mai ai o loo tatou ola i aso e gata ai?
16 Lona fa, o loo tatou ola i le vaitaimi lea na faaatagia mai e vae o le tupua na iloa i le faalepo a Nepukanesa. Sa faamatalaina e le perofeta o Tanielu lenei faalepo lilo e faatatau i se tupua uigaese e foliga mai i le tino o se tagata. (Tanielu 2:36-43) O vaega e fa o le tupua e faia i uʻamea, ua fai ma sui o malo malolosi eseese o le lalolagi, e amata mai le ulu (le Emepaea o Papelonia) ma faasolo mai ai i lalo i vae ma tamatamaʻivae (o faigāmālō o loo pule i aso nei). O malo malolosi uma o le lalolagi o loo faaatagia mai i lena tupua ua uma ona aliaʻi mai. O loo tatou ola i le vaitaimi lea na faaatagia mai e vae o le tupua. E lē o taʻu maia le iai o nisi malo malolosi e toe aliaʻi mai. *
17. Ua faapefea ona aumaia e la tatou galuega talaʻi o le Malo nisi faamaoniga atili e faamaonia ai o loo tatou ola i taimi o le iʻuga?
17 Lona lima, ua tatou vaaia le faataunuuina o le galuega talaʻi i le lalolagi aoao, lea na fetalai Iesu o le a faataunuuina a o toeitiiti lava oo i le gataaga o lenei faiga o mea. Na fetalai Iesu e faapea: “E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma, e fai ma molimau i nuu uma; ona oo mai ai lea o le gataaga.” (Mataio 24:14) I aso nei, o loo faagasolo le faataunuuga o lena valoaga i se tulaga e lē mafaatusatusalia. O le mea moni, o loo iai pea oganuu e leʻi galueaʻiina, ma atonu i se taimi atofaina a Ieova, o le a maua se avanoa e mafai ona faia ai ni galuega se tele. (1 Korinito 16:9) E ui i lea, e lē o faapea mai le Tusi Paia o le a faatalitali Ieova seʻiloga ua oo totino atu le molimau i tagata taʻitoʻatasi o loo iai i le lalolagi. Na i lo lea, e tatau ona talaʻia le tala lelei seʻia oo ina faamalieina le finagalo o Ieova. Ona oo mai loa lea o le gataaga.—Faatusatusa i le Mataio 10:23.
18. O le ā le mea moni e foliga mai o le a oo i le ʻau faauuina pe a amata le puapuaga tele, ma e mafai faapefea ona faamaonia lenei mea?
18 Lona ono, ua faasolo ina faaitiitia le aofaʻi o soo moni faauuina o Keriso, e ui ina iai nisi e foliga mai o le a totoe pea i le lalolagi pe a amata le puapuaga tele. O le toʻatele o le vaega totoe ua faasolo ina āfu lo latou soifua, ma a o faagasolo tausaga, ua faaitiitia ai foʻi le aofaʻiga o i latou ua faauuina moni. Peitaʻi, i le faasino atu i le puapuaga tele, na fetalai ai Iesu e faapea: “A le faapuupuuina foi ia aso, e le faaolaina se tasi; a e faapuupuuina ia aso ona o e ua filifilia.” (Mataio 24:21, 22) E manino mai la, e iai nisi “o e ua filifilia” e Keriso o le a iai pea i le lalolagi pe a amata le puapuaga tele. *
O ā Mea o Faatalitali Mai?
19, 20. Aiseā ua sili atu ai ona faanatinati mo i tatou i le taimi lenei na i lo se isi lava taimi muamua atu, le tausia o le mataala?
19 O le ā le lumanaʻi o faatalitalia maia i tatou? E toeitiiti ona oo mai lea o le taimi e sili ona mataʻina. Na lapataʻi mai Paulo “o le aso o le Alii [Ieova] e pei o le gaoi i le po, e faapea ona oo mai ai.” I le faasino atu i tagata o ē foliga e popoto i le vaaiga a le lalolagi, ua ia faapea mai: “Pe a latou fai ane, ‘O loo filemu, ua le afaina,’ ona oo lea ia te i latou o le fano faafuasei.” O lea la, ua faalaeiʻau atu ai Paulo i lana ʻau faitau e faapea: “Aua neʻi tatou momoe ai faapei o isi, a ia tatou mataala, ma ia faautauta.” (1 Tesalonia 5:2, 3, 6) O le mea moni, o i latou e faalagolago atu i faalapotopotoga faaletagata e aumaia le filēmū ma le saogalemu o lona uiga ua latou lē amanaʻia le mea moni. O na tagata o loo matuā momoe gase i latou!
20 O le faaumatiaga o lenei faiga o mea o le a matuā faafuaseʻi lava ona oo mai. O lea la, ia faatalitali pea i le aso o Ieova. O le Atua lava ia na fetalai atu ia Sapakuka: “E le faatuai mai”! O le mea moni, sa leʻi faapea muamua le matuā sili atu ona faanatinati mo i tatou le tausia o le mataala.
[Faamatalaga pito i lalo]
^ pala. 10 Sa leʻi faia e le matai se fuafuaga maʻoti ma ana auauna. O lea, sa lē manaʻomia ai ona ia faamatala māfuaaga mo ana gaoioiga uma, sa leʻi manaʻomia foʻi ona ia avatu i ana auauna se faamatalaga pe afai sa tuai ane.
^ pala. 13 Mo se talanoaga auiliili o lenei valoaga, tagaʻi i le mataupu e 11 o le tusi Le Poto e Taʻitaʻia ai i le Ola e Faavavau, ua lomia e le Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
^ pala. 14 Mo nisi faamatalaga, tagaʻi i itulau e 180-186 o le tusi Faaaliga—Ua Latalata Lona Tumutumuga Matagofie!, ua lomia e le Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
^ pala. 15 Tagaʻi i le tusi Faaaliga—Ua Latalata Lona Tumutumuga Matagofie!, itulau 251-254.
^ pala. 16 Tagaʻi i le mataupu e 4 o le tusi Uaʻi Atu i le Valoaga a Tanielu!, ua lomia e le Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
^ pala. 18 I le faataoto i mamoe ma ʻoti, e afio mai ai le Atalii o le tagata i lona mamalu i le vaitaimi o le puapuaga tele ma faia le faamasinoga. Na te faamasinoina tagata e faavae i le pe latou te lagolagoina uso faauuina o Keriso. O lenei faatulagaga mo le faamasinoga o le a leai se aogā pe afai e oo atu i le taimi o le faamasinoga, ua leva ona tuua le lalolagi e uso uma o Keriso.—Mataio 25:31-46.
E te Manatua?
• O ā faaaʻoaʻoga faale-Tusi Paia e mafai ona fesoasoani ia i tatou ina ia mataala pea?
• Na faapefea ona faataʻitaʻi mai e Iesu le manaʻoga ia mataala?
• O ā faamaoniga e ono e faamaonia ai o loo tatou ola i aso e gata ai?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 9]
Sa auauna ma le faamaoni A. H. Macmillan ia Ieova mo le toetoe lava onosefulu tausaga
[Ata i le itulau 10]
Sa faatusatusa e Iesu ona soo i auauna o ē o loo tausia le mataala