Tū Ese Mai le Nofoaga Lamatia!

O LE tiute sa feagai ai ma i latou e suʻesuʻe i mauga mu o le faia lea o ni sāʻiliʻiliga ma fuafua e tusa o faamaoniga ua vaʻaia ona avatu lea o le lapataʻiga e faatatau i le oo mai o le pā aʻe o le mauga mu. (Ina ua amata ona asuasu aʻe le mauga o Fugen, sa taumafai leoleo e taofia tagata mai le toe ō atu i le nofoaga lamatia.) I se tulaga talitutusa, ua mātauina e tagata aʻoga o le Tusi Paia le faailoga o “le gataaga o le lalolagi” ma lapataʻia ai isi i le lamatiaga ua faaloloʻi mai.—Mataio 24:3.

I le matāʻupu lava lena o le Tusi Paia lea o loo lapataʻi mai ai e tusa o le mala i le lalolagi aoao ua faaloloʻi mai, e mafai ona tatou faitau i ai i le faamatalaina lenei o mea e muamua ona tutupu: “Auā e sii le taua e le tasi nuu i le tasi nuu, ma le tasi malo i le tasi malo; ona oo mai ai lea o oge, ma mafuie i lea mea ma lea mea. . . . E tutū mai foi perofeta pepelo e toatele, latou te faasese foi i tagata e toatele. E maalili foi le alofa o le toatele o tagata, ona ua tupu tele o le amio leaga. . . . E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma, e fai ma molimau i nuu uma; ona oo mai ai lea o le gataaga.”—Mataio 24:7-14, LF.

E lē tau manaʻomia ona avea i tatou o ni ē iloiloina tala fou ina ia tatou iloa ai le faataunuuga ua iai nei o lenei valoaga. Ae maise lava talu mai le 1914, ua tatou tofo ai i lona faataunuuga. Ua vaaia e lenei senituri taua e lua a le lalolagi, le anoanoaʻi o taua i totonu o atunuu lava latou, o fetauaʻiga i ni vaipanoa patino, o feteenaʻiga i va o lanu ma lotu. Ua pagatia tagata i le lē lava o mea taumafa ona o na taua, e faaopoopo atu i le matitiva ona o mea ua faaleagaina i mala faalenatura. E toʻatele ola ua faaumatia i mafuiʻe. Ua mapuna aʻe lotu taufaasesē o o latou taʻitaʻi ua lē faamoemoeina ma ona tagata lotu māʻelegā valea. “Ona ua tupu tele o le amioleaga” ua ʻalo ese ai tagata mai le faaalia o le alofa, ma o le manatu atu i tuaoi ua lē toe avea o se taʻiala masani e ola aʻe ai tagata.

O le isi vala o le faailoga, o le galuega talaʻi i le lalolagi aoao, o loo faataunuuina moni lava. Seʻi tau lava ina suʻe i tua i le faavaa o lenei mekasini, ma o le a e mātauina ai upu nei “Faasilasilaina  le Malo o Ieova” ua avea ma vaega o le taʻu o le mekasini. O Le Olomatamata, lea ua lōmia i gagana e 132 ma le silia i le 22 miliona o kopi ua tufaina atu, o se meafaigaluega sili lea ona tāua mo i latou o loo faalauiloaina “lenei tala lelei o le malo” i le lalolagi ua ʻaināina. O lena tala lelei e aofia ai le feʻau e faapea o Lē na Foafoaina le vateatea, o Ieova le Atua, ua faavaeina le Malo faalelagi lea o le a faaumatiaina le faiga o mea amioleaga ma aumai ai se parataiso i le lalolagi. O le mea moni, ua mātauina nei le faailoga e iloa ai ua lē o toe umi ae gaoioi le Atua, ua faailoa mai ai faapea ua i se tulaga lamatia ola o tagata i lenei faiga o mea.—Faatusatusa i le 2 Timoteo 3:1-5; 2 Peteru 3:3, 4; Faaaliga 6:1-8.

Le Aso Mataʻutia o Ieova

O le ā o le a tupu pe a oo mai le taimi talafeagai mo Ieova e faaoo mai ai lana faamasinoga? Seʻi faalogo atu i ana lava fetalaiga manino e faatatau i le mea o le a tupu: “Ou te tuuina atu foi vavega i le lagi ma le lalolagi, o le toto, ma le afi, ma le asu faaniutu. E muamua ona liua le la i le pouliuli, ma le masina i le toto, i le oo ai i le aso tele ma le silisili o Ieova.”—Ioelu 2:30, 31.

O lena aso ua lata ona oo mai e sili atu ona gatete ma mataʻutia na i lo le pā aʻe o so o se mauga mu i aso nei. Ua faapea mai le perofeta o Sefanaia: “O loo latalata mai le aso tele o Ieova, e lata mai lava, o loo matuā tele vave mai lava. . . . E faaumatia le nuu uma i le afi o lona fuā; auā e matuā faafuasei ona faaumatia e ia o i latou uma o e nonofo i le nuu.” E ui ina “le mafai lava i o latou ario ma o latou auro ona laveai ia te i latou i le aso o le toasa o Ieova,” ae e iai le auala e faasaoina ai i lena aso mataʻutia.—Sefanaia 1:14-18.

I le faaalia mai pe faapēfea ona faasaoina, ua faapea mai ai Sefanaia: “Manū o lei oo mai le toasa tele o Ieova ia te outou; manū o lei oo mai ia te outou le aso o le toasa o Ieova. Ia outou saili ia Ieova, outou uma ua agamalu i le nuu . . . ia outou saili le amiotonu, ia outou saili le agamalu, atonu e lilo ai outou i le aso o le toasa o Ieova.” (Sefanaia 2:2, 3) E mafai ona tatou maua le lafitaga e ala i le ‘saili ia Ieova, saili le amiotonu, ma saili le agamalu.’ O ai i aso nei o loo sāʻili ia Ieova?

E mautinoa ua e faafesootaʻia le suafa o “Ieova” i Molimau a Ieova ona o la latou galuega talaʻi. Atonu na e mauaina lenei mekasini mai se tasi o i latou. Ua iloaina i latou o ni tagatanuu amiolelei o ē ola i ni olaga mamā. Ua latou finafinau ina ia oofu i le “tagata fou,” lea e aofia ai le atiina aʻe o le agamalū. (Kolose 3:8-10) Ua latou ioeina ua māfua lenei tulaga ona sa aʻoaʻoina i latou e le faalapotopotoga vaʻaia a Ieova, o loo fai ai ma sui faapotopotoga o Molimau a Ieova i vaipanoa eseese i le lalolagi aoao. Ioe, e mafai ona e sulufaʻi atu faatasi ma le “au uso” i le iai faatasi ma Molimau a Ieova i le lalolagi aoao.—1 Peteru 5:9.

Sulufaʻi Loa i le Taimi Lenei

Ina ia sulufaʻi e ala i le sāʻili ia Ieova, e ao ai ona avea i tatou ma ana uō. O le ā e aofia ai i lena mea? Ua tali mai le Tusi Paia e faapea: “Tou te le iloa ea o le fefaauoai ma le lalolagi o le ita lea i le Atua? O lenei, o se fia uo ma le lalolagi, ua avea o ia ma ita i le Atua.” (Iakopo 4:4) Ina ia avea ma uō a le Atua, e tatau ona tatou ʻalofia so o se aafiaga lava tau i faalogona ma le lalolagi amioleaga o iai nei, lea ua mātaulia i le uiga fouvale faasaga i le Atua.

Ua apoapoaʻi mai le Tusi Paia ia i tatou e faapea: “Aua tou te mananao i le lalolagi, po o mea o i ai i le lalolagi. Pe afai e manao se tasi i le lalolagi, e le o ia te ia le alofa i le Tamā. Auā o mea uma lava o i le lalolagi, o le tuʻinanau o le tino, ma le tuʻinanau o mata, ma le faalialia o lenei olaga, e le mai le Tamā ia, a e mai le lalolagi. E mavae atu foi le lalolagi, atoa ma lona tuʻinanau, a o lē fai le finagalo o le Atua, e tumau lea e faavavau.” (1 Ioane 2:15-17) O le toʻatele o tagata i aso nei ua uunaʻia e faanaunauga faaletino—faalogona lē pulea i feusuaʻiga, matapeʻapeʻa i le sāʻilia o tupe, ma le faaaogāina ma le lē talafeagai o le pule. Ae ina ia iai i le itu a Ieova, e ao i se tasi ona manumalo i na faanaunauga.—Kolose 3:5-8.

Atonu ua fai ma e faitau i lenei mekasini mai lea taimi i lea taimi, ma atonu ua e ioe i lona faatatauina o valoaga a le Tusi Paia. Peitaʻi, atonu o loo e faatalatū e laasia le isi laasaga atili e sosoo ai o le auaufaatasi lea ma Molimau a Ieova. Afai ua tatou fesagaʻi ma se mala, pe ua lava ea le tau  ina faalogo i le lapataʻiga? E pei ona tatou iloa mai le mea na tupu i le mauga mu o Fugen, e manaʻomia ona tatou gaoioi e tusa o le lapataʻiga. Manatua, a itiiti mai e toʻa 15 le ʻaufai tala fou ma le ʻaupuʻeata na maliliu ona o le naunau tele ina ia latou muaʻi maua mai faamatalaga. O le mea moni, o se tasi puʻeata na oti a o mau pea lona tamatamaʻi lima i le ki o lana mea puʻeata. O se tasi o tagata suʻesuʻe i mauga mu—o lē na faapea mai ana upu, “Afai ae ou oti i se aso, ou te manaʻo ia ou oti i le pito lava o le mauga mu”—na maliu lava e pei ona ia manaʻo i ai. Na tuutōina atu uma lava i latou i a latou galuega ma mea na latou tuliloaina. Ae na leiloloa ai o latou ola—ona o lo latou lē amanaʻiaina o le lapataʻiga.

E toʻatele i latou i aso nei ua faalogo i le feʻau e faatatau i le faaiʻuga a le Atua ina ia faaumatia lenei faiga o mea amioleaga ma ua iai sina o latou malamalamaga i le moni o le lapataʻiga. Latou te ono manatu faapea, ‘atonu lava e taunuu i se taimi, ae lē o le asō.’ Ua talafeagai ia i latou ona tolopōina i o latou mafaufau le aso o Ieova i se isi taimi ina ia lē tosina ese ai la latou vaai mai mea o loo sili ona tāua ia i latou i lena taimi.

E faapena le faafitauli sa ia Paruka. I le avea ai ma failautusi a le perofeta anamua o Ieremia, na lapataʻi atu ai ma le lototele e Paruka tagata Isaraelu e faatatau i le malaia o Ierusalema o loo faaloloʻi mai. E ui i lea, na iai se taimi na ia lagona ai le fiu i lona tofiga. Ona o lena, na faasaʻoina o ia e Ieova: “O oe foi, ua e saili ea mo oe mea tetele? Aua e te sailia.” E tusa lava po o le tamaoaiga, le lauiloa, po o le mautū faaletino, sa lē tatau mo Paruka ona ia ‘sailia ni mea tetele mo ia.’ Sa na o le tasi lava le mea sa tatau ona ia naunau i ai, o le faia o le finagalo o le Atua ina ia fesoasoani i tagata e tutū i Lana itu. O le iʻuga, o le a ia maua ai ‘lona ola e avea ma vete.’ (Ieremia 45:1-5) Pe a faatusatusa atu la i ai, na i lo le ‘sailia o mea tetele mo i tatou lava,’ e ao ona tatou sāʻili ia Ieova, lea e mafai ona taʻitaʻia atu ai i le faasaoina o o tatou ola.

I le mauga o Fugen, e silia ma le sefulu lua leoleo ma le ʻautinei mu na tauofo ane sa galulue ai ina ua tafe ane le lava ua matuā aasa lava. Sa latou taumafai e fesoasoani ma puipuia tagata o loo i se tulaga lamatia. Ua pei i latou o tane ma fafine e lelei o latou faanaunauga o loo galulue mo le faaleleia o le lalolagi. E ui lava atonu ina maualuluga o latou faanaunauga, a “o le mea ua piopio e le mafaasaʻoina.” (Failauga 1:15) O le faiga o mea piʻopiʻo e lē mafai ona faasaʻoina. Pe e talafeagai ona avea se tasi ma ‘uo a le lalolagi’ e ala i le taumafai e faasaoina se faiga o mea i le lalolagi aoao lea ua maumauaʻi le Atua ina ia tafiesea?

A Sola Ese Loa, ia Tūmau Ai

E ese le sola ese mai le faiga o mea ua lamatia, ese foʻi le tūmau ai i le tausiga malu a le “au uso.” (1 Peteru 2:17) Tau ina ia aua neʻi galo ia i tatou le ʻaufaifaatoʻaga o ē, na tuumuli ese, ae na toe foʻi atu e siaki o latou fanua e latalata ane i le mauga o Fugen. E foliga, sa latou naunau tele e toe foʻi i le olaga “masani” sa iai muamua. Ae ua e iloaina o la latou filifiliga e toe foʻi sa lē o se gaoioiga atamai. Atonu e lē o le taimi muamua lea ua latou taumafai ai e sopoʻia le nofoaga lamatia. Atonu na latou oo atu i le nofoaga lamatia mo sina taimi puʻupuʻu ae leai se mea na tupu ai. I le taimi na sosoo ai, atonu ua umi teisi atu ona latou nonofo, ae leai lava se mea na tupu. Atonu e leʻi umi lava ae latou masani i le sopoʻia o le tuaoi ua faasāina ma ua faamālosia ai lava i latou e faifai mālie i le nofoaga ua lamatia.

Na taʻua e Iesu Keriso se tulaga talitutusa o le a tupu “i le faaiʻuiʻuga o le faiga o mea.” Na ia fetalai faapea: “Auā e pei ona iai i latou i la aso a o leʻi oo le lolo, sa aʻai ma feinu, o tane sa faaipoipo, ma fafine sa tuu atu ia faaipoipoina, seʻia oo i le aso na ulu atu ai Noa i le vaa; ma sa latou leʻi āno atu seʻia oo mai le lolo ma tafiesea i latou uma, o le a faapena le faatasi mai o le Atalii o le tagata.”—Mataio 24:3, 38, 39, NW.

Mātau na taʻua e Iesu le ʻai, inu, ma le faaipoipo. E leai ma se tasi o na mea ia sa latou faia e sesē i le silafaga a Ieova. O le ā la le mea na sesē ai? Sa “leʻi āno” tagata i aso o Noa, na ola i se olaga e faaautū atu lava i a latou faasologa masani. I taimi o faalavelave faafuaseʻi, e lē mafai e se tasi ona ola i se olaga “masani.” O le taimi lava ua e sola ese ai, pe ua vavae ese ai mai le lalolagi malaia o loo iai nei, e ao ona e tau faasaga  i so o se faanaunauga e toe foʻi atu e faaaogā so o se mea lava e maua mai le lalolagi. (1 Korinito 7:31) Atonu e mafai ona e sē ese mai le nofoaga saogalemu faaleagaga ma toe foʻi atu i ai e aunoa ma se āfaina, e aunoa foʻi ma se tasi na ia mātauina lou faia faapea. Peitaʻi, e foliga mai o lena mea e na te faamālosia ai oe ma taʻitaʻia oe e toe foʻi i tua i le lalolagi, ma faifai mālie ai iinā mo se taimi e umi laitiiti atu. E lē umi lava ae tupu aʻe ai loa le manatu lenei: “E lē oo mai le iʻuga i le asō.”

E lē gata i lena, manatu i ave taavale e toʻatolu o taavale laʻupasese na maliliu ai a o faatalitali mo le ʻaufai tala fou ma tagata puʻeata ina ua tafe mai le lava. O nisi i aso nei ua taaʻina atu i isi o ē ua faafiatotoa ona toe foʻi atu i le lalolagi. Po o le ā lava le māfuaaga, e manino mai faapea o le tosina ina ia toe foʻi i le tulaga lamatia ua matuā lē talafeagai lava.

O i latou uma na maliliu i le mauga mu o Fugen na latou sopoʻia le tuaoi saogalemu ma ō atu i le nofoaga lamatia. E ui ina latou faatalitalia o le a pā aʻe le mauga mu i se aso, ae leai se tasi na manatu faapea o le a tupu i le aso lena. E ala i le mātauina o le faailoga o le faaiʻuiʻuga o le faiga o mea, e toʻatele ua latou faatalitalia le oo mai o le aso o Ieova i se aso ae foliga mai e lē i se taimi lata mai. O nisi foʻi ua latou lagona o le aso lena e lē mafai lava ona oo mai i le “aso” lenei. O se manatu faapena e matuā lamatia moni ai lava.

“E sau le aso o [Ieova] pei o se gaoi,” na lapataʻi mai ai le aposetolo o Peteru. E manaʻomia ona tatou mataala, ia “faatalitali ma naunau atu ia aulia mai le aso o le Atua,” i lo tatou ‘finafinau ai lava ina ia maua e ia ma le manuia ma ua le ponā, ma le le mataʻuleagaina.’ (2 Peteru 3:10-14) Pe a mavae le faaumatiaga o le faiga o mea amioleaga, ona iai loa lea o se lalolagi parataiso i lalo o le pulega a le Malo o le Atua o loo fotuaʻi mai. Tau ina ia aua lava neʻi faaosoosoina i tatou e toe foʻi atu i le nofoaga lamatia ona o so o se faamolemolega e tau i ai o tatou mafaufau, talu ai o le aso lava tatou te sopoʻia ai le tuaoi ma toe foʻi atu i le lalolagi e mafai ona oo mai ai le aso o Ieova.

Sulufaʻi atu faatasi ma tagata o Ieova ma mau ai pea ma i latou.

[Ata i le itulau 7]

Sulufaʻi atu faatasi ma tagata o Ieova ma mau ai pea ma i latou

[Faamatalaga i Ata i le itulau 4]

Iwasa/Sipa Press