Taulaga o Viiga e Finagalo Malie i ai Ieova
Taulaga o Viiga e Finagalo Malie i ai Ieova
“Ia outou tuuina atu o outou tino i le Atua, o le taulaga ola, ma le paia, ma le mālie.”—ROMA 12:1.
1. O le ā ua fai mai ai le Tusi Paia e faatatau i se aogā faatapulaa o taulaga sa faia i le taimi o le Tulafono Faa-Mose?
“O LE tulafono ua i ai le ata o mea lelei atali, a e le o le matuā tusa o ia mea, e le mafaia lava i ia taulaga o loo avatua soo lava i lea tausaga ma lea tausaga ona faaatoatoaina o e faalatalata i ai.” (Eperu 10:1) Iinā, i lena faamatalaga matilatila e tasi, ua faamautinoa mai ai e le aposetolo o Paulo e faapea, o taulaga uma na ofoina i le taimi o le Tulafono Faa-Mose sa leʻi iai so latou aogā tumau e tusa ai o le faaolataga o le tagata.—Kolose 2:16, 17.
2. Aiseā e lē faapea ai ua lē aogā le taumafai ina ia malamalama i faamatalaga auʻiliʻili o i le Tusi Paia e faatatau i meaalofa ma taulaga sa faia i le taimi o le Tulafono?
2 Po o le uiga ea o lenei mea faapea o faamatalaga o i le Penetatuka e faatatau i meaalofa ma taulaga ua leai so latou aogā i Kerisiano i aso nei? O le mea moni lava, po ua sili laʻitiiti atu lava ma se tausaga, sa faitauina ai talu ai nei e tagata uma ua auai i le Aʻoga o le Faiva Faatiokarate i faapotopotoga a Molimau a Ieova i le lalolagi aoao, uluaʻi tusi e lima o le Tusi Paia. O nisi sa matuā taumafai ma le filigā ia faitau ma malamalama i auʻiliʻiliga uma. Po ua lē aogā ea a latou taumafaiga uma? E mautinoa e lē o le tulaga lena, auā “o mea uma foi na tusia anamua, na tusia ia e aʻoaʻo mai ai ia te i tatou; ina ia tatou maua le faamoemoe e tupu mai i le onosai, ma le faamafanafana mai o Tusi.” (Roma 15:4) O le fesili la, O ā ‘aʻoaʻoga’ ma ‘faamafanafanaga’ e mafai ona tatou maua mai na faamatalaga i le Tulafono e faatatau i meaalofa ma taulaga?
Mo le Aʻoaʻoina ma le Faamāfanafanaina o i Tatou
3. O le ā le manaʻoga autū o loo ia i tatou?
3 E ui ina lē manaʻomia ona tatou ofoina atu ni taulaga faaletino i le auala lea sa faatulaga ai e le Tulafono, ae o loo matuā tele lava so tatou manaʻomia o le mea na faia e taulaga e ui i se tulaga faatapulaa, mo le fanauga a Isaraelu, o lona uiga, o le faamagaloina lea o a tatou agasala ma ia maua le finagalo malie o le Atua. Talu ai tatou te lē o toe ofoina atu ni taulaga faaletino, e mafai la faapefea ona tatou maua na aogā? Ina ua uma ona faasino atu mea e gata mai ai le aogā o taulaga sa faia i manu, ona faapea atu lea o Paulo: “Ua fetalai mai [Iesu] i lona maliu mai i le lalolagi, O manu fasia atoa ma taulaga ua e le finagalo i ai, a ua saunia e oe le tino mo aʻu; o taulaga mu ma taulaga mo agasala ua e le fiafia i ai; ona ou fai ane lea, Le Atua e, silasila mai ia, ou te alu atu e faia lou finagalo, pei ona tusia ia te aʻu i le tusi taai.”—Eperu 10:5-7, LF.
4. E faapefea ona faatatau atu e Paulo le Salamo 40:6-8 ia Iesu Keriso?
4 I lona siiina mai o le Salamo 40:6-8, ua faasino mai ai e Paulo faapea sa leʻi afio mai Iesu e faatumauina “manu fasia atoa ma taulaga,” o le “taulaga mu ma taulaga mo agasala,” o na mea uma e oo mai i taimi o tusitusiga a Paulo ua lē o toe iai se faamaoniga a le Atua. Na i lo lea, na afio mai Iesu ma se tino ua saunia e lona Tamā faalelagi, o se tino sa tutusa atu ona vala taʻitasi i le tino lea na saunia e le Atua ina ua Ia foafoaina Atamu. (Kenese 2:7; Luka 1:35; 1 Korinito 15:22, 45) Ona o ia o le Alo lelei atoatoa o le Atua, sa ia Iesu la le matafaioi a le “fanau” a le fafine, e pei ona valoia mai i le Kenese 3:15. O le a ia uia laasaga e ‘tuʻimomomoina ai le ulu o Satani,’ e ui o Iesu lava ia o le a ‘tuʻimomomoina i le mulivae.’ I lenei auala, na avea ai Iesu ma auala na sauniunia mai e Ieova mo le faaolataga o le fanau a tagata, lea sa nofo tatali atu i ai tagata faatuatua talu mai aso o Apelu.
5, 6. O le ā le auala sili o loo avanoa mai mo Kerisiano e faalatalata atu ai i le Atua?
5 I lona tautala e faatatau i lenei matafaioi faapitoa na faatinoina e Iesu, ua faapea mai ai Paulo: “O lē na le iloa le agasala, na faia o ia e le Atua ma agasala, mo i tatou; ina ia avea i tatou ma amiotonu a le Atua ia te ia.” (2 Korinito 5:21, LF ) O le faaupuga ‘na faia ma agasala’ e mafai foʻi ona faaliliuina faapea, “ua avea ma taulaga mo agasala.” Ua faapea mai le aposetolo o Ioane: “O le togiola foi o ia mo a tatou agasala, e le gata foi i a tatou, a e atoa foi ma agasala a le lalolagi uma lava.” (1 Ioane 2:2) O lea, e ui sa iai i le fanauga a Isaraelu se auala lē tumau e faalatalata ai i le Atua e ala atu i a latou taulaga, ae ua iai i Kerisiano se faavae sili mo le oo atu ai i le Atua—le taulaga lea a Iesu Keriso. (Ioane 14:6; 1 Peteru 3:18) Pe afai tatou te faaalia le faatuatua i le taulaga togiola na saunia e le Atua ma usiusitai ia te Ia, e mafai foʻi ona faamagaloina a tatou agasala ma mauaina ai le finagalo malie ma faamanuiaga a le Atua. (Ioane 3:17, 18) Po ua lē o se puna ea lena o faamāfanafanaga? Ae faapefea la ona tatou faaalia o loo tatou faatuatua atu i le taulaga togiola?
6 Ina ua uma ona faamalamalama atu faapea o loo iai i Kerisiano se faavae sili mo le faalatalata atu i le Atua, ona otooto mai lea e le aposetolo o Paulo, e pei ona tatou faitau ai i le Eperu 10:22-25, ni auala se tolu e mafai ona tatou faaalia atu ai lo tatou faatuatua ma le talisapaia mo le sauniuniga alofa a le Atua. E ui lava o timaʻiga a Paulo sa faaautū atu ia i latou o ē ua “ulu atu i le mea e sili ona paia”—o lona uiga, o Kerisiano faauuina o loo maua le valaau faalelagi—ae mautinoa e manaʻomia e tagata uma ona uaʻi atu i upu faagaeeina a Paulo pe afai latou te mananaʻo e maua aogā mai le taulaga togiola a Iesu.—Eperu 10:19.
Ofoina Atu Taulaga e Mamā ma Lē Mataʻuleagaina
7. (a) E faapefea ona faaatagia mai e le Eperu 10:22 mea sa faia i se taulaga? (e) O le ā sa tatau ona fai ina ia faamautinoa ai sa talia e le Atua se taulaga?
7 Muamua, ua faalaeiau mai Paulo i Kerisiano: “Ina tatou faalatalata atu ia ma le loto faamaoni i le faatuatua ua mautinoa lava, o sausauina o tatou loto nai le manatu ifo ua leaga, o taelea foi o tatou tino i le vai manino.” (Eperu 10:22) O upu o loo faaaogāina iinei e mautinoa le faaatagia mai ai o mea sa faia i se taulaga na masani aʻi i taimi o le Tulafono. Ua fetaui lenei mea auā ina ia taliaina se taulaga, sa tatau ona ofoina atu faatasi ma se uunaʻiga saʻo ma ia avea o se mea e mamā ma lē mataʻuleagaina. O le manu sa fai ai le taulaga na aumai mai le lafu povi po o le lafu mamoe, o lona uiga o manu e mamā, ma sa “sao ona lelei,” e aunoa ma se ponā. Pe afai o manulele sa fai mai ai le taulaga, na tatau ona aumai ni manutagi po o ni tamaʻi lupe. Pe afai sa ausia na tuutuuga, “ona talia lea mo ia, e fai ma togiola mona.” (Levitiko 1:2-4, 10, 14; 22:19-25) O le taulaga o meaʻai sa leʻi tuuina i ai se mea faafefete, lea e fai ma faailoga o le faaleagaina; e lē tuua foʻi i ai se meli suamalie, atonu e faauiga atu i le sua suamalie o se fualaau ʻaina, lea e masani ona mafu ai se meaʻai. Pe a ofoina atu taulaga—i manu pe i meaʻai—i luga o le fata faitaulaga, sa faaopoopo atu i ai masima, o se mea e puipuia ai mai le faaleagaina.—Levitiko 2:11-13.
8. (a) O le ā sa manaʻomia mai le tagata o loo ofoina atu le taulaga? (e) E mafai faapefea ona tatou faamautinoa e talia e Ieova la tatou tapuaʻiga?
8 Ae faapefea le tagata lea e ofoina atu le taulaga? Na taʻua i le Tulafono faapea so o se tasi e oo atu i luma o Ieova sa tatau ona mamā o ia ma lē mataʻuleagaina. O se tasi na mataʻuleagaina i le po o le ā lava se māfuaaga, sa tatau ona ia ofoina atu muamua se taulaga mo agasala pe mo measesē ina ia toe faafoʻisia ai lona tulaga mamā i luma o Ieova ina ia mafai ai ona taliaina mai e Ia lana taulaga mu po o lana taulaga faafetai. (Levitiko 5:1-6, 15, 17) Pe tatou te talisapaia ai ea la le tāua o le tausisia pea o se tulaga mamā i luma o Ieova? Pe afai tatou te mananaʻo e talia e le Atua la tatou tapuaʻiga, e ao ona tatou faataalise e faasaʻoina so o se mea e solia ai tulafono a le Atua. E tatau ona tatou vave faaavanoa atu i tatou lava mo auala ia e faaoo mai ai e le Atua lana fesoasoani—o “toeaina o le ekalesia” ma le ‘togiola mo a tatou agasala,’ o Iesu Keriso.—Iakopo 5:14; 1 Ioane 2:1, 2.
9. O le ā le eseesega autū i le va o taulaga na ofoina atu ia Ieova ma taulaga sa ofoina atu i atua sesē?
9 O le mea moni lava, o le faatāuaina o le saʻoloto mai le mataʻuleagaina i so o se mea, o le eseesega autū lena i le vā o taulaga na ofoina atu ia Ieova ma taulaga sa ofoina atu i atua sesē e tagata o nuu ese ia sa tuaoi ma Isaraelu. I se faamatalaga i lenei vala maʻoti o taulaga i taimi o le Tulafono Faa-Mose, ua faapea mai ai se tasi tusitusiga: “E mafai ona tatou mātauina mai na faiga taulaga e faapea, e leai ma so latou sootaga i faiga faavalovaloga po o le iiteina o mea i le lumanaʻi; e lē faia ai ni gaoioiga faalotu e soona tafiti solo ai, e lē faamanuʻalia ai e tagata o latou lava tino, po o faiga faatalitane ua taʻua e paia, o faiga matagā i le faamalieina o tuʻinanauga o le tino ma poula e matuā faasāina; e lē faaaogāina tagata e osi ai taulaga i tagata; e leai foʻi ni taulaga mo ē ua maliliu.” O nei faiga uma e tataʻi atu ai manatu i le mea moni e tasi: E paia Ieova, ma na te lē faatagaina pe taliaina so o se ituaiga o agasala po o faiga lē mamā. (Sapakuka 1:13) O le tapuaʻiga ma taulaga e tuuina atu ia te ia e ao ona mamā ma lē mataʻuleagaina—i le tino, i amioga, ma le faaleagaga.—Levitiko 19:2; 1 Peteru 1:14-16.
10. I le ōgatusa ma le timaʻiga a Paulo ua faamauina i le Roma 12:1, 2, o le ā se matuā vaʻiliʻiliga e tatau ona tatou faia ia i tatou lava?
10 I le manatu atu i lenei itu, e tatau ai ona tatou matuā vaʻiliʻilia i tatou lava i vala uma o le olaga ina ia faamautinoa o loo taliaina e Ieova la tatou auaunaga ia te ia. E lē tatau lava ona tatou manatu faapea, e lē āfaina po o ā mea tatou te faia i o tatou olaga totino, o le mea taulia lava ia fai sina o tatou sao i sauniga faa-Kerisiano ma le faiva. E lē tatau foʻi ona tatou manatu faapea o le faia o se sao i galuega faa-Kerisiano atonu e faasaʻoloto ai i tatou mai le manaʻomia ona ola e tusa o tulafono a le Atua i isi vala o lo tatou olaga. (Roma 2:21, 22) E lē mafai ona tatou faatalitalia le faamanuiaga ma le finagalo malie o le Atua pe afai tatou te faataga so o se mea lē mamā pe mataʻuleagaina i lana silafaga e faaleagaina ai o tatou mafaufauga po o gaoioiga. Teu i manatu upu a Paulo: “Le au uso e, ou te aioi atu ia te outou, ona o le alofa mutimuti vale o le Atua, ia outou tuuina atu o outou tino i le Atua, o le taulaga ola, ma le paia, ma le mālie, o le mea lea e tatau ai ona outou faia. Aua foi tou te amio faatasi ma lenei lalolagi, a e peitai ia liliuina i le toe fuataiina o outou loto, ina ia outou suesue pe se a le finagalo o le Atua, o mea ua lelei, ma le mālie, ma le atoatoa.”—Roma 12:1, 2.
Ofo Atu ma le Lotoatoa Taulaga o Viiga
11. O le ā e aofia ai i le faaupuga “taʻutino atu,” lea e taʻua i le Eperu 10:23?
11 I le tusi atu i uso Eperu, ua tataʻi atu ai loa e Paulo manatu i se vala matuā tāua lava o le tapuaʻiga moni: “Ina tatou taofi mau ia i le faamoemoe ua tatou taʻutino atu ma le le fefoifoiai; auā e faamaoni o ia ua folafola mai.” (Eperu 10:23) O le uiga moni o le faaupuga “taʻutino atu” e faasino atu i se “taʻutinoga,” ma o loo tautala foʻi Paulo e faatatau i “le taulaga o le viiga.” (Eperu 13:15) E faamanatu mai e lenei mea ia i tatou le ituaiga o taulaga sa ofoina atu e tagata e pei o Apelu, Noa, ma Aperaamo.
12, 13. O le ā sa faailoa e se tagata Isaraelu ina ua ia ofo atu se taulaga mu, ma o le ā e mafai ona tatou faia ina ia atagia atu ai lena lava agaga?
12 Pe a ofoina atu e se tagata Isaraelu se taulaga mu, sa faia “i lona lava lotomalie i luma o Ieova.” (Levitiko 1:3, NW) E ala i lena taulaga, sa ia ofo atu ai ma le lotomalie sana faasilasilaga i le lautele, po o se faailoaga, i le anoanoaʻi o faamanuiaga a Ieova ma lona alofa agalelei i ona tagata. Manatua foʻi o se vala iloga o le taulaga mu o le susunuina lea o le taulaga atoa uma i luga o le fata faitaulaga—o se faailoga fetaui o le tuutoina ma le tuuina atu atoatoa. I se tulaga tutusa, tatou te faaalia lo tatou faatuatua i le taulaga togiola ma lo tatou agaga faafetai mo lena sauniuniga pe a tatou lotomalilie ma lotoatoa e ofo atu ia Ieova la tatou “taulaga o le viiga i le Atua, o le fua lea o tatou laugutu.”
13 E ui e lē o ofoina atu e Kerisiano ni taulaga faaletino—i manu po o fua o laau—ae ua ia i latou le tiute tauave ia molimau atu i le tala lelei o le Malo ma ia faia ni soo o Iesu Keriso. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Po o e faaaogā lelei ea avanoa e fai ai sou sao i le folafolaina atu i le lautele o le tala lelei o le Malo o le Atua ina ia toʻatele ai nisi tagata e mafai ona oo ina latou iloa mea ofoofogia ua teuina e le Atua mo tagata usiusitai? Po o e lotomalie ea e faaalu lou taimi ma lou malosi i le aʻoaʻoina o ē naunau fiafia ma fesoasoani atu ia i latou ina ia avea ma soo o Iesu Keriso? O lo tatou faia o se sao maelega i le faiva, e pei o le manogi lelei o se taulaga mu, e matuā faafiafiaina ai le finagalo o le Atua.—1 Korinito 15:58.
Olioli i le Aufaatasiga ma le Atua ma Tagata
14. E faapefea i upu a Paulo o i le Eperu 10:24, 25 ona tutusa atu i le fuafuaga o le taulaga faafetai?
14 Mulimuli lava, ua tataʻi atu ai e Paulo manatu i la tatou faiā ma uso Kerisiano a o tatou tapuaʻi atu i le Atua. “Ia tatou manatunatu foi le tasi i le tasi, ina ia taufaatupu ai le alofa ma galuega lelei; aua le lafoaiina le faapotopotoina o i tatou, pei o le masani o isi, a ia fefaamafanafanai; ia atili ai foi ona faapea ina ua outou iloa o le Aso o loo tāulata mai.” (Eperu 10:24, 25) O faaupuga “ina ia taufaatupu ai le alofa ma galuega lelei,” “le faapotopotoina o i tatou,” ma le “fefaamafanafanai” ua faamanatu uma mai ai ia i tatou le mea na faia e taulaga faafetai i Isaraelu mo tagata o le Atua.
15. O le ā se faatutusaga tatou te vaaia i le va o le taulaga faafetai ma sauniga faa-Kerisiano?
15 O le faaupuga “taulaga faafetai” e faaliliu i nisi taimi i le “taulaga o le filemu.” O le upu Eperu iinei mo le “filemu” o loo i le tulaga numera tele, pe atonu o loo faailoa mai ai faapea, o le faia o se sao i na taulaga e iʻu ai i le filemu ma le Atua ma le filemu ma isi uso tapuaʻi. E tusa ai o le taulaga faafetai, ua taʻua e se tasi alii poto faapitoa: “O le mea moni lava, o se vaitau lenei o aufaatasiga fiafia ma le Atua o le Feagaiga, lea e afio mai ai o Ia i se tulaga maulalo ina ia avea ma Malo Valaaulia a Isaraelu i le tausamiga o le taulaga, e pei lava ona avea pea o Ia ma a latou Talimalo.” E faamanatu mai e lenei mea ia i tatou le folafolaga a Iesu: “O le mea ua faapotopoto ai se toalua, po o se toatolu i loʻu igoa, ou te i ai faatasi ma i latou.” (Mataio 18:20) O taimi uma lava tatou te auai atu ai i se sauniga faa-Kerisiano, tatou te maua ai aogā mai le aufaatasiga e ati aʻe ai, mai faatonuga faalaeiau, aemaise foʻi le manatu faapea o loo faatasi mai lo tatou Alii o Iesu Keriso ia i tatou. O le mea lena e avea ai se sauniga faa-Kerisiano o se faatasiga moni e olioli ma faamalosia ai le faatuatua.
16. A o mafaufau i le taulaga faafetai, o le ā le mea ua avea ai sauniga faa-Kerisiano o ni taimi e sili ona olioli ai?
16 I le taulaga faafetai, o le gaʻo uma lava—le gaʻo alo, o fatugaʻo, le gaʻo punipū o loo pipii i le ate, ma tualā, faapea foʻi le siʻusiʻu gaʻoa o le mamoe—sa ofoina atu ia Ieova e ala i le susunuina, ma alu aʻe ai le asu i luga o le fata faitaulaga. (Levitiko 3:3-16) Sa manatu i le gaʻo o le mea pito sili ona lololo ma o le vaega sili ona lelei o se manu. O le ofoina atu la i luga o le fata faitaulaga e faaatagia ai le tuuina atu o le mea e sili ona lelei ia Ieova. O le mea ua avea ai sauniga faa-Kerisiano o ni taimi e sili ona olioli ai ona e lē gata tatou te maua mai ai faatonuga ae tatou te ofo atu ai foʻi viiga ia Ieova. Tatou te faia lenei mea e ala i le fai o se sao—i sa tatou taumafaiga vaivai ae i le mea sili tatou te mafai—i le pepese ma le lotoatoa, le faalogologo totoʻa, ma le faia o ni tali pe a mafai. “Ia outou vivii atu ia Ioa”! na alaga ai le faisalamo. “Ia outou pepese ia Ieova i le pese fou; pepese i lona viiga i le faapotopotoga a ona tagata amio Atua.”—Salamo 149:1.
Anoanoaʻi Faamanuiaga a Ieova o Loo Faatalitali mo i Tatou
17, 18. (a) O le ā le taulaga tele na faia e Solomona i le faaulufalega o le malumalu i Ierusalema? (e) O ā faamanuiaga mo tagata na latou maua mai le sauniga i le faaulufalega o le malumalu?
17 I le faaulufalega o le malumalu i Ierusalema, i le masina lona fitu o le tausaga e 1026 T.L.M., na ofoina ai e le tupu o Solomona se “taulaga [“tele,” NW] i luma o Ieova,” sa iai le “taulaga mu, ma taulaga i mea e ʻai, ma le gaʻo o taulaga faafetai.” E lē gata i mea sa ofoina i taulaga o mea e ʻai, ae na osi foʻi taulaga i povi e 22,000 ma mamoe e 120,000 i lena faatasiga.—1 Tupu 8:62-65.
18 Pe mafai ona e manatu faalemafaufau i tupe faaalu ma le tele o galuega sa aofia ai i lena sauniga maoaʻe? Peitaʻi, o faamanuiaga na maua e Isaraelu e manino lava le sili atu ona tele na i lo tau o mea na alu ai. Ina ua māeʻa tausamiga, sa “tuuina atu ai e [Solomona] i le nuu; ua latou faamanuia atu foi i le tupu, ma latou o i o latou fale ie ma le olioli ma le loto fiafia, ona o mea lelei uma na faia e Ieova mo lana auauna o Tavita, ma lona nuu o Isaraelu.” (1 Tupu 8:66) O le mea moni, e pei ona faaupu ai e Solomona, “o le faamanuia a Ieova, o lea e faatamaoaiga aʻi; na te le faaopoopo i ai se tiga.”—Faataoto 10:22.
19. O le ā e mafai ona tatou fai ina ia maua ai faamanuiaga sili mai ia Ieova i le taimi nei ma le faavavau?
19 O loo tatou ola i le vaitaimi ua suia ai le “ata o mea lelei atali” e le “matuā tusa o ia mea.” (Eperu 10:1) I le iai o Iesu Keriso i lana matafaioi o le Ositaulaga Sili lea na faaata mai, na ulu atu ai o ia i le lagi lava ma tauaaoina atu le tāua o lona lava toto ina ia faia ai le togisala mo i latou uma o ē faaalia le faatuatua i lana taulaga. (Eperu 9:10, 11, 24-26) E faavae mai lena taulaga sili faapea le ofoina atu ma le lotoatoa i le Atua o a tatou taulaga o viiga e mamā ma lē mataʻuleagaina, e mafai ai foʻi ona tatou agaʻi i luma “ma le olioli ma le loto fiafia,” ma taulaʻi atu i le anoanoaʻi o faamanuiaga mai ia Ieova.—Malaki 3:10.
O le a Faapefea Ona E Tali?
• O le ā se aʻoaʻoga ma se faamāfanafanaga e mafai ona tatou maua mai faamatalaga i le Tulafono e uiga i faiga taulaga?
• O le ā le mea muamua e manaʻomia mo se taulaga ina ia taliaina ai, ma o le ā le uiga o lena mea mo i tatou?
• O le ā se mea e mafai ona tatou ofoina atu e faatusatusa i le taulaga mu lea sa ofoina atu ma le lotomalie?
• I ā auala e mafai ai ona faatusatusa atu sauniga faa-Kerisiano i le taulaga faafetai?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 18]
Na saunia mai e Ieova le taulaga togiola a Iesu mo le faaolataga o le fanau a tagata
[Ata i le itulau 20]
Ina ia talia e Ieova la tatou auaunaga, e ao ona tatou saʻoloto mai le mataʻuleagaina i so o se mea
[Ata i le itulau 21]
Tatou te faailoa atu i le lautele le lelei o Ieova pe a tatou auai i le faiva