“E Lei Oo i Ona Po”
“E Lei Oo i Ona Po”
“E lei oo se lima o se tasi ia te ia, auā e lei oo i ona po.”—IOANE 7:30.
1. O ā vala e lua sa taʻitaʻia ai gaoioiga a Iesu?
NA FETALAI atu Iesu Keriso i ona aposetolo: “O le Atalii o le tagata e lei sau ia ina ia auauna mai tagata ia te ia, a ia auauna atu ia, ma foaiina atu lona ola e fai ma togiola e sui aʻi tagata e toatele.” (Mataio 20:28) Na ia fetalai atu i le kovana Roma o Ponotio Pilato: “O le mea lenei na fanau mai ai aʻu, o le mea foi lenei na ou sau ai i le lalolagi, ina ia ou molimau i le upu moni.” (Ioane 18:37) Na silafia lelei lava e Iesu le pogai o le a ia maliu ai ma le galuega sa manaʻomia ona ia faia a o leʻi oo i lona maliu. Sa ia silafia foʻi le tele o le taimi o le a ia faaaluina e faataunuu ai lona tofiga. O lana faiva i le lalolagi o se Mesia sa na o le tolu ma le ʻafa tausaga le umi e tatau ona fai ai. Sa amata i lona papatisoga i le Vaitafe o Ioritana (i le 29 T.A.) i le amataga o le lona 70 o vaiasosa faafaatusa lea na valoia, ma faaiʻuina i lona maliu i le laau faaoosala i le ogatotonu o lena vaiaso (i le 33 T.A.). (Tanielu 9:24-27; Mataio 3:16, 17; 20:17-19) O lea, o gaoioiga uma lava a Iesu a o iai i le lalolagi sa taʻitaʻia lelei e ni vala se lua: le fuafuaga o lona afio mai ma le matuā mataalia i le taimi.
2. Ua faapefea ona faaata mai Iesu Keriso i Evagelia, ma na faapefea ona ia faaalia lona silafia lelei o lona tofiga?
2 O tala a Evagelia o loo faaata mai ai Iesu Keriso o se tagata e gaoioi, o lē na soo vaipanoa uma o le laueleele o Palesitina o femalagaaʻi solo ai, e folafola atu le tala lelei o le Malo o le Atua ma faatino le tele o galuega mamana. A o faagasolo le vaega amata o le faiva maelega a Iesu, ua faapea mai se faamatalaga e uiga ia te ia: “E lei oo i ona po.” O Iesu lava ia na fetalai: “E lei oo mai oʻu po.” Ina ua latalata i le iʻuga o lana faiva, sa ia faaaogā ai le faaupuga “ua oo mai ona po.” (Ioane 7:8, 30; 12:23) Atonu o le silafia lelei e Iesu o ona pō, pe o le taimi mo lana galuega na tofia i ai, e aofia ai lona maliu faataulagaina, na aafia ai mea sa ia fetalai i ai ma faia. O le malamalama i lenei mea e mafai ona aumaia ia i tatou se malamalamaga i ona uiga totino ma ituaiga o mafaufauga sa ia te ia, e fesoasoani ia i tatou ‘ina ia [matuā] mulimuli atu ai i ona tulagāaao.’—1 Peteru 2:21.
Sa Maumauaʻi e Fai le Finagalo o le Atua
3, 4. (a) O le ā le mea ua tupu i le ʻaiga o se faaipoipoga i Kana? (e) Aiseā ua teena ai e le Alo o le Atua le manatu o Maria faapea e iai se mea e tatau ona faia e Iesu i le leai o se uaina, ma o le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai lenei mea?
3 O le tausaga lea e 29 T.A. E na o ni nai aso ua mavae talu mai ona filifilia totino e Iesu ona uluaʻi soo. Ua latou ō mai uma nei i le nuu o Kana i le itumalo o Kalilaia ina ia auai i le ʻaiga o se faaipoipoga. O loo iai foʻi iinā Maria, le tinā o Iesu. Ua uma le uaina. I lona manatu faapea e iai se mea e tatau ona fai e Iesu, ua faapea atu ai Maria i lana tama: “Ua leai sa latou uaina.” Ae ua tali mai Iesu: “Funa e, se a ea lau na ia te au? e lei oo i loʻu itu aso.”—Ioane 1:35-51; 2:1-4.
4 O le tali mai a Iesu faapea, “Funa e, se a ea lau na ia te au?” o se ituaiga o fesili faaanamua e faaalia ai le tetee i se manatu o faatū pe tau faaofi atu. Aiseā e tetee ai Iesu i upu a Maria? O lea ua 30 ona tausaga. I le na o ni nai vaiaso ua mavae atu, na papatiso ai o ia, na faauuina i le agaga paia, ma faailoa mai e Ioane le Papatiso faapea o “le Tamai mamoe a le Atua, na te aveesea le agasala a le lalolagi.” (Ioane 1:29-34; Luka 3:21-23) E mautinoa la o le taʻiala mo ia e sau mai le Pule Silisili o lē na auina maia o ia. (1 Korinito 11:3) E leai se tasi, e oo lava i se tauaiga vavalalata ane, e mafai ona faataga e faalavelave atu i le galuega na afio mai Iesu i le lalolagi e fai. Maʻeu se maumauaʻi i le faia o le finagalo o lona Tamā sa faaalia i le tali atu a Iesu ia Maria! Tau ina ia faapena foʻi lo tatou maumauaʻi e faataunuu “mea e tatau” ona tatou faia i le Atua.—Failauga 12:13.
5. O le ā le vavega ua faatino e Iesu Keriso i Kana, ma o le ā le aafiaga o lena mea i isi?
5 Ina ua malamalama i le uiga o upu a lana tama, ona meʻi vave ese loa lea o Maria ae faatonu atu i auauna: “O se mea lava e fai mai ai o ia ia te outou, ia outou faia.” Ona foʻia ai lea e Iesu o le faafitauli. Ua ia faatonuina auauna e faatumu kalone i vai, ona ia faaliliuina lea o le suāvai e avea ma uaina e sili ona lelei. Ua tupu lenei mea e avea o se faatomuaga o le mana faivavega o Iesu, e faailoa mai ai o loo iai le agaga o le Atua ia te ia. Ina ua vaaia e soo fou lenei vavega, ona faamalosia ai lea o lo latou faatuatua.—Ioane 2:5-11.
Maelega mo le Fale o Ieova
6. Aiseā ua matuā toʻatamaʻi ai Iesu i mea o ia silasila atu i ai i le malumalu i Ierusalema, ma o le ā loa lana gaoioiga i ai?
6 E leʻi umi lava ina ua oo i le tau e totogo ai mea o le 30 T.A., sa agaʻi atu ai Iesu ma ana aumea i Ierusalema ina ia faamanatu le Paseka. A o latou iai iinā, ua vaaia ai e ona soo lo latou Taʻitaʻi o gaoioi i se uiga atonu latou te leʻi vaai muamua lava ia te ia o gaoioi ai faapea. O loo faatau atu e tagata faatauʻoa matapeʻapeʻa Iutaia a latou manuvaefā ma manufelelei mo faiga taulaga i totonu lava o le malumalu. Ma o loo latou faatau atu i tagata tapuaʻi faamaoni a Iutaia i ni tau sili ona taugatā. I lona matuā toʻatamaʻi ai, ua gaoioi ai loa Iesu. Ua ia faia se sasa i maea tua iti ma tutuli ai i fafo tagata faatau mea. Ua ia sasaa ese tupe a le ʻaufaatau tupe ma fuli a latou laulau. “Ave ese ia nei mea,” o lana faatonuga lea ia i latou o loo faatauina atu lupe. Ina ua vaaia e soo o Iesu lona gaoioi i sea tulaga matuā maʻemaʻeā, ona latou manatua ai lea o le valoaga e faatatau i le Alo o le Atua: “Ua ʻaina lava aʻu i le manao tele [“maelega,” NW ] i lou fale.” (Ioane 2:13-17; Salamo 69:9) E ao foʻi ona tatou leoleo ma le maelega ina ia teena le faataga o faanaunauga faalelalolagi e faaleagaina ai la tatou tapuaʻiga.
7. (a) O le ā na uunaʻia ai Nikotemo e asiasi atu i le Mesia? (e) O le ā tatou te aʻoaʻoina mai le molimau atu a Iesu i se fafine Samaria?
7 I Ierusalema, ua faatino ai e Iesu ni faailoga mataʻina, ma e toʻatele tagata ua faatuatua ai ia te ia. E oo lava ia Nikotemo, o ia o se tasi o le ʻau Saniterini, po o le fono maualuga a Iutaia, ua matuā maofa lava ia Iesu ma alu ane ai ia te ia i le pō i lona fia faalogologo atili. Ona nonofo ai pea lea o Iesu ma ona soo i le tusa ma le valu masina i le “nuu o Iutaia,” o loo talaʻi atu ma faia soo. Peitaʻi, ina ua mavae le faafalepuipuiina o Ioane le Ioane 2:23; 3:1-22; 4:1-42; Mareko 1:14.
Papatiso, ona latou tuua lea o Iutaia ae agaʻi atu i Kalilaia. A o latou faimalaga e ui atu i le itumalo o Samaria, ua faaaogā e Iesu se avanoa e avatu ai se molimau māeʻaeʻa i se fafine Samaria. O iinei ua matala atu ai le avanoa mo le toʻatele o tagata Samaria e talitonu ai. Seʻi o tatou mataalia foʻi i avanoa e tautala atu ai e faatatau i le Malo.—Se Aʻoaʻoga Tele i Kalilaia
8. O le ā le galuega ua amata e Iesu i Kalilaia?
8 A o leʻi oo i le “itula” e maliu ai Iesu, o loo tele pea mea e ao ona ia faia i le auaunaga i lona Tamā faalelagi. I Kalilaia, ua amata ai e Iesu se faiva e sili atu ona telē na i lo le faiva sa ia faia i Iutaia ma Ierusalema. Ua feafioaʻi o ia “i Kalilaia uma, ua ia aʻoaʻo i o latou sunako, ua ia talaʻi atu foi le tala lelei o le malo, ma faamalolo e ia o maʻi uma ma maʻi tiga uma o le nuu.” (Mataio 4:23) Ua lagona e le itumalo atoa ana fetalaiga nei ua avea ma luʻitau: “Ina salamo ia outou; auā ua latalata mai le malo o le lagi.” (Mataio 4:17) I ni nai masina, ina ua ō mai ni soo se toʻalua o Ioane le Papatiso la te fia faalogo totino lava i se tala e uiga ia Iesu, ona ia fetalai atu lea ia i laʻua: “Ina o atu ia oulua, ma faailoa atu ia Ioane o mea ua oulua vaai i ai, ma faalogo i ai; ua pupula tauaso, ua savavali pipili, ua faamamāina lepela, ua logo tutuli, ua faatutūina e na oti, ua folafolaina le tala lelei i e matitiva. E manuia foi se le tausuai ia te aʻu.”—Luka 7:22, 23.
9. Aiseā ua lolofi ane ai le motu o tagata ia Keriso Iesu, ma o le ā se lesona tatou te ono maua mai lenei mea?
9 ‘Ua logo atu foi le tala ia Iesu ua soo ai lava le itu uma,’ ma lolofi ane ai le motu o tagata ia te ia—mai Kalilaia, Tekapoli, Ierusalema, Iutaia, ma le isi itu o le Vaitafe o Ioritana. (Luka 4:14, 15; Mataio 4:24, 25) Ua latou ō ane ia te ia e lē gata ona o ana faamālōlōga faavavega, ae ona o ana aʻoaʻoga ofoofogia foʻi. E logomālie ma faalaeiau lana feʻau o loo momoli mai. (Mataio 5:1–7:27) O fetalaiga a Iesu e agaalofa ma faafiafia ai. (Luka 4:22) Ua “matuā taufaiofo [motu o tagata] i lana aʻoaʻoga,” auā o loo ia tautala mai le Tusi Paia e pei o sē ua iai le pule. (Mataio 7:28, 29; Luka 4:32) O ai sē o le a lē tosina atu i se tagata faapena? Tau ina ia faapena foʻi ona tatou ati aʻe le tomai o le aʻoaʻo atu ina ia mafai ai e tagata lotofaamaoni ona tosina mai i le upu moni.
10. Aiseā ua taumafai ai tagata o le aai o Nasareta e fasiotia Iesu, ma aiseā ua lē taulau ai ona latou faia?
10 E ui lava i lea, e lē o tali lelei ane le ʻaufaalogologo uma a Iesu. E oo lava i le amatamataga mai o lana faiva, ina ua ia aʻoaʻo atu i le sunako i lona lava nuu i Nasareta, sa iai se taumafaiga iinā e fasiotia o ia. E ui ina taufaiofo tagata o le aai i ana “upu alofa,” ae latou te fia matamata lava i ni vavega. Peitaʻi na i lo le faatinoina o ni galuega mamana se tele iinā, ae ua faaalialia e Iesu lo latou manatu faapito ma le aunoa o so latou faatuatua. I le matuā lotoa, ua tulaʻi atu ai i latou o i le sunako, ua puʻe ia Iesu, ma tuli o ia i tua o le aai i le mauga ina ia latou faatitō ifo ia te ia i le tofē. Peitaʻi ua sao ese o ia mai ia i latou ma sola atu ai loa ma le saogalemu. E leʻi oo i “ona po” e maliu ai o ia.—Luka 4:16-30.
11. (a) Aiseā e ō mai ai nisi taʻitaʻi lotu e faalogologo ia Iesu? (e) Aiseā ua tuuaʻia ai Iesu faapea o loo ia solia le Sapati?
11 O taʻitaʻi lotu—tusiupu, Faresaio, Satukaio ma isi—e masani lava foʻi ona auai ane i nofoaga sa talaʻi atu ai Iesu. E toʻatele i latou e ō atu iinā, e lē ina ia faalogologo ma aʻoaʻoina se mea, ae ina ia saʻiliʻili masei ma taumafai i se mea e maileia ai o ia. (Mataio 12:38; 16:1; Luka 5:17; 6:1, 2) Mo se faaaʻoaʻoga, ina ua asiasi atu Iesu i Ierusalema mo le Paseka o le 31 T.A., ona ia faamālōlōina ai lea o se tagata ua 38 tausaga o maʻi. Ua tuuaʻia e taʻitaʻi lotu Iutaia Iesu faapea o loo ia solia le Sapati. Ua ia tali atu i ai: “O loo galue loʻu Tamā e oo mai lava i le aso nei; o loo galue foi aʻu.” Ua molia nei o ia e tagata Iutaia i le fai upu leaga i le fai mai o ia o le Alo o le Atua e ala i lona taʻua o le Atua faapea o lona Tamā. Ua latou saʻili e fasiotia Iesu, peitaʻi ua tuua e ia ma ona soo Ierusalema ina ia agaʻi atu i Kalilaia. I se tulaga tutusa, e atamai foʻi ona tatou ʻalofia ni feteenaʻiga lē talafeagai ma tagata tetee a o tatou tuutoina atu lo tatou malosi i le galuega talaʻi o le Malo ma le faia o soo.—Ioane 5:1-18; 6:1.
12. O le ā le tele na galueaʻiina ai e Iesu le laufanua o Kalilaia?
12 Mo le isi tausaga ma le ʻafa e sosoo ai, ua faatino ai e Iesu le tele o lana faiva i Kalilaia, ae asiasi atu i Ierusalema i na o taimi e auai atu ai i tausamiga e tolu faaletausaga a tagata Iutaia. I le aotelega lava la, e tolu ana malaga talaʻi faataamilo sa faia i Kalilaia: o le malaga muamua ma ona soo fou e toʻafā, o le malaga lona lua ma ona aposetolo e toʻa 12, ma le isi malaga faaopoopo ma ona aposetolo ia sa toleniina ma aauina atu foʻi e ō. Maʻeu se molimau tele i le upu moni sa tuuina atu i Kalilaia!—Mataio 4:18-25; Luka 8:1-3; 9:1-6.
Molimau Atu ma le Lototele i Iutaia ma Perea
13, 14. (a) O le ā le faatasiga lea o loo saʻili ai tagata Iutaia e puʻe Iesu? (e) Aiseā ua lē puʻea ai e fitafita Iesu?
13 O le tau e afu ai mea i le 32 T.A., ma o loo lumanaʻi pea “ona po” o Iesu. Ua latalata mai le Tausamiga o Faleapitaga. Ua tauanau nei Iesu e ona ʻafa uso: “Ia e tuua lenei mea, ma e alu ane i Iutaia.” Latou te mananaʻo e faaali atu e Iesu ona mana faivavega ia i latou uma o loo potopoto ane i le tausamiga i Ierusalema. E ui i lea, e silafia lelei lava e Iesu le lamatiaga e oo i ai. Ona ia fetalai atu lea i ona uso: “Ou te le alu ae nei i lea tausamiga, auā e lei oo mai oʻu po.”—Ioane 7:1-8.
14 Ina ua mavae sina taimi lea na faatuatuai ai i Kalilaia, ona agaʻi loa lea o Iesu i Ierusalema “e lei faaali, a e peiseai ua faalilolilo.” O le mea moni lava o loo suʻe o ia e tagata Iutaia i le tausamiga, ma faapea ifo: “O ifea o i ai o ia?” Ina ua ʻafa le faagasologa o le tausamiga, ona afio atu loa lea o Iesu i le malumalu ma amata ona aʻoaʻo atu ma le lototele. O loo latou saʻili e puʻe o ia, atonu ina ia faafalepuipuiina o ia pe fasiotia foʻi. Peitaʻi, e leʻi manuia a latou taumafaiga auā “e lei oo i ona po.” Ua faatuatua nei le toʻatele o tagata ia Iesu. E oo lava i fitafita na tutuli e le ʻau Faresaio e puʻea o ia ua latou toe foʻi ane e aunoa ma ia, ma faapea ane: “Ua leai lava se tagata e tautala pei o lena.”—Ioane 7:9-14, 30-46.
15. Aiseā ua fetagofi ai tagata Iutaia i maa e fetogi ia Iesu, ma o le ā le galuega talaʻi tele ua ia amataina nei?
15 Ua faaauau pea feteenaʻiga i le va o Iesu ma Ioane 8:12-59) O lea ua nofo i fafo atu o Ierusalema, ua amata ai loa e Iesu se galuega tele o le molimau atu i Iutaia. Na ia filifilia soo e toʻa 70 ma, ina ua uma ona avatu faatonuga ia i latou, ona ia aauina atu lea o i latou e taʻitoʻalua ina ia galulue i le oganuu. Ua latou ō e muamua atu ia te ia, i aai uma ma faoa aai ia o loo fuafua Iesu ma ona aposetolo e ō atu i ai.—Luka 10:1-24.
tagata Iutaia o loo tetee ane ia te ia, a o ia aʻoaʻo atu e uiga i lona Tamā i le malumalu i le taimi o le tausamiga. I le aso mulimuli o le tausamiga, ua fetagofi ai tagata Iutaia i maa e fetogi ia Iesu, talu ai lo latou matuā lotoa i ana faamatalaga e faatatau i lona uluaʻi soifuaga sa iai a o leʻi avea ma tagata. Peitaʻi ua lafi o ia ma sola ese ai e aunoa ma se afaina. (16. Mai le ā le lamatiaga ua sola ese ai Iesu i le taimi o le Tausamiga o le Faaulufalega, ma o le ā le galuega lea ua toe pisi ai foʻi o ia?
16 I le taumālūlū o le 32 T.A., ua latalata ane nei “ona po” o Iesu. Ua afio mai o ia i Ierusalema mo le Tausamiga o le Faaulufalega. O loo saʻili pea tagata Iutaia e fasiotia o ia. A o maliu atu Iesu i le faapaologa o le malumalu, ua latou vagaia o ia. I lo latou toe tuuaʻia foʻi o ia i le fai upu leaga, ua latou fetagofi ai i maa ina ia fasiotia o ia. Ae pei lava ona ia faia i isi taimi ua tuanaʻi, ua toe sola ese foʻi Iesu. E leʻi umi ae toe femaliuaʻi foʻi o ia i magaala ma aʻoaʻo atu, i le taimi la lea, ua maliu atu i aai ma faoa aai i le itumalo o Perea, e laasia le Ioritana mai Iutaia. E toʻatele foʻi ua faatuatua atu ia te ia. Peitaʻi o se aveaʻi na alu ane e faatatau i lana uō pele o Lasalo ua māfua ai ona ia toe taliu i Iutaia.—Luka 13:33; Ioane 10:20-42.
17. (a) O le ā le feʻau faanatinati ua maua e Iesu a o talaʻi i Perea? (e) O le ā e faaalia ai o loo malamalama Iesu i le fuafuaga o le gaoioiga lea e ao ona ia faia, faapea ma le taimi e faia ai nei mea?
17 O le feʻau faanatinati e aumai ia Mareta ma Maria, o tuafāfine o Lasalo, o lē e nofo i Petania i Iutaia. “Le Alii e, faauta, o loo maʻi le ua alofaina e oe,” o le faamatalaga lea a le avefeʻau. Ua tali atu i ai Iesu: “O lenei maʻi e le iu ina oti, a ona o le viiga o le Atua, ina ia viia ai o le Atalii o le Atua.” Ina ia faataunuu lenei fuafuaga, ua toe nofo lelei ai lava Iesu iinā mo isi aso e lua. Ona ia fetalai atu lea i ona soo: “Ia tatou toe ō i Iutaia.” Ua latou tali atu ma le ofo: “Rapi e, na seʻi saili nei Iutaia e fetogi ia te oe i maa, e te toe maliu atu ea i ai?” Peitaʻi o loo malamalama Iesu e lē o toe umi se taimi o totoe o “itu aso i le ao,” po o le taimi lea ua faatulaga e le Atua mo lana faiva. O loo ia silafia lelei lava mea e ao ona ia faia ma le māfuaaga e faia ai.—Ioane 11:1-10.
Se Vavega e Lē Mafai Ona Lē Amanaʻia e se Tasi
18. Ina ua taunuu atu Iesu i Petania, o le ā le tulaga o mea iinā, ma o le ā ua tupu ina ua ia taunuu atu i ai?
18 I le taunuu atu i Petania, o Mareta lava le tagata muamua ua faafetaiaʻia Iesu, ma faapea mai: “Le Alii e, ana e iinei, po ua le oti loʻu tuagane.” Ua mulimuli mai ai i tua Maria ma i latou o ē na ō ane i lo latou fale. O loo fetagisi tagata uma. Ua fesili atu Iesu: “O fea na outou tuuina ai o ia?” Ua latou tali mai: “Le Alii e, maliu mai ia, e te silasila i ai.” Ina ua latou taunuu i le tuugamau—o se ana o loo tuu ai se maa i lona gutu—ona fetalai atu lea o Iesu: “Ave ese ia le maa.” I le lē malamalama i le mea o loo fuafua Iesu e fai, ua tetee atu ai Mareta: “Le Alii e, ua oo ina manogi, auā o lona po fa lenei.” Peitaʻi ua fesili atu i ai Iesu: “Pe na ou le fai atu ea ia te oe, Afai e te talitonu, ona e iloa lea o le mamalu o le Atua?”—Ioane 11:17-40.
19. Aiseā ua tatalo ai Iesu i luma o le lautele a o ia leʻi faatūina Lasalo?
19 A o fuli ese le maa o loo tapuni ai le gutu o le tuugamau o Lasalo, ua tatalo leotele Iesu ina ia iloa ai e tagata o le mea o le a ia faia e faataulauina e ala mai le mana o le Atua. Ona ia alaga leotele atu lea: “Lasalo e, ina sau ia i fafo.” Ua sau i fafo Lasalo o loo fusifusia pea ona vae ma lima i ie Ioane 11:41-44.
sa afīfī ai lona tino ina ua tanu faapea ona foliga o loo sai uma i le ie. Ua fetalai atu Iesu: “Tatala ia ia te ia, ina tuu atu ia e alu.”—20. O le ā le tali ane a i latou o ē na vaai a o faatūina e Iesu Lasalo?
20 I le vaaia o lenei vavega, ua toʻatele ai tagata Iutaia o ē na ō ane e faamāfanafana ia Mareta ma Maria, ua latou faatuatua atu ia Iesu. O isi ua ō ese atu e taʻu i le ʻau Faresaio le mea ua tupu. O le ā sa latou tali ane? Ua faavave ona latou ō atu ma le ʻauositaulaga sili ma taloina se potopotoga faanatinati a le ʻau Saniterini. Ua latou atuatuvale ma tagi talatala atu: “Se a sa tatou mea e fai? Auā ua faia faailoga e tele e lea tagata. Afai e faapenei ona tatou tuu ai pea o ia, e talia o ia e tagata uma lava; e o mai foi tagata Roma, ona faaumatia lea o la tatou nei mea atoa ma lo tatou nuu.” Peitaʻi ua fai atu le ositaulaga sili o Kaiafa ia i latou: “Tou te le mafaufau foi, e aoga ia te i tatou ona oti o le tagata e toatasi mo le nuu, ia le fano foi le nuu uma lava.” Mai lava la i lena aso, ua latou taupulepule ai e fasiotia Iesu.—Ioane 11:45-53, LF.
21. O le ā ua faataʻimua mai e le vavega o le faatūina o Lasalo?
21 O le faatuai la o lona taunuu ane i Petania, ua mafai ai e Iesu ona faatino se vavega e lē mafai ona lē amanaʻia e se tasi. I lona mauaina o le mana mai le Atua, ua faatūina ai e Iesu se tagata ua fā aso o oti. E oo lava i le ʻau Saniterini fia maualuluga ua leai se mea e ʻalofaga i ai, ma fai toaʻi ai lava la latou faaiʻuga ina ia faaoo le oti i Lē Faia Vavega! O lea ua avea ai le vavega o se faataʻimuaga o se tai liliu tāua i le faiva a Iesu—ua see ese mai le vaitaimi na taʻua “e lei oo i ona po” ae suia atu i le vaitaimi ua taʻua, “ua oo i ona po.”
O le a Faapefea Ona E Tali?
• Na faaalia faapefea e Iesu lona silafia lelei o lana galuega na tofia mai e le Atua?
• Aiseā ua teena ai e Iesu le manatu o lona tinā e tusa ai o le uaina?
• O le ā se lesona e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai le auala sa masani ona feutagaʻi ai Iesu ma tagata tetee?
• Aiseā ua faatuatuai ai ona gaoioi Iesu e tali atu i le maʻi o Lasalo?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 12]
Sa tuutoina atu e Iesu lona malosi i lona tiute na tofia i ai e le Atua