O le ā le Mamao o Faasafua Atu i ai Lou Alofa?

“E te alofa atu i lē lua te tuaoi, ia pei o oe lava ia te oe.”—MATAIO 22:39.

1. Pe afai tatou te alolofa ia Ieova, aiseā e tatau ai foʻi ona tatou alolofa i o tatou tuaoi?

INA ua fesiligia Iesu po o lē fea le poloaʻiga e silisili, na ia tali mai: “E te alofa atu [ia Ieova] lou Atua ma lou loto atoa, ma lou agaga atoa, ma lou manatu atoa.” Ona ia sii mai lea ma le poloaʻiga lona lua lea e tali tutusa atu i le muamua: “E te alofa atu i lē lua te tuaoi, ia pei o oe lava ia te oe.” (Mataio 22:37, 39) Ioe, o le alofa i tuaoi o se faailoga o se Kerisiano. O le mea moni lava, pe afai tatou te alolofa ia Ieova, e tatau foʻi ona tatou alolofa i o tatou tuaoi. Aiseā? Auā tatou te faaalia lo tatou alofa i le Atua e ala i le usitaia o lana Afioga, ae ua poloaʻiina i tatou e lana Afioga ina ia alolofa atu i o tatou tuaoi. O lona uiga, pe afai tatou te lē alolofa i o tatou uso ma tuafāfine, e lē mafai lo ona moni aʻiaʻi lo tatou alofa i le Atua.—Roma 13:8, 1 Ioane 2:5; 4:20, 21.

2. O le ā le ituaiga o alofa e tatau ona ia i tatou mo o tatou tuaoi?

² Ina ua fetalai Iesu faapea e tatou ona tatou alolofa i o tatou tuaoi, sa ia fetalai e uiga i se mea e sili atu na i lo se faauōga. Ma sa ia faasino atu i se alofa e ese mai le alofa lea e masani ona iai i totonu o aiga pe i le vā o se tamāloa ma se fafine. Sa ia fetalai i le ituaiga o alofa lea e iai ia Ieova mo ana auauna tuuina atu, ma faapea foʻi ona iai i ana auauna mo ia. (Ioane 17:26; 1 Ioane 4:11, 19) O se tusiupu Iutaia—o lē, e pei one silafia e Iesu, sa tautala ma le atamai—na ioe o iai i le fetalaiga a Iesu faapea, o le alofa o se tasi i le Atua e tatau ona iai faatasi ma lona “loto atoa, ma le manatu atoa, ma le malosi atoa.” (Mareko 12:28-34) Na saʻo o ia. O le alofa e atiina aʻe e se Kerisiano mo le Atua ma tuaoi e aofia ai o tatou faalogona ootia ma o tatou tomai e manatunatu ai ma le poto. E lagonaina i le loto ma taʻitaʻia e le mafaufau.

3. (a) Na faapefea ona aʻoaʻo atu e Iesu se “aʻoaʻo tulafono” faapea e tatau ona ia te ia se vaaiga lautele i le po o ai lona tuaoi? (e) E faapefea ona faatatau mai le talafaatusa a Iesu i Kerisiano i aso nei?

 ³ E pei ona taʻua mai e Luka, ina ua fetalai Iesu e tatau ona tatou alolofa atu i o tatou tuaoi, na fesili atu i ai se “aʻoaʻo tulafono”: “O ai foi le tagata ma te tuaoi?” Na tali Iesu e ala i se faataoto. Na sasaina se tagata, na gaoia ana mea, ma tuua ai i autafa o le auala ua tāli oti. Na muamua tau ane i ai le savaliga a se ositaulaga, sosoo ane ai ma se sā Levī. Na taufai lē amanaʻia uma e i laʻua le tagata. Mulimuli lava, na savali ane se Samaria, sa ia vaaia le tagata o loo manuʻa, ona gaoioi ai lea ma le matuā agalelei i lea tagata. O lē fea o le toʻatolu sa avea ma tuaoi i le tagata na manuʻa? Sa manino lava le tali. (Luka 10:25-37) Pe atonu sa faateʻia le tagata aʻoaʻo Tulafono i le faalogo mai o fetalai Iesu faapea, e mafai e se Samaria ona avea ma tuaoi e sili atu ona lelei na i lo se ositaulaga ma se sā Levī. E manino lava, sa fesoasoani atu Iesu i lena tagata ina ia mafai ona ia alofa atu i ona tuaoi i se auala e sili atu. O le auala foʻi lea e alolofa ai Kerisiano. Seʻi manatu ia i latou uma o ē faaalia atu i ai lo latou alofa.

Le Alofa i Totonu o le Aiga

4. O fea le mea muamua lava e faaalia ai le alofa o se Kerisiano?

⁴ E alolofa Kerisiano i tagata o o latou aiga​—e alolofa avā i tane, e alolofa tane i avā, e alolofa mātua i fanau. (Failauga 9:9; Efeso 5:33; Tito 2:4) O le mea moni, o fusi o le alofa moni e iai i le tele o aiga. Peitaʻi ane, o lipoti e uiga i faaipoipoga malepelepe, le sauāina o paaga ma le tuulafoaʻia pe sauāina fanau e faaalia ai ua fesagaʻi aiga ma omiga i aso nei, ma atonu ua lē o lava faalogona alofa faaleaiga e toe tuufaatasia ai le aiga. (2 Timoteo 3:1-3) Ina ia iai se taulau moni i o latou olaga faaleaiga, e manaʻomia ai ona faaalia e Kerisiano le ituaiga o alofa lea e ia Ieova ma Iesu.​—Efeso 5:21-27.

5. O ai se saʻili atu i ai mātua mo se fesoasoani i le tausia aʻe o a latou fanau, ma o ā iʻuga ua maua ai e le toʻatele?

⁵ E manatu mātua Kerisiano i a latou fanau o se oloa tāua ua faatuatuaina mai e Ieova i la latou tausiga, ma latou te saʻili atu ia te ia mo se fesoasoani i le tausia aʻe o i latou. (Salamo 127:3-5; Faataoto 22:6) I lenei auala ua latou ati aʻe ai le alofa faa-Kerisiano, lea e fesoasoani ia i latou e leoleomalu ai a latou fanau mai taaʻiga leaga e ono maileia ai le ʻautalavou. O le iʻuga, e toʻatele mātua Kerisiano ua latou tofo oi le olioli lea sa tofo foʻi ai se tinā mai Holani. Ina ua uma ona ia matamata i le papatisoga o si ana tama tama​—o se tasi o le toʻa 575 o ē na papatisoina i Holani i le tausaga talu ai​—ona ia tusia lea o ana upu nei: “I lenei lava taimi, ua ou seleseleina le manuia o laʻu faaputugaʻoa sa faia i le 20 tausaga ua tuanaʻi. O taimi uma ma le malosi​—faapea foʻi le tigā, o taumafaiga, ma faanoanoaga​—ua galo uma atu.” Maʻeu lona fiafia talu ai sa faia e lana tama, lana lava filifiliga, e auauna atu ia Ieova. O le tumutumuga o le ʻautalaʻi e 31,089 na lipotia mai i Holani i le tausaga talu ai o loo aofia ai le toʻatele o ē na alolofa ia Ieova ona sa latou aʻoaʻoina mai i o latou mātua.

6. E mafai faapefea e le alofa faa-Kerisiano ona fesoasoani e faamalosia ai le fusi o le faaipoipoga?

⁶ Sa taʻua e Paulo le alofa ‘o le fusi e atoatoa ona lelei,’ ma e mafai ona faasaoina mai ai se faaipoipoga e ui lava ina fetaiaʻi ma taimi loulouā. (Kolose 3:14, 18, 19; 1 Peteru 3:1-7) Ina ua amata e se tamāloa mai Rurutu, o se tamaʻi motu e tusa ma le 450 maila (700 kilomita) lona mamao ese mai Tahiti, ona ia suʻesuʻeina le Tusi Paia ma Molimau a Ieova, sa matuā tetee lava lana avā. Na oo lava ina ave e le fafine lana fanau, ua ō ese mai le tane, ae ō atu e nonofo i Tahiti. Peitaʻi, sa faaalia pea e le tamāloa lona alofa e ala i le lafoina atu e lē aunoa i lona toʻalua ni tupe ma telefoni i ai e fia iloa pe iai se mea o manaʻomia e ia po o tamaiti. O le auala lena sa ia faia ai le mea e sili ona lelei ina ia faataunuu ona tiute tauave faa-Kerisiano. (1 Timoteo 5:8) Sa tatalo e lē aunoa o ia ina ia mafai ona toe faatasia lona aiga, ma na mulimuli ane toe foʻi mai lana avā. Ina ua toe foʻi mai le fafine, sa tausia o ia e lana tane i le “alofa, ma le onosai, ma le agamalu.” (1 Timoteo 6:11) I le 1998, sa papatisoina ai o ia ma na mulimuli ane, sa matuā fiafia o ia ina ua malie lana avā se suʻesuʻeina le Tusi Paia. O lena suʻesuʻega sa aofia ai i le aofaʻiga e 1,351 o suʻesuʻega sa faia i le oganuu a le lālā a Tahiti i le tausaga talu ai.

7. E tusa ai o le manatu o se tamāloa i Siamani, o le ā na faamalosia ai lana faaipoipoga?

⁷ I Siamani, na tetee ai se tamāloa i le naunau o lana avā i le upu moni o le Tusi Paia ma sa faatalitonuina  o ia i le manatu faapea, sa mananaʻo Molimau a Ieova e faasesēina lana avā. Peitaʻi, mulimuli ane, na tusi atu o ia i le tuafafine. Molimau lea na uluaʻi faafesootaʻia lana avā e faapea: “Faafetai lava mo lou faasinoina o laʻu avā i Molimau a Ieova. I le taimi muamua, sa ou popole ona e tele mea leaga sa ou faalogo ai e uiga ia i latou. Ae i le taimi nei, ona o lea ua ma auai faatasi ma laʻu avā i sauniga, ua ou iloatino ai le sesē lea sa ou iai. Ou te iloa o lenei ua ou faalogo i le upu moni, ma ua atili faamausalīina ai le ma faaipoipoga.” O le toʻa 162,932 o Molimau a Ieova i Siamani​—ma le toʻa 1,773 mai atumotu i oganuu o le lālā a Tahiti​—e aofia ai le tele o aiga ua autasia i le alofa faale-Atua.

Alofa mo o Tatou Uso Kerisiano

8, 9. (a) O ai o loo aʻoaʻoina i tatou ina ia alolofa i o tatou uso, ma o le ā e uunaʻia e le alofa i tatou e fai? (e) Taʻu mai se faaaʻoaʻoga o le auala e mafai ai e le alofa ona fesoasoani i uso ina i iai le lagona māfana e lagolagosua.

⁸ Na faapea atu Paulo i Kerisiano i Tesalonia: “Ua aʻoaʻoina outou lava e le Atua ia fealofani.” (1 Tesalonia 4:9) Ioe, o i latou o ē ua ‘aʻoaʻoina e Ieova,’ e alofa le tasi i le isi. (Isaia 54:13) 1 Ioane 3:18) Latou te faia lenei mea, mo se faaaʻoaʻoga, pe a latou asiasi atu i uso ma tuafāfine o loo gasegase, e faalaeiau i ē ua lotomafatia, ma lagolagosua i ē ua vaivai. (1 Tesalonia 5:14) O lo tatou alofa moni faa-Kerisiano ua māfua ai ona tuputupu pea lo tatou parataiso faaleagaga.

⁹ I le Faapotopotoga a Ancón​—o se tasi o le 544 o faapotopotoga i Ekutoa​—na faaalia ai e uso lo latou alofa i se auala aogā. Na avea se faalētonu i le tulaga tautupe ma itu na lē toe maua ai ni a latou galuega po ua leai se tupe maua, o lea na filifili ai le ʻautalaʻi e fai sa latou saʻiliga tupe e ala i le faatau atu o meaʻai i tagata faifaiva o lo latou nuu pe a oo ina aʻe mai faiva a nei tautai le pō. Sa lagolagosua uma tagata, e aofia ai ma tamaiti. Sa tatou ona latou amata i le 1:00 i le vaveao ina ia sauniunia meaʻai a o leʻi tā le 4:00 i le vaveao, o le taimi lea e aʻe ane ai le ʻaufaifaiva. O tupe na maua mai e uso sa faasoasoa uma mo i latou e tusa ai o mea sa latou manaʻomia. O se fesoasoani māfana faapena na faataʻitaʻia mai ai le alofa moni aʻiaʻi faa-Kerisiano.

10, 11. E faapefea ona tatou faaalia le alofa mo uso o ē tatou te lē masani lelei ai?

¹⁰ Peitaʻi ane, e lē faatapulaa mai lo tatou alofa i  na o Kerisiano tatou te masani lelei ai. Na faapea mai le aposetolo o Peteru: “Ia alolofa atu i le au uso.” (1 Peteru 2:17) Tatou te alolofa i o tatou uso uma ma tuafāfine auā o i latou uma lava o o tatou uso tapuaʻi ia Ieova le Atua. Atonu e avea taimi o mala o se avanoa e faaalia ai lenei alofa. Mo se faaaʻoaʻoga, a o faagasolo le tausaga faaleauaunaga o le 2000, na faatamaʻia ai Mozambique e ni lologa mataʻutia, ma na avea se taua faifai pea i le vā lava o tagata i Angola, ma pogai na oo ai ina matitiva le toʻatele. O se aofaʻiga tele o uso e toʻa 31,725 i Mozambique ma le toʻa 41,222 i Angola na aafia i nei mea na tutupu. O lea, ua aauina ane ai e Molimau mai lo latou tuaoi o Aferika i Saute ni aofaʻiga tetele o sauniuniga ina ia laveaʻia ai le tulaga mafatia o o latou uso i na atunuu. O lo latou lotomalie e foaʻi atu a latou “tamaoaiga” i o latou uso matitiva na faaalia ai lo latou alofa.​—2 Korinito 8:8, 13-15, 24.

¹¹ E vaaia foʻi le alofa, pe a faia e uso i le tele o atunuu ni foaʻi i le fausiaina o Maota o le Malo ma Maota Fono i atunuu e faalētele so latou tamaoaiga. E iai se faaaʻoaʻoga i le Atu Solomona. E ui i le tele o vevesiga, ae na vaaia e le Atu Solomona se faatelega e 6 pasene o le ʻautalaʻi i le tausaga ua mavae, faatasi ai ma se tumutumuga e 1,697. Na latou fuafua e fausia se Maota Fono. E ui i le toʻatele o tagata atumotu na sosola ese mai le atunuu, ae na ō ane ni tagata tauofo mai Ausetalia ina ia fesoasoani i le galuega. Mulimuli ane, sa tatou ona toe foʻi tagata tauofo, ina ua uma lena ona latou toleniina uso o le atunuu latou te faamāeʻaina le faavae. O puipui uʻamea ua uma ona faatulaga o le maota sa laʻu ane e vaa mai Ausetalia, ma o le faamāeʻaina o lenei fale matagofie mo le tapuaʻiga​—i le taimi na tele ai fale o le atunuu ua taatitia ua malepelepe​—o le a avea o se molimau lelei i le suafa o Ieova ma le alofa o uso.

I le Pei o le Atua, Tatou te Alolofa ai i le Lalolagi

12. E faapefea ona tatou faaaʻoaʻo ia Ieova i o tatou uiga e faaalia ia i latou e tatou te lē tapuaʻi faatasi?

¹² Pe faatapulaa mai ea lo tatou alofa i o tatou aiga ma lo tatou ʻauuso? E leai, e lē tatau pe afai tatou te ‘faaaʻoaʻo i le Atua.’ Na fetalai Iesu: “Ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola e faavavau.” (Efeso 5:1; Ioane 3:16) I le pei o Ieova le Atua, tatou te gaoioi ma le alofa i tagata uma​—e aofia ai i latou e tatou te lē tapuaʻi faatasi. (Luka 6:35, 36; Kalatia 6:10) Aemaise lava i lenei itu, tatou te talaʻia ai le tala lelei o le Malo ma taʻu atu i isi gaoioiga sili o le alofa o le Atua mo i latou. E mafai ona iʻu ai i le faaolataga mo so o se tasi e faalogo mai.​—Mareko 13:10; 1 Timoteo 4:16.

13, 14. O ā nisi o mea tutupu i uso na latou faaalia atu le alofa i tagata e lē o ni Molimau, e oo lava i ni tulaga sa matuā lē faigofie mo i latou lava?

¹³ Seʻi manatu i ni paeonia faapito se toʻafā, e toʻatolu uso ma le tuafafine e toʻatasi, i Nepale. Sa tofia atu nei uso i se aai i le itu i saute i sisifo o le atunuu, ma mo le lima tausaga ua mavae, ua latou faaalia ai lo latou alofa e ala i le onosai pea e molimau atu i tagata i le aai ma isi nuu sa fai sina mamao ese atu. Ina ia aofia uma la latou oganuu, e masani ona vili atu a latou uila vilivae mo le tele o itula i se tau vevela e silia ma le 1000 tikerī Fahrenheit (40°C). O lo latou alofa ma le “tumau pea i galuega lelei” na iʻu ai i iʻuga lelei ina ua faavaeina se vaega o suʻesuʻega tau tusi se tasi o nuu. (Roma 2:7) Ia Mati 2000, e toʻa 32 tagata na ō mai ina ia faalogologo i le lauga lautele a le ovasia o le matagaluega na asiasi atu. Sa iai i Nepale se tumutumuga e 430 o le ʻautalaʻi i le tausaga talu ai=o se faatelega e 9 pasene. E manino lava le faamanuia mai o Ieova i le maelega ma le alofa o uso i lena atunuu.

¹⁴ I kolomepia, na ō atu ai ni paeonia faapito faavaitaimi e talaʻi atu i tagata e Initia o latou tupuaga o le ituaiga e taʻua o Wayuu. Ina ia faataunuu lenei galuega, sa tatau ona latou aʻoaʻoina se gagana fou, peitaʻi na tauia lo latou naunau ina ua auai ane mo le lauga lautele se aofia e toʻa 27, e ui lava i le mamafa o timuga. O le maelega alofa e pei o lea sa faaalia e nei paeonia na mafai ai ona maua le 5 pasene o le faatelega i Kolomepia ma se tumutumuga e 107,613 o le ʻautalaʻi. I Tenemaka na manaʻo ai se tuafafine matua e tufa atu le tala lelei i isi, peitaʻi sa lē atoatoa le malosi o lona tino. I le lē faavaivai i lenei mea, sa ia faia ai ni fesootaʻiga ma tagata fiafia e ala i le tusia o ni tusi. I le taimi nei, e toʻa 42 tagata o loo latou fetusiaʻi ma ni suʻesuʻega faale-Tusi Paia se 11 o loo ia taulimaina. O ia o se tasi o le tumutumuga e 14,885 o le ʻautalaʻi na lipotia atu i Tenemaka i le tausaga talu ai.

Ia Alofa Atu i Ou Fili

15, 16. (a) O le ā le mamao na fetalai Iesu e tatau ona faasafua atu i ai lo tatou alofa? (e) Na faapefea i uso na gafa ma se mataupu ona latou gaoioi i se auala alofa, ma se tagata o lē na faia ni tuuaʻiga sesē agaʻi i Molimau a Ieova?

¹⁵ Na fetalai atu Iesu i le tagata aʻoaʻo Tulafono faapea, e mafai ona vaai i le tagata Samaria o se tuaoi. I lana Lauga i luga o le Mauga, na toe faalautele atu ai e Iesu lona manatu ina ua ia fetalai: “Ua outou faalogo, na fai mai, Ia e alofa atu i lē lua te tuaoi a ia ʻinoʻino i le ua ita mai ia te oe. A ou te fai atu aʻu ia te outou, ia outou alolofa atu i e ua ita mai ia te outou, ia outou tatalo foi mo e ua faasaua mai ia te outou; ina ia faia outou ma atalii o lo outou Tamā o i le lagi.” (Mataio 5:43-45, LF) E tusa lava pe tetee mai se tasi ia ia tatou, ae tatou te taumafai ‘ia faatoilaloina le leaga i le lelei.’ (Roma 12:19-21) Pe afai e mafai, tatou te tufa atu ia te ia la tatou oloa e sili ona tautele, o le upu moni.

¹⁶ I Ukraine, na taʻua ai e le nusipepa o le Kremenchuk Herald, Molimau a Ieova faapea o se lotu mavae e mataʻutia. Sa matuiā lenei tuuaʻiga talu ai o le auala lenei ua tautatala ai nisi tagata i totonu o Europa e faatatau i Molimau a Ieova, ina ia faaosooso ai ni mafaufauga i tagata faapea e tatau ona taofia pe faasāina le galuega a Molimau. O lea, sa faafesootaʻi atu le faatonu o le nusipepa ma talosagaina ina ia lomia se faamatalaga a le nusipepa e faasaʻo ai lea mataupu. Sa malie le faatonu, ae tusa ai o le faamatalaga na faasalalau, sa ia lomia ai se faamatalaga e faapea o le mataupu na muaʻi lomia sa faavae mai i se mea moni. Ona toe ō atu foʻi lea ia te ia o uso na gafa ma lenei mataupu faatasi ai ma nisi faamatalaga. O le iʻuga, na faatoʻā iloatino ai e le faatonu sa sesē le uluaʻi mataupu lea sa iai, ona ia toe lomia ai lea o se mataupu e toe faafoʻi mai ai ana uluaʻi faamatalaga. O le tuusaʻo ma le agalelei sa feagai ai ma ia o se auala alofa lena sa taulimaina ai lenei tulaga, ma na iʻu i se iʻuga lelei.

E Mafai Faapefea Ona Tatou Atiina Aʻe le Alofa?

17. O le ā faaalia ai atonu o le a lē faigofie i taimi uma ona gaoioi ma le alofa agaʻi isi?

¹⁷ Pe a fanau mai se pepe, e vave lava ona alu i ai le alofa o ona mātua. E lē faapena i taimi uma le otometi ona feutagaʻi ma le alofa agaʻi i tagata matutua. Atonu o le māfuaaga lena e taʻu soo mai ai e le Tusi Paia ia i tatou ina ia alofa le tasi i le isi​—o se mea e tatau ona tatou atiina aʻe. (1 Peteru 1:22; 4:8; 1 Ioane 3:11) Na silafia e Iesu o le a tofotofoina lo tatou alofa ina ua ia faapea mai e tatau ona tatou faamagalo atu i lo tatou uso “ia fitugafulu ni fitu.” (Mataio 18:21, 22)  Na augani mai foʻi Paulo ia i tatou ina ia “ia fefaapalepaleai.” (Kolose 3:12, 13) E lētioa lava taʻu mai ia i tatou faapea: “Ia outou tausisi i le alofa”! (1 Korinito 14:1) E faapefea ona tatou faia lenei mea?

18. O le ā o le a fesoasoani ia i tatou ina ia ati aʻe le alofa i isi?

¹⁸ Muamua, e mafai ona tatou manatua pea le alofa o loo ia i tatou mo Ieova le Atua. O lenei alofa o se uunaʻiga malosi ina ia alofa atu ai i o tatou tuaoi. Aiseā? Auā pe a tatou faia faapea, e atagia lelei atu ai lo tatou Tamā faalelagi ma aumaia ai le mamalu ma le viiga ia te ia. (Ioane 15:8-10; Filipi 1:9-11) Lona lua, e mafai ona tatou taumafai e vaai i mea i le auala o loo silasila i ai Ieova. O taimi uma tatou te agasala ai, ua tatou agasala ia Ieova; peitaʻi, na te faamagalo mai i tatou i lea taimi ma lea taimi ma alofa mai pea ia i tatou. (Salamo 86:5; 103:2, 3; 1 Ioane 1:9; 4:18) Pe afai tatou te ati aʻe le silafaga a Ieova, o le a tatou naunau ai e alolofa atu i isi ma faamagalo i ni o latou masei mai ia ia tatou. (Mataio 6:12) Lona tolu, e mafai ona tatou feutagaʻi ma isi i le auala tatou te mananaʻo latou te feutagaʻi mai ai ma i tatou. (Mataio 7:12) I lo tatou tulaga lē lelei atoatoa, e masani ona tatou manaʻomia le faamagaloga. Mo se faaaʻoaʻoga, pe a tatou faia ni faamatalaga e faatigā ai i isi, tatou te faamoemoe o le a latou manatua e agasala tagata uma i le faaaogāina o le laulaufaiva mai lea taimi i lea taimi. (Iakopo 3:2) Pe afai tatou te mananaʻo ina ia feutagaʻi ma le alofa mai isi ia i tatou, e tatau foʻi la ona tatou feutagaʻi ma le alofa ma i latou.

19. E faapefea ona tatou saʻilia le fesoasoani a le agaga paia i le atiina aʻe o le alofa?

¹⁹ Lona fā, e mafai ona tatou saʻilia le fesoasoani a le agaga paia auā o le alofa o se vaega o fua o le agaga. (Kalatia 5:22, 23) O faauōga, o lagona alofa faaleaiga, ma le alofa fetosinaaʻi i le vā o ituaiga, o ni lagona e masani lava ona otometi le iai. Peitaʻi tatou te manaʻomia le fesoasoani a le agaga o Ieova ina ia ati aʻe ai le alofa lea e ia Ieova, o le alofa ua avea ma fusi lelei atoatoa o se aufaatasiga. E mafai ona tatou saʻilia le fesoasoani a le agaga paia e ala i le faitauina o le Tusi Paia faagaeeina. Mo se faaaʻoaʻoga, pe afai tatou te suʻesuʻeina le soifuaga o Iesu, o le a tatou iloa ai le auala sa ia feutagaʻi ai ma tagata, ma mafai ai ona tatou aʻoaʻo ina ia faataʻitaʻi atu ia te ia. (Ioane 13:34, 35; 15:12) E lē gata i lea, e mafai ona tatou ole atu ia Ieova mo le agaga paia, aemaise lava i tulaga faafaigatā ai mo i tatou ona gaoioi i se auala alofa. (Luka 11:13) Ma le manatu mulimuli, e mafai ona tatou tausisi i le alofa e ala i le mafuta vavalalata i le faapotopotoga Kerisiano. O le iai faatasi ma uso ma tuafāfine alolofa e fesoasoani ia i tatou ina ia atiina aʻe ai le alofa.​—Faataoto 13:20.

20, 21. O le ā le faailoga mataʻina o le alofa na faaalia e Molimau a Ieova a o faagasolo le tausaga faaleauaunaga o le 2000?

²⁰ I le tausaga talu ai, sa iai se tumutumuga e 6,035,564 o le ʻautalaʻi o le tala lelei i le lalolagi aoao. Na faaaluina e Molimau a Ieova le aofaʻiga o itula e 1,171,270,425 i le saʻilia o tagata e taʻu atu ia i latou lena tala lelei. O le alofa na mafai ai ona latou onosaia le vevela, o timuga, ma le mālūlū a o latou faia lenei galuega. O le alofa na uunaʻia ai i latou e talanoa atu i uō i aʻoga ma uō i galuega, ma ia talanoa atu ai i tagata e matuā lē masani ai lava, i alatetele ma i isi nofoaga. E toʻatele tagata na asiasi atu i ai Molimau sa faalēfiafia mai, e iai foʻi nisi na tetee mai. Peitaʻi ane, sa iai nisi na faaalia le fiafia, lea na mafai ai ona maua toe asiga e 433,454,049, ma le 4,766,631 o suʻesuʻega faale-Tusi Paia na faia. *

²¹ Maʻeu se faailoaina mai e nei mea uma o le alofa o Molimau a Ieova mo lo latou Atua ma o latou tuaoi! O le a lē taitai ona maalili lena alofa. Tatou te mautinoa o le a vaaia i le tausaga faaleauaunaga e 2001 se isi molimau e sili atu ona tele e avatua i le fanau a tagata. Tau ina ia faaauau pea ona iai le faamanuia a Ieova i ona tagata tapuaʻi faamaoni ma le maelega a o latou ‘faia a latou mea uma i le alofa’!​—1 Korinito 16:14.

[Faamatalaga pito i lalo]

Pe Mafai Ona E Faamatala?

• O ai tatou te faaaʻoaʻo i ai pe a tatou alolofa i o tatou tuaoi?

• O le ā le mamao e tatau ona faasafua atu i ai lo tatou alofa?

• O ā nisi o mea tutupu o loo faataʻitaʻia mai ai le alofa faa-Kerisiano?

• E faapefea ona tatou atiina aʻe le alofa faa-Kerisiano?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

 [Siata i le itulau 18-21]

LIPOTI O LE TAUSAGA FAALEAUAUNAGA O LE 2000 A MOLIMAU A IEOVA I LE LALOLAGI AOAO

 (Tagaʻi i le lomiga)

[Ata i le itulau 15]

O le alofa faa-Kerisiano e mafai ona autasia ai se aiga

 [Ata i le itulau 17]

O le alofa e uunaʻia ai i tatou e tufa atu lo tatou faamoemoe i isi