O Loo Latalata Mai le Aso Faamasino a Ieova!

“O loo latalata mai le aso tele o Ieova, e lata mai lava, o loo matuā tele vave mai lava.”—SEFANAIA 1:14.

1. O le ā le lapataʻiga a le Atua na faaoo mai e Sefanaia?

UA TOE nei o se aga ona gaoioi lea o Ieova le Atua e faaumatia o ē amioleaga. Faafofoga! O lana lapataʻiga lenei: “Ou te faaumatia tagata . . . ou te faaumatia foi tagata i le fogāeleele.” (Sefanaia 1:3) O na afioga a le Alii Pule Silisili Ese o Ieova na fetalaia e ala mai i lana perofeta o Sefanaia, atonu o ia o se atalii mai le lona fā o tupulaga na tupuga mai le tupu faamaoni o Esekia. O lena faasilasilaga, na faia i ona pō o le tupu lelei o Iosia, sa leʻi logolelei i tagata amioleaga sa nofoia le nuu o Iuta.

2. Aiseā na lē mafai ai e gaoioiga a Iosia ona taofia le aso faamasino a Ieova?

² E lē taumatea o le vavalo mai a Sefanaia na faamalosia atili ai le amanaʻiaina e le talavou o Iosia o le manaʻoga ina ia faamamā Iuta mai tapuaʻiga lē mamā. Peitaʻi o gaoioiga a le tupu mo le faamamāina o le nuu mai tapuaʻiga sesē sa leʻi aveesea ai amioga leaga uma mai tagata pe taʻumamāina ai agasala a le tamā o lona tamā, le tupu o Manase, o lē na “faatumuina Ierusalema i le toto o e le sala.” (2 Tupu 24:3, 4; 2 Nofoaiga a Tupu 34:3) Sa mautinoa lava la le oo ane o le aso faamasino a Ieova.

3. E faapefea ona tatou mautinoa e mafai ona faasaoina “i le aso o le toasa o Ieova”?

³ Peitaʻi, o le a iai tagata e faasaoina mai lena aso mataʻutia. O le mea lea, na ʻaiʻoi mai ai le perofeta a le Atua: “Manū o lei fanau mai le pule; o loo mavae atu le aso pei o aputi o saito; manū o lei oo mai le toasa tele o Ieova ia te outou; manū o lei oo mai ia te outou le aso o le toasa o Ieova. Ia outou saili ia Ieova, outou uma ua agamalu i le nuu, o e ua faia lana faamasinoga; ia outou saili le amiotonu, ia outou saili le agamalu, atonu e lilo ai outou i le aso o le toasa o Ieova.” (Sefanaia 2:2, 3) I le iloaina e mafai ona faamoemoe e sao mai le aso faamasino a Ieova, seʻi o tatou faia ai se iloiloga o le tusi o le Tusi Paia o Sefanaia. Sa tusia i Iuta a o lumanaʻi le 648 T.L.M., ma ua avea o se vaega o le “upu o le valoaga” a le Atua, lea e ao ona tatou uaʻi uma atu i ai ma le lotoatoa.—2 Peteru 1:19.

Ua Faaloaloa Atu le Aao o Ieova

4, 5. Na faapefea ona faataunuuina le Sefanaia 1:1-3 i tagata amioleaga i Iuta?

⁴ Na amata “le afioga a Ieova” ia Sefanaia i le lapataʻiga na taʻua i le amataga. Ua folafola e le Atua e faapea: “Ua fetalai mai Ieova, Ou te matuā faaumatia mea uma i le fogāeleele. Ou te faaumatia tagata ma manu vaefa, ou te faaumatia manu felelei atoa ma iʻa o le sami, o mea foi e tausuai ai atoa ma tagata amio leaga, ou te faaumatia foi tagata i le fogāeleele, ua fetalai mai ai Ieova.”—Sefanaia 1:1-3.

⁵ Ioe, sa sauni Ieova e faamutaina le amioleaga mataʻutia i le nuu o Iuta. O ai o le a faaaogā e le Atua ina ia “faaumatia mea uma i le fogāeleele”? Talu ai e foliga mai na vavalo Sefanaia i le amataga o le nofoaiga a le tupu o Iosia, lea na amata i le 659 T.L.M., o lona uiga la o na upu faavaloaga sa faataunuu ina ua faatafunaina Iuta ma lona aai laumua, o Ierusalema, e tagata Papelonia i le 607 T.L.M. I lena taimi, sa “faaumatia” ai o ē amioleaga i Iuta.

6-8. O le ā na valoia mai i le Sefanaia 1:4-6, ma na faapefea ona faataunuu lena valoaga ia Iuta anamua?

 ⁶ I le valoiaina o gaoioiga a le Atua e faaumatia ai tagata o loo faia tapuaʻiga sesē, ua faapea mai le Sefanaia 1:4-6: “Ou te faaloaloa atu foi loʻu lima i luga o Iuta, ma luga o i latou uma o e nonofo i Ierusalema, ou te faaumatia foi i lenei mea o toe mea a Paala, o le igoa foi o faitaulaga i tupua faatasi ma ositaulaga; o i latou foi o e ifo i ʻau o le lagi i luga o fale; o i latou foi o e ifo ma tauto ia Ieova, a e tauto foi ia Moloka [“Malekama,” NW]; o i latou foi o e liliu ese ia Ieova, ma e o le saili ia Ieova, pe fesili ia te ia.”

⁷ Sa faaloaloa atu le aao o Ieova ina ia faaoo le faasalaga ia Iuta ma Ierusalema. Sa maumaututū o ia e faaumatia tagata sa tapuaʻi ia Paala le atua fanautama o tagata Kanana. O atua o vaipanoa eseese sa taʻua foʻi o Paala ona sa manatu i ai o latou tagata tapuaʻi faapea o loo pulea ma taaʻina e nei atua ni nofoaga patino. Mo se faataʻitaʻiga, sa iai le Paala na tapuaʻia e tagata Moapi ma Mitiana i le Mauga o Peoro. (Numera 25:1, 3, 6) I le nuu atoa o Iuta, sa faaumatia ai e Ieova ositaulaga a Paala, faapea foʻi ma ositaulaga lē faamaoni o sā Levī, o ē na solia le tulafono a le Atua e ala i le auaufaatasi atu i na ositaulaga.—Esoto 20:2, 3.

⁸ Sa faaumatia foʻi e le Atua i latou o ē “ifo i ʻau o le lagi,” e foliga e faasino i le saʻiliʻili atu i fetu ma le tapuaʻi i le lā. (2 Tupu 23:11; Ieremia 19:13; 32:29) Sa faaoo mai foʻi le toʻasa tauatua ia i latou na taumafai e faafilogia le tapuaʻiga moni ma lotu sesē e ala ‘i le tauto atu ia Ieova ma tauto foʻi e ala ia Malekama.’ E foliga mai o Malekama o le isi lea igoa mo Moloka, le atua sili o tagata Amoni. O le tapuaʻiga ia Moloka sa aofia ai le fasiotia o tamaiti e osi ai taulaga.—1 Tupu 11:5; Ieremia 32:35.

Ua Latalata Mai le Iʻuga o Kerisinetoma!

9. (a) O le ā le itu ua nofosala ai Kerisinetoma? (e) I le lē pei o tagata lē faamaoni o Iuta, o le ā e tatau ona tatou filifili e fai?

⁹ O nei mea uma atonu ua matuā fetaui ona faamanatu mai ai ia i tatou Kerisinetoma, lea ua matuā aafia i tapuaʻiga sesē ma le saʻili atu i fetu. Ma ua matuā inosia lava lana matafaioi i le faataulagaina o le faitau miliona o ola i le fatafaitaulaga o faiga taua o loo lagolagoina e taʻitaʻi lotu! Seʻi aua lava neʻi pei i tatou o tagata lē faamaoni o Iuta, o ē na “liliu ese ia Ieova,” ma iʻu ai ina lē toe ano ma lē toe saʻili atu ia te ia pe saʻili atu mo lana taʻitaʻiga. Na i lo lea, seʻi o tatou tausisia lo tatou faamaoni i le Atua.

10. O le a faapefea ona e faamatalaina le uiga faavaloaga o le Sefanaia 1:7?

¹⁰ O upu o loo sosoo mai a le perofeta e fetaui lelei i tagata faimea sesē o Iuta ma ē amioleaga i o tatou aso. Ua faapea mai le Sefanaia 1:7: “Ina faalologo ia i luma o le Alii o Ieova, auā ua latalata le aso o Ieova; auā ua sauni e Ieova le taulaga, ua faapaiaina e ia e na  ia talaʻiina.” E foliga mai o “e na ia talaʻiina” sa faasino atu i tagata Kaletaia sa avea ma fili o Iuta. O le “taulaga” o Iuta lava lea, e aofia ai ma lona aai laumua. Sa faasilasila mai ai e Sefanaia le fuafuaga a le Atua ina ia faaumatia Ierusalema, ma sa faasino mai foʻi lenei valoaga i le faaumatiaga o Kerisinetoma. O le mea moni, talu ai o loo latalata tele mai le aso faamasino o le Atua i aso nei, ua tatau ai i le lalolagi uma ona ‘faalologo i luma o le Alii o Ieova’ ma faalogologo atu i ana fetalaiga e ala mai i le “lafu mamoe itiiti” o soo faauuina o Iesu ma a latou aumea, o ‘isi ana mamoe.’ (Luka 12:32; Ioane 10:16) O le a oo le faatamaʻiaga ia i latou uma e lē faalogo ma tetee atu i le pule a le Malo o le Atua.—Salamo 2:1, 2.

Toe o se Aga—Le Aso o le Uiō!

11. O le ā le uiga autū o le Sefanaia 1:8-11?

¹¹ Ua faaopoopo mai le Sefanaia 1:8-11 e faatatau i le aso o Ieova: “O le aso o le taulaga a Ieova ou te taui atu ai i alii sili ma alo o le tupu, atoa foi ma i latou uma o e oofu i ofu o nuu ese. O lea lava aso ou te taui atu ai i latou uma lava o e feosofi i le faitotoa, ma faatumu le fale o latou alii i le saua ma le pepelo. O loo fetalai mai Ieova, O lea aso e i ai le leo o le alaga i le faitotoa o iʻa, ma le uio i le lua o aai, ma le taalili o le lepetia o mea e tele i mauga. Ina uio ia outou o e mau i Metesa, auā ua faaumatia le nuu uma o Kanana; ua fasiotia i latou uma o e ave avega o ario.”

12. Ua faapefea ona iloa nisi o loo latou “oofu i ofu o nuu ese”?

¹² Ina ua mavae atu le tupu o Iosia, na sosoo ane Ioasasa, Ioakima, ma Ioakina. Ona oo ane lea o le pulega a Setekaia, lea na faailogaina i le faaumatiaga o Ierusalema. E ui lava i lena mala sa latou fesagaʻia, ae foliga mai o nisi sa taumafai ia taliaina i latou e nuu tuaoi e ala i le “oofu i ofu o nuu ese.” E faapena foʻi i aso nei, e toʻatele tagata o loo faaalia mai i auala eseese le lē avea o i latou o se vaega o le faalapotopotoga a Ieova. I le manino o le avea ai o se vaega o le faalapotopotoga a Satani, o le a faasalaina ai i latou.

13. I le ōgatusa ma le valoaga a Sefanaia, o le ā sa tatau ona tupu ina ua osofaʻia Ierusalema e tagata Papelonia?

¹³ “O lea lava aso” o le faamasinoina o Iuta e fesootaʻi atu i le aso o Ieova e faaoo mai ai le sala faafaamasinoga i ona fili, e faaiʻu ai le amioleaga, ma faamaonia ai lona silisili ese. A o osofaʻia Ierusalema e tagata Papelonia, sa iai se alaga tele mai le Faitotoʻa o Iʻa. Atonu na māfua ona faaigoa ai ona sa latalata i le maketi na faatau ai iʻa. (Neemia 13:16) Na ui mai ʻau a Papelonia i le vaega sa taʻua o le lona lua o aai, ma o le ‘taalili o le lepetia o mea i mauga’ atonu e faasino atu i le leo o ʻau a Kaletaia a o lalata mai. Sa “uio” mai i latou na nofoia Metesa, pe atonu sa faatatau atu i le vaega i luga i le vanu o Tyropoeon. Aiseā na latou uiō ai? Auā sa lē toe faia ai iinā ni fefaatauaʻiga, e aofia ai “i latou uma o e ave avega o ario.”

14. O le ā le tele o le a iloiloina ai e le Atua i latou na faapea mai o loo tapuaʻi ia te ia?

¹⁴ O le ā le mamao o le a iloiloina ai e Ieova i latou na faapea mai o loo tapuaʻi ia te ia? E faaauau mai le valoaga: “[O] ona po foi ia ou te suesue ai Ierusalema i sulu, ona ou taui atu lea i tagata o e ua toʻa i luga o ʻalu o a latou uaina, o loo faapea i o latou loto, E le faia e Ieova se mea lelei, na te le faia foi se mea leaga. E avea foi o latou oloa ma vete, o latou fale foi e avea ia ma mea gaogao; latou te faia fale, a e latou te le mau ai; latou te faia tovine foi, a e latou te le feinu ai uaina.”—Sefanaia 1:12, 13.

15. (a) O le ā sa oo i faitaulaga aposetate a Ierusalema? (e) O le ā se lumanaʻi mo i latou o loo faatinoina lotu sesē i aso nei?

¹⁵ Sa faafilogia e ositaulaga aposetate a Ierusalema le tapuaʻiga a Ieova ma lotu sesē. E ui sa latou lagona le saogalemu, ae sa saʻilia i latou e le Atua e peiseai o loo faaaogā ai ni sulu malamalama na o le a matuā sulugia atu ai le pogisa faaleagaga lea sa latou lalafi ai. E aunoa ma se tasi o le a sao mai i le faalauiloaga ma le faaooina o le sala o le faamasinoga a le Atua. O na aposetate sa lē ano mai, na latou filifili o le a faamautū i se vaipanoa e faapei o ʻalu o uaina ua toʻa ifo i le taʻele o se tapu e soli ai vine.  Latou te leʻi mananaʻo e faalavelaveina i so o se faalauiloaga o le faalaa ane tauatua i mataupufai a tagata, peitaʻi o le a latou lē sao mai le sala o le faamasinoga a le Atua lea o le a faaoo ane ia i latou. O le a leai foʻi se faasaoina mo ē o loo faatinoina lotu sesē i aso nei, e aofia ai tagata lotu a Kerisinetoma ma i latou ua avea ma aposetate i le tapuaʻiga a Ieova. I le faafitia faapea o ‘aso nei e gata ai,’ ua latou fai ifo ai i o latou loto, “e le faia e Ieova se mea lelei, na te le faia foi se mea leaga.” Pagā so latou sesē!—2 Timoteo 3:1-5; 2 Peteru 3:3, 4, 10.

16. O le ā sa tatau ona tupu ina ua faaoo ane le sala o le faamasinoga a le Atua ia Iuta, ma e tatau faapefea ona aafia ai i tatou i le iloaina o lena mea?

¹⁶ Sa lapataʻia aposetate a Iuta e faapea o le a vetea e tagata Papelonia a latou ʻoa, faaleaga o latou fale, ma aveina fua o a latou togavine. O le a leai se aogā o meafaitino pe a faaoo ane le sala o le faamasinoga a le Atua ia Iuta. O le mea lava lena e tasi pe a oo mai le aso faamasino a Ieova i le faiga o mea o loo iai nei. O lea, tau ina ia tatou maua se vaaiga faaleagaga ma ‘toloʻaʻi oa i le lagi’ e ala i le faamuamuaina pea o le auaunaga a Ieova i o tatou olaga!—Mataio 6:19-21, 33.

“O Loo Latalata Mai le Aso Tele o Ieova”

17. E tusa ai ma le Sefanaia 1:14-16, o le ā le latalata mai ua iai nei le aso faamasino a Ieova?

¹⁷ O le ā le latalata mai ua iai le aso faamasino a Ieova? E tusa ai o le Sefanaia 1:14-16, ua aumaia ai e le Atua le faamautinoaga lenei: “O loo latalata mai le aso tele o Ieova, e lata mai lava, o loo matuā tele vave mai lava, o le taalili o le aso o Ieova; e matuā tagiaue ai le toa. E fai lea aso ma aso o le toasa, o le aso o le puapuaga ma le tiga, o le aso o le faatafunaina ma le faagaogaoina, o le aso o le pouliuli ma le pogisa, o le aso o ao ma le faamalumalu, o le aso o le pu ma le pāpā o alaga i le taua, e sii i aai nofo ʻolo atoa ma ʻolo maualuluga.”

18. Aiseā e lē tatau ai ona tatou manatu faapea e leʻi taitai oo i le taimi e faaoo mai ai le aso o le faamasinoga a Ieova?

¹⁸ Sa lapataʻia ositaulaga o Iuta o ē na faia le agasala, o o latou aloalii, ma tagata, e faapea “o loo latalata mai le aso tele o Ieova.” Mo Iuta, ‘o le a matuā tele vave mai lava le aso o Ieova.’ E faapena foʻi i o tatou aso, aua lava neʻi manatu se tasi faapea e leʻi taitai oo i le taimi e faaoo mai ai le sala o le faamasinoga a Ieova i ē amio leaga. Na i lo lea, e faapei ona sa vave ona gaoioi le Atua i aso o Iuta, o le a faapena foʻi ona ia “matuā faatele vave” mai i le aso o lana  faaoosala. (Faaaliga 16:14, 16) Pagā se taimi o mafatiaga o le a iai mo i latou uma o ē sa lē amanaʻiaina lapataʻiga a Ieova na avatu e ana Molimau ma lē taulau ona latou talisapaia le tapuaʻiga moni!

19, 20. (a) O ā nisi o vala o le faaoosala o le toʻasa o le Atua ia Iuta ma Ierusalema? (e) I le mātau atu i le faaumatiaga o le a faaumatia ai na o ē amioleaga, lea o loo fesagaʻi ma lenei faiga o mea, o ā fesili ua lāgā ai?

¹⁹ O le faaoo ane o le toʻasa o le Atua ia Iuta ma Ierusalema sa avea ma “aso o le puapuaga ma le tiga.” Na faapogaia e le ʻau osofaʻi a Papelonia le tele o mafatiaga i tagata sa ʻaināina Iuta, e aofia ai tigā faalemafaufau i le oo mai o le oti ma le faaumatiaga. O lena “aso o le faatafunaina ma le faagaogaoina” sa iai le pouliuli, o ao ma le faamalumalu, atonu e lē gata i se uiga faafaatusa ae sa iai moni foʻi, auā sa iai i so o se mea le asu ma tino oti o tagata ma manu. Sa avea ma “aso o le pu ma le pāpā o alaga i le taua,” peitaʻi sa leai ma se aogā o lapataʻiga na avatu.

²⁰ Sa lē mafai e tagata vaai a Ierusalema ona faatino se fesoasoani a o faataapeapeina e laau lepeti a Papelonia “ʻolo maualuluga.” O le a faapena uma lava le lē aogā o ʻolo ma pā malolosi o lenei faiga amioleaga o mea a o faasagatau atu i auupega faalelagi a le Atua, lea ua sauniunia mo lona faaaogāina i le faaumatiaga o le a faaumatia ai na o ē amioleaga. Po o e faamoemoe e te fia sao mai ai? Po ua e faamausalīina ea lou tulaga i le itu a Ieova, o lē ‘e tausi i ē uma e alolofa atu ia te ia a e faafanoina o e amio leaga atoa uma’?—Salamo 145:20.

21, 22. O le a faapefea ona faataunuuina le Sefanaia 1:17, 18 i o tatou aso?

²¹ Pagā se aso faamasino mataʻutia na valoia mai i le Sefanaia 1:17, 18! Ua fetalai mai Ieova le Atua: “Ou te faatiga foi i tagata, latou te savavali ai pei o tagata tauaso, auā ua latou agasala atu ia Ieova; e faamaligiina o latou toto pei o le efuefu, e fai o latou tino foi pei o otaota. E le mafai lava i o latou ario ma o latou auro ona laveai ia te i latou i le aso o le toasa o Ieova; a e faaumatia le nuu uma i le afi o lona fuā; auā e matuā faafuasei ona faaumatia e ia o i latou uma o e nonofo i le nuu.”

²² Faapei ona ia faia i aso o Sefanaia, ua toe o  se aga foʻi ona aumaia lea e Ieova le tigā ia “i latou uma o e nonofo i le nuu,” o i latou e mumusu e utagia lana lapataʻiga. Ona ua latou agasala i le Atua, o le a latou savavali ai e aunoa ma se mea e mafai e pei o tagata tauaso, e lē mafai ona maua le faaolataga. I le aso faamasino a Ieova, o le a “faamaligiina [ai] o latou toto pei o le efuefu,” o se mea e leai se aogā. O le a avea lo latou iʻuga o se iʻuga e masiasi ai, auā o le a faapaepae solo e le Atua tino—e oo lava i totoga—o nei tagata amioleaga i luga o le eleele, e “pei o otaota.”

23. E ui o le a lē sao tagata faimea sesē mai “le aso o le toasa o Ieova,” ae o le ā le faamoemoe na taʻu mai e le valoaga a Sefanaia?

²³ E leai se tasi e mafai ona faasaoina i latou o ē faasagatau atu i le Atua ma ona tagata. Sa leʻi mafai e ario ma auro ona faasaoina ai tagata faimea sesē o Iuta, e pei lava ona o le a lē mafai e faaputugaʻoa ma faiga faatogafalea ona aumaia se puipuiga pe faasaoina mai Kerisinetoma ma le isi vaega uma o lenei faiga o mea mai i “le aso o le toasa o Ieova.” I lena aso o filifiliga, o le a “faaumatia le nuu uma” e le afi o le fuā o le Atua a o ia faaumatiaina aʻiaʻi o ē amioleaga. Talu ai ua tatou faatuatua atu i le afioga faavaloaga a le Atua, ua tatou mautinoa ai o loo tatou iai nei i “ona po o le iuga.” (Tanielu 12:4) O loo latalata mai le aso faamasino a Ieova, ma ua toe o se aga ona ia faaoo mai lea o le taui ma sui i ona fili. Peitaʻi, o loo taʻu mai e le valoaga a Sefanaia se faamoemoe o le laveaʻiina. O le ā la, e manaʻomia mai ia i tatou pe afai tatou te mananaʻo ia lilo i le aso o le toʻasa o Ieova?

O le a Faapefea Ona E Tali?

• Na faapefea ona faataunuu le valoaga a Sefanaia ia Iuta ma Ierusalema?

• O le ā o loo i le lumanaʻi mo Kerisinetoma ma ē amioleaga uma o o tatou aso?

• Aiseā e lē tatau ai ona tatou manatu faapea e leʻi taitai oo i le taimi e faaoo mai ai le aso faamasino a Ieova?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 13]

Na folafola atu ma le lototele e Sefanaia le latalata mai o le aso faamasino a Ieova

[Faamatalaga i Ata]

Mai le Self-Pronouncing Edition of the Holy Bible, o loo aofia ai lomiga o le King James ma le Revised

[Ata i le itulau 15]

Na oo mai le aso o Ieova ia Iuta ma Ierusalema e ala i tagata Papelonia i le 607 T.L.M.

[Ata i le itulau 16]

Po o e faamoemoe ea e faasaoina pe a faaumatia e Ieova o ē amioleaga?