Saʻili ia Ieova a o Lumanaʻi le Aso o Lona Toʻasa

“Ia outou saili ia Ieova . . . ia outou saili le amiotonu, ia outou saili le agamalu, atonu e lilo ai outou i le aso o le toasa o Ieova.”—SEFANAIA 2:3.

1. O le ā le tulaga faaleagaga sa iai Iuta ina ua amata e Sefanaia lana galuega faaperofeta?

NA AMATA e Sefanaia lana galuega faaperofeta i se taimi sili ona mataʻutia i le talafaasolopito o Iuta. Sa matuā leaga lava le tulaga faaleagaga o le nuu. Na i lo le faatuatua atu ia Ieova, sa saʻilia e tagata se taʻitaʻiga mai faitaulaga faapaupau ma ē saʻili i fetu. Sa taatele i le nuu le tapuaʻiga ia Paala, ma le anoanoaʻi o ana tū masani faaletapuaʻiga ina ia fua tele le laueleele ma faatoʻateleina fanau a tagata. O taʻitaʻi o le nuu—o aloalii, o alii, ma faamasino—sa latou faatigāina i ē sa tatau ona latou puipuia. (Sefanaia 1:9; 3:3) E lētioa la ona filifili Ieova e ‘faaloaloa atu lona lima’ i a Iuta ma Ierusalema ina ia faaumatia i latou!—Sefanaia 1:4.

2. O le ā le faamoemoe sa iai mo auauna faamaoni a le Atua i Iuta?

² Ae peitaʻi, e ui i se leaga o le tulaga o mea na iai, ae sa tau vavala mai lava se faamoemoe. O le taimi lea ua avea ai Iosia, le atalii o Amone, e fai ma tupu. E ui sa na o ia o se tamaitiiti, ae na alofa moni lava Iosia i a Ieova. Pe afai ae toe faafoʻisia e le tupu fou le tapuaʻiga mamā i totonu o Iuta, maʻeu la se faalaeiauga o lena mea mo sina vaega o ē na auauna ma le faamaoni i le Atua! Atonu na uunaʻia ai foʻi isi e faatasi atu ia i latou ma faasaoina ai i le aso o le toʻasa o Ieova.

 Mea e Manaʻomia mo le Faasaoina

3, 4. O ā mea manaʻomia e tolu e tatau ona ausia ina ia mafai ai e se tasi ona faasaoina mai “le aso o le toasa o Ieova”?

³ Pe mafai moni ea ona faasaoina nisi i le aso o le toʻasa o Ieova? Ioe, e mafai pe afai latou te ausia tulaga ua otooto mai i le Sefanaia 2:2, 3. A o tatou faitauina nei fuaiupu, seʻi mātau faapitoa nei mea sa manaʻomia. Na tusi mai Sefanaia: “Manū o lei fanau mai le pule; o loo mavae atu le aso pei o aputi o saito; manū o lei oo mai le toasa tele o Ieova ia te outou; manū o lei oo mai ia te outou le aso o le toasa o Ieova. Ia outou saili ia Ieova, outou uma ua agamalu i le nuu, o e ua faia lana faamasinoga; ia outou saili le amiotonu, ia outou saili le agamalu, atonu e lilo ai outou i le aso o le toasa o Ieova.”

⁴ Ina ia faasaoina la, sa tatau i se tagata ona (1) saʻili ia Ieova, (2) saʻili le amiotonu, ma (3) saʻili le agamalu. E tatau ona tatou matuā naunau i nei mea manaʻomia i aso nei. Aiseā? Auā e pei lava ona sa fesagaʻi Iuta ma Ierusalema ma se aso o le taui ma sui i le senituri lona fitu T.L.M., o loo faapena foʻi ona agaʻi atu atunuu o Kerisinetoma—ioe, o tagata amioleaga uma—mo se fetauiga mulimuli ma Ieova le Atua i le “puapuaga tele” o loo sau. (Mataio 24:21) So o se tasi e manaʻo ina ia lilo i lena taimi e ao ona faia nei se gaoioiga maʻoti. E faapefea? E ala i le saʻili atu ia Ieova, saʻili le amiotonu, ma saʻili le agamalu manū e leʻi tuai!

5. O le ā ua aofia ai i le “saili ia Ieova” i aso nei?

⁵ E te ono faapea mai: ‘O aʻu o se auauna tuuina atu, ma papatisoina a le Atua, o se tasi o Molimau a Ieova. Po ua lē uma ea ona ou ausia na mea manaʻomia?’ O le mea moni, e tele isi mea e aofia ai na i lo le na ona tuuina atu o i tatou lava ia Ieova. Sa avea Isaraelu o se nuu tuuina atu, ae i aso o Sefanaia, sa leʻi ola ai tagata o Iuta e ōgatusa ma lena tuuina atu. O le iʻuga, na mulimuli ane iʻu ina lafoaʻia le nuu. O le “saili ia Ieova” i aso nei e aofia ai le atiina aʻe ma le faatumauina o se faiā totino ma māfana ma ia e ala i le auaufaatasi ma lana faalapotopotoga  i le lalolagi. O lona uiga ia iloa le finagalo o le Atua e faatatau i mataupu ma ia uaʻi atu i ona faalogona. Tatou te saʻili ia Ieova pe a tatou suʻesuʻeina ma le faaeteete lana Afioga, manatunatu loloto i ai, ma faatatauina ana fautuaga i le olaga. A o tatou saʻili atu foʻi i le taʻitaʻiga a Ieova e ala i le tatalo faatauanau ma le mulimuli i le taʻitaʻiga a lona agaga paia, o le a oo ina faalolotoina ai la tatou faiā ma ia ma uunaʻia ai i tatou e auauna ia te ia ‘ma o tatou loto atoa, agaga [solu] atoa, ma le malosi atoa.’—Teuteronome 6:5; Kalatia 5:22-25; Filipi 4:6, 7; Faaaliga 4:11.

6. E faapefea ona tatou ‘sailia le amiotonu,’ ma aiseā e mafai ai ona faia lenei mea e tusa lava a o tatou iai i lenei lalolagi?

⁶ O le mea lona lua e manaʻomia lea e taʻua i le Sefanaia 2:3 o le “saili le amiotonu.” Sa faia e le toʻatele o i tatou ni suiga tāua ina ia agavaa ai mo le papatisoga faa-Kerisiano, peitaʻi e ao ona faaauau pea ona tatou tausisia tapulaa amiotonu a le Atua i o tatou olaga atoa. O nisi sa lelei ona amata mai i lenei tulaga ua latou faataga i latou lava e faaleagaina e le lalolagi. E lē faigofie ona saʻilia le amiotonu, auā ua siʻomia i tatou e tagata o ē manatu i amioga lē mamā faaleituaiga, le pepelo, ma isi agasala, o ni mea masani. Ae peitaʻi, o le iai o se faanaunauga malosi e faafiafia Ieova e mafai ona teena ai so o se faanaunauga ina ia taliaina e le lalolagi e ala i le taumafai e faafetaui atu i ai. Na melea e Iuta le finagalo malie o le Atua ona o lo latou faataʻitaʻi atu i amioga a o latou nuu tuaoi. Na i lo le faaaʻoaʻo la i le lalolagi, seʻi avea i tatou o ē ‘faaaʻoaʻo i le Atua,’ e ala i le ati aʻe o “le tagata fou ua faia e foliga i le Atua, i le amiotonu ma le amio lelei e faamaoni.”—Efeso 4:24; 5:1.

7. E faapefea ona tatou ‘sailia le agamalu’?

⁷ O le manatu lona tolu ua taʻua i le Sefanaia 2:3 e faapea, pe afai tatou te mananaʻo e lilo i tatou i le aso o le toʻasa o Ieova, e ao ona tatou “saili le agamalu.” I aso taʻitasi, tatou te miomiō faatasi ai ma tane, fafine, ma talavou o ē aunoa ma se agamalu. I lo latou manatu, o le agamalu, o se pona. E manatu i le gauaʻi atu o se vaivaiga matuiā. Latou te tagisā, e manatu faapito, ma tautū i o latou lava taofi, i le talitonu faapea e tatau lava ona faatino a latou “aiā” totino ma manaʻoga e tusa lava po o le ā le tulaga e oo i ai. Pagā le faanoanoa pe afai ua aafia i tatou i nisi o na uiga! O le taimi lenei e ‘saili ai le agamalu.’ E faapefea? E ala i le gauaʻi atu i le Atua, i le taliaina ma le lotomaulalo o ana aʻoaʻiga ma faia lona finagalo.

Aiseā “Atonu” e Lilo Ai?

8. O le ā ua faaalia mai e le faaaogāina o le upu “atonu” i le Sefanaia 2:3?

⁸ Mātau o loo faapea mai le Sefanaia 2:3: “Atonu e lilo ai outou i le aso o le toasa o Ieova.” Aiseā ua faaaogā ai le upu “atonu” i le tautala atu i “e agamalu i le nuu”? O na tagata agamalu sa latou faia ni gaoioiga lelei, peitaʻi sa leai se avanoa mo le soona mautinoa naʻuā o le tagata ia te ia lava. E leʻi oo i le iʻuga o lo latou olaga faatuatua. Sa mafai ona talitonuina e iai nisi o i latou e ono toe paʻūʻū ese atu. E faapena foʻi la i tatou i aso nei. Na fetalai Iesu: “O lē tumau seia oo i le gataaga, e faaolaina lea.” (Mataio 24:13) Ioe, o le faaolataga i le aso o le toʻasa o Ieova e faalagolago i lo tatou faaauau ona faia o le mea ua tonu i lana silafaga. Po o lau faaiʻuga mausalī ea lena?

9. O ā laasaga tonu sa faia e le tupu talavou o Iosia?

⁹ E aliali mai o le tali atu i upu a Sefanaia, na uunaʻia ai le tupu o Iosia e “saili ia Ieova.” Ua faapea mai le mau: “O le tausaga e valu foi o lana nofoaiga, ina o taulealea pea [pe tusa ma le 16 tausaga] o [Iosia], ua amata ai o ia ona saili i le Atua o Tavita lona tamā.” (2 Nofoaiga a Tupu 34:3) Sa faaauau foʻi e Iosia ona ‘sailia le amiotonu,’ auā tatou te faitau ai faapea: “O le tausaga foi e sefulu ma le lua [ina ua tusa ma le 20 tausaga o Iosia] ua ia amata ai ona faamamāina o Iuta ma Ierusalema e tea ai mea maualuluga, ma tupua o Asaira, ma tupua ua ta, ma tupua uamea. Ua latou lepetia foi fata faitaulaga o Paala i ona luma.” (2 Nofoaiga a Tupu 34:3, 4) Sa ‘saili foʻi e Iosia le agamalu,’ i lona gaoioi ma le lotomaulalo e faafiafia le finagalo o Ieova e ala i le faamamāina o le nuu mai ifoga tupua atoa ma isi faiga a tapuaʻiga sesē.  Maʻeu se olioli ai o isi tagata agamalu ona o na mea na tutupu!

10. O le ā na tupu i Iuta i le 607 T.L.M., ae o ai na faasaoina ai?

¹⁰ E toʻatele tagata Iutaia sa toe liliu mai ia Ieova i le taimi o le nofoaiga a Iosia. Peitaʻi, ina ua mavae le maliu o le tupu, e toʻatele na toe foʻi atu i o latou ala tuai—i mea sa matuā lē taliaina lava e le Atua. E pei ona poloaʻiina e Ieova, na faatoʻilaloina e tagata Papelonia Iuta ma faaumatia lona aai laumua, o Ierusalema, i le 607 T.L.M. E ui i lea, sa iai pea le faamoemoe. O le perofeta o Ieremia, o le Aitiope o Epetemeleka, o tagata na tupuga mai ia Ionatapa, ma isi tagata sa faatuatua i le Atua, o i latou uma na sa mafai ona lilo i lena aso o le toʻasa o Ieova.—Ieremia 35:18, 19; 39:11, 12, 15-18.

Fili o le Atua—Seʻi Mātau!

11. Aiseā ua avea ai o se luʻi le tumau i le faamaoni i le Atua i aso nei, ae o le ā e lelei mo fili o tagata o Ieova ona latou manatunatu i ai?

¹¹ A o tatou faatalitalia le oo mai o le aso o le toʻasa o Ieova i lenei faiga amioleaga, ua ‘maua ai i tatou i tofotofoga eseese.’ (Iakopo 1:2) I le tele o atunuu o loo faapea mai latou te faatāuaina le saʻolotoga e tapuaʻi ai, ua faaaogā e taʻitaʻi lotu taufaasesē a latou taaʻiga i pule o malo ina ia aumaia ai sauāga ogaoga i tagata o le Atua. Ua faia e tagata lē faamaoni faamatalaga e faaleaga ai i Molimau a Ieova, i le faavasegaina o i latou o “se lotu mataʻutia.” O loo silafia e le Atua a latou gaoioiga—ma o le a lē tuufauina e aunoa ma se faasalaga. O le a lelei mo ona fili ona manatunatu i mea na tutupu i na fili anamua o ona tagata e pei o le ʻau Filisitia. Ua faapea mai le valoaga: “E tuulafoaiina Kasa, e avea foi Asekelona ma mea gaogao; o Asetota latou te tulia o ia i le tutonu o le la, e liaiina foi Ekerona.” O aai Filisitia o Kasa, Asekelona, Asetota, ma Ekerona, o le a faaumatia atoatoa.—Sefanaia 2:4-7.

12. O le ā na tupu ia Filisitia, Moapi ma Amoni?

¹² E faaauau mai le valoaga: “Ua ou faalogo atu i le faifai mai a Moapi, ma le faaleaga mai a le fanauga a Amoni, ua latou faifai mai ai i loʻu nuu, ma latou faamaualuluga mai ai i lo latou tuaoi.” (Sefanaia 2:8) E moni, sa mafatia Aikupito ma Aitiope i osofaʻiga a tagata Papelonia. Ae o le ā le faamasinoga a le Atua i a Moapi ma Amoni, o nuu sa tupuga mai ia Lota le atalii o le uso o Aperaamo. Na valoia mai e Ieova faapea: “E avea lava Moapi pei o Sotoma, o le fanauga a Amoni foi pei o Komoro.” I le lē pei o fafine na latou tupuga mai ai—afafine e toʻalua o Lota o ē na sao mai le faaumatiaga o Sotoma ma Komoro—sa leʻi lilo tagata faamaualuluga o Moapi ma Amoni mai le faamasinoga a le Atua. (Sefanaia 2:9-12; Kenese 19:16, 23-26, 36-38) O fea o iai Filisitia i aso nei ma o fea o iai ona aai? Ae faapefea Moapi ma Amoni lea sa faamaualuluga muamua? E te fiu e saʻili, e te lē toe mauaina na aai.

13. O ā mea na maua i suʻesuʻega i toēga o mea mai i le palapala sa faia i Nineva?

¹³ I aso o Sefanaia, sa sili ona malosi ai le pule a le Emepaea o Asuria. I le faamatalaina o se tasi vaega o se maota tautupu sa ia eliina aʻe i Nineva le laumua o Asuria, na tusia ai e le alii suʻesuʻe i toēga o mea mai le palapala o Austen Layard e faapea: “O fāʻalo . . . sa vaevaeina i vaega faatafafā, sa vali ai ata o fugalaau, po o ata o manu. O nisi vaega sa teuteuina i nifo elefane, ae o vaega taʻitasi na siʻo uma i laupapa matagofie e teuteu ai tulimanu. O amopou, faapea autafa o potu, atonu sa teuteuina, pe na oo lava ina ufitia atoa i le auro ma ario; ma o laupapa mauagatā, aemaise lava le arasi, sa faaaogā mo le fausia o vaega sa fau i le laupapa.” Ae pei ona muaʻi taʻu mai i le valoaga a Sefanaia, sa tatau ona faaumatia Asuria, ma o lona aai laumua, o Nineva, o le a avea “ma mea gaogao.”—Sefanaia 2:13.

14. Na faapefea ona faataunuu le valoaga a Sefanaia ia Nineva?

¹⁴ E na o le 15 tausaga talu ona taʻua e Sefanaia lena valoaga, ae faaumatia loa le aai malosi o Nineva, ma matuā nutililiia lona maota tautupu. Ioe, na matuā liu efuefu lava lena aai faamaualuga. Sa matuā manino lelei mai le valoiaina o le telē o le faaumatiaga i upu nei:  “O le kati ma le kifota la te momoe i tumutumu o ona pou [ua gauia]; e tagi le leo o manu i faamalama, e gaogao faitotoa.” (Sefanaia 2:14, 15) Na pau lava le mea sa aogā i ai fale tetele o Nineva, o le avea lea e fai ma nofoaga e nonofo ai kati ma kifota. O le a lē toe lagona i ala o le aai leo o fefaatauaʻiga, le alalaga o fitafita totoa, o pesega a ositaulaga. I na alatetele sa matuā pisi lava, sa lagona ai na o se leo faavauvau i faamalama, atonu o sina tausani faagauloto a se manulele po o le ūū a le matagi. E faapena foʻi le auala o le a mou uma atu ai fili o le Atua!

15. O le ā e mafai ona aʻoaʻoina mai mea na tutupu ia Filisitia, Moapi, Amoni ma Asuria?

¹⁵ O le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai mea na tutupu ia Filisitia, Moapi, Amoni ma Asuria? O lenei: I le avea ma auauna a Ieova, e leai se mea tatou te fefefe ai i o tatou fili. E silafia mai e le Atua mea o loo faia e i latou o ē tetee i ona tagata. Na gaoioi Ieova e faaumatia ona fili i aso ua tuanaʻi, ma o le a oo mai foʻi ana faamasinoga i luga o le lalolagi ʻainā uma i aso nei. Peitaʻi, o le a iai ē faasaoina—‘se motu o tagata e toatele mai atu nuu uma.’ (Faaaliga 7:9) E ono avea oe o se tasi o i latou—ae seʻiloga lava e faaauau ona e saʻili ia Ieova, saʻili le amiotonu, ma saʻili le agamalu.

Oi Talofa i Ē Fai Mea Sesē Faamaualuluga!

16. O le ā na fai mai ai le valoaga a Sefanaia e faatatau i aloalii ma taʻitaʻi lotu o Iuta, ma aiseā ua fetaui lelei ai nei upu ia Kerisinetoma?

¹⁶ Ua toe taulaʻi atu le valoaga a Sefanaia ia Iuta ma Ierusalema. Ua faapea mai le Sefanaia 3:1, 2: “Oi talofa i le aai fouvale ma le leaga, o le aai saua! Na ia le faalogo i le leo; na ia le talia le aoaiga; na ia le faatuatua ia Ieova, na ia le faalatalata atu i lona Atua.” Pagā le mataʻutia o le lē utagia o taumafaiga a Ieova ina ia aʻoaʻia ona tagata! Sa matuā taʻusalaina le leai o se alofa  o aloalii, o alii ma faamasino. Sa matuā faaalia mai le tetee o Sefanaia i le leai o se masiasi o taʻitaʻi lotu, i lona faapea mai: “O ana perofeta o tagata mitamita vale i latou ma le faaʻoleʻole; o ana ositaulaga ua latou soli le malumalu, ua latou soli le tulafono.” (Sefanaia 3:3, 4) Maʻeu le fetaui lelei o na upu i le tulaga o perofeta ma ositaulaga a Kerisinetoma i aso nei! I le matuā faasausili, ua latou aveesea ai le suafa tauatua mai a latou faaliliuga o le Tusi Paia ma ua latou aʻoaʻoina atu talitonuga o loo faamatala sesē ai Lē ua latou faapea mai o loo tapuaʻi atu i ai.

17. Pe faalogo mai tagata pe leai, aiseā e tatau ai pea ona tatou faalauiloa atu le tala lelei?

¹⁷ Sa lapataʻia ma le magafagafa e Ieova ona tagata anamua e faatatau i le gaoioiga o le a na ia faia. Na ia auina atu ana auauna o perofeta—o Sefanaia ma Ieremia, atoa ma isi—e uunaʻia tagata ina ia salamō. Ioe, “o Ieova . . . e le faia e ia se amioletonu; o lea taeao ma lea taeao na te faamalamalama mai ai lana faamasinoga, e le aunoa lava.” O le ā le tali ane i ai? Na faapea mai Sefanaia: “A o le tagata amioletonu na te le iloa mā.” (Sefanaia 3:5) E faapena foʻi le lapataʻiga ua alagaina i le taimi nei. Pe afai o oe o se tagata talaʻi o le tala lelei, o loo faia la sau vaega i lenei galuega lapataʻi. Ia faaauau ona faalauiloa atu le tala lelei ma le lē faavaivai! Pe faalogo mai tagata pe leai, ae i le silafaga a le Atua o loo taulau manuia lau faiva pe a faaauau ona fai ma le faamaoni; e leai se mea o le a e mā ai fua a o e faia ma le maelega le galuega a le Atua.

18. O le a faapefea ona faataunuuina le Sefanaia 3:6?

¹⁸ O le faaooina mai o le sala o le faamasinoga a le Atua o le a lē pau mai i le faatamaʻiaga o Kerisinetoma. E faalautele atu e Ieova lana taʻusalaina ina ia aofia ai atunuu uma: “Ua ou faaumatia nuu ese; ua faatafunaina o latou ʻolo; ua ou faagaogaoina o latou malae, ua leai se ui ai; ua faaumatia a latou aai.” (Sefanaia 3:6) E matuā maufaatuatuaina lava nei upu o loo fetalai ai Ieova e uiga i le faaumatiaga e pei lava ua uma ona tutupu. O le ā le mea na tupu i aai o Filisitia, Moapi, ma Amoni? Ae faapefea Nineva, le laumua o Asuria? Ua avea lo latou faaumatiaga o se faaaʻoaʻoga lapataʻi i atunuu i aso nei. E lē ulagia le Atua.

Ia Saʻili Pea ia Ieova

19. O ā fesili faatupu manatu tatou te ono fesiligia?

¹⁹ I aso o Sefanaia, na faaoo mai ai le toʻasa o le Atua i na tagata amioleaga o ē na “latou fai ia leaga a latou mea uma ua fai.” (Sefanaia 3:7) E faapena foʻi le mea o le a tupu i o tatou taimi. Po o e vaaia ea faamaoniga e iloa ai ua latalata mai le aso o le toʻasa o Ieova? Po o faaauau ea ona e “saili ia Ieova” e ala i le faitauina o lana Afioga e lē aunoa—i aso taʻitasi? Po o e ‘sailia ea le amiotonu’ e ala i le ola i se olaga mamā tauamio ia ōgatusa ma tapulaa a le Atua? Po o e ‘sailia ea le agamalu’ e ala i le faaalia o le lotomaulalo, le uiga gauaʻi i le Atua ma ana faatulagaga mo le faaolataga?

20. O ā fesili o le a tatou talanoaina i le mataupu mulimuli o lenei faasologa i le valoaga a Sefanaia?

²⁰ Pe afai tatou te saʻili pea ma le faamaoni ia Ieova, saʻili le amiotonu ma saʻili le agamalu, e mafai ona tatou faatalitalia le faaʻoaina o i tatou i faamanuiaga i le taimi nei lava—ioe, e oo lava i nei “aso e gata ai” o loo tofotofoina ai le faatuatua. (2 Timoteo 3:1-5; Faataoto 10:22) Ae tatou te ono fesili ifo, ‘I ā auala ua faamanuiaina ai i tatou o ni auauna a Ieova i aso nei? Ma o ā faamanuiaga i le lumanaʻi ua folasia mai e le valoaga a Sefanaia mo i latou, o ē o le a lilo i le aso o loo lata tele mai o le toʻasa o Ieova?’

O le a Faapefea Ona E Tali?

• E faapefea i tagata ona latou “saili ia Ieova”?

• O le ā ua aofia ai i le ‘sailia o le amiotonu’?

• E mafai faapefea ona tatou ‘sailia le agamalu’?

• Aiseā e tatau ai ona tatou saʻili pea ia Ieova, saʻili le amiotonu ma saʻili le agamalu?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 18]

Po o e saʻili ea ia Ieova e ala i le suʻesuʻeina o le Tusi Paia ma tatalo faatauanau?

[Ata i le itulau 21]

Talu ai lo latou saʻili atu pea ia Ieova, o le a faasaoolaina ai se motu o tagata e toʻatele i le aso o lona toʻasa