Ua Viia Ieova i le Lalolagi Aoao e Ona Tagata ua Toe Faafoʻisia

“O ona po ia ou te liliu atu ai i nuu o le gagana lelei, ina ia latou valaau uma lava i le suafa o Ieova.”—SEFANAIA 3:9.

1. Aiseā na faataunuuina ai feʻau o le malaia ia Iuta ma isi nuu?

MAʻEU ni feʻau malolosi tau faamasinoga sa faagaeeina e Ieova Sefanaia e momoli mai! O na feʻau o le malaia na faataunuuina i le nuu o Iuta ma lona laumua, o Ierusalema, ona sa lē faia e ona taʻitaʻi ma ona tagata i se tulaga aotele le finagalo o Ieova. E oo foʻi i nuu na latalata ane, e pei o Filisitia, Moapi, ma Amoni, sa oo foʻi ia i latou le toʻasa o le Atua. Aiseā? Ona o lo latou faasauā, ma le faitau senituri o tetee pea i tagata o Ieova. O le māfuaaga lava lena e tasi, sa faaumatia ai foʻi le malo malosi o le lalolagi, o Asuria, ma mou atu ai lava e faavavau.

2. O ai e foliga mai sa fai atu i ai le Sefanaia 3:8?

² Ae peitaʻi, sa iai nisi na lotofaamaoni i Iuta anamua. Sa latou tulimataʻia le taimi e faaoo ane ai le sala o le faamasinoga tauatua i ē amioleaga, ma e foliga mai o i latou na sa fai atu i ai upu nei: “Ia outou faatalitali ia te au, o loo fetalai mai ai Ieova, ia oo i le aso ou te tulai atu ai i le vete; auā ua tonu ia te au e faapotopotoina nuu ese, e aofia lava malo; ina ia sasaa atu i luga ia i latou loʻu ita, o loʻu ita tele uma lava; auā e faaumatia le lalolagi uma i le afi o loʻu fuā.”—Sefanaia 3:8.

“Le Gagana Mamā” mo Ai?

3. O le ā le feʻau o le faamoemoe na faagaeeina Sefanaia e momoli mai?

³ Ioe, na momoli mai e Sefanaia feʻau o le malaia a Ieova. Ae sa faagaeeina foʻi le perofeta na te faaaofia ai ma se feʻau ofoofogia o le faamoemoe—se feʻau na matuā faamāfanafanaina ai i latou o ē sa faamaoni atu pea ia Ieova. E pei ona faamauina i le Sefanaia 3:9, na folafola mai e Ieova le Atua: “Ou te liliu atu ai i nuu o le gagana lelei [“mamā,” NW], ina ia latou valaau uma lava i le suafa o Ieova, ma auauna ia te ia ma le loto gatasi.”

4, 5. (a) O le ā le mea o le a tupu i ē amiolētonu? (e) O ai o le a manuia ai i lenei mea, ma aiseā?

 ⁴ E iai tagata o le a lē tuuina mai i ai le gagana mamā. Ua faailoa mai i latou e le valoaga, i le faapea mai: “Ou te aveeseina ai i totonu ia te oe o i latou o ia te oe o e mitamita faamaualuga.” (Sefanaia 3:11) O lea la, o tagata faamaualuluga o ē manatu faatauvaa i tulafono a le Atua ma faia le amiolētonu o le a tafiesea. Ma o ai o le a manuia ai i lenei mea? Ua taʻu mai e le Sefanaia 3:12, 13: “Ou te [Ieova] faatotoe i totonu ia te oe o le nuu agamalu ma le mativa, latou te faatuatua foi i le suafa o Ieova. O e totoe o Isaraelu latou te le faia amioletonu, latou te le tala pepelo foi; e le iloa foi i o latou gutu le laulaufaiva faaʻoleʻole; a e latou te aai, ma taooto, e leai foi se faamatau mai.”

⁵ Sa tatau ona manuia ai se vaega totoe faamaoni i Iuta anamua. Aiseā? Auā sa latou gaoioi e ōgatusa ma upu nei: “Ia outou saili ia Ieova, outou uma ua agamalu i le nuu, o e ua faia lana faamasinoga; ia outou saili le amiotonu, ia outou saili le agamalu, atonu e lilo ai outou i le aso o le toasa o Ieova.”—Sefanaia 2:3.

6. O le ā na tupu i le uluaʻi faataunuuga o le valoaga a Sefanaia?

⁶ I le uluaʻi faataunuuga o le valoaga a Sefanaia, na faasalaina ai e le Atua le nuu lē faamaoni o Iuta e ala i le faatagaina o le Malo Malosi o le Lalolagi, o Papelonia, e faatoʻilaloina o ia ma ave faatagataotauaina ona tagata i le 607 T.L.M. E iai nisi, e aofia ai le perofeta o Ieremia, na faasaoina, ma isi sa faaauau ona faamaoni ia Ieova a o faaaunuua. I le 539 T.L.M., na faatoʻilaloina ai Papelonia e Metai ma Peresia i le nofoaiga a le tupu o Kuresa. Pe tusa ma le lua tausaga mulimuli ane, na avatu ai e Kuresa le faatonuga e faataga ai se vaega totoe o tagata Iutaia e toe foʻi atu i lo latou nuu moni. Mulimuli ane, sa toe fausia le malumalu i Ierusalema, ma sa toe faafoʻisia le faiva faaositaulaga ina ia aʻoaʻoina ai tagata i le Tulafono. (Malaki 2:7) O lea, sa toe faatamaoaigaina ai e Ieova le vaega totoe na toe faafoʻi ane—i taimi uma sa latou tumau ai i le faamaoni.

7, 8. O ai na faatatau atu i ai upu faavaloaga o le Sefanaia 3:14-17, ma aiseā ua e tali mai ai faapena?

⁷ E tusa ai o i latou o ē o le a olioli i lena toe faafoʻisiaga, na valoia mai e Sefanaia e faapea: “Le tama fafine a Siona e, ia e pese. Isaraelu e, ia e alaga; le tama fafine a Ierusalema e, ia e fiafia, ma olioli lava ma le loto atoa. Ua faaolaina e Ieova au sala, ua na aveeseina le na fai oe ma ona fili; o le Tupu o Isaraelu, o Ieova, o loo i ai o ia i totonu ia te oe, e te le toe iloa ai se malaia. O lea aso o le a faapea atu ai i Ierusalema, Aua e te fefe; Siona e, aua neʻi vaivai ou lima. O Ieova lou Atua i totonu ia te oe o lē malosi ia; na te faaolaina; e olioli o ia ia te oe ma le fiafia; o lona alofa e le fetalai ai o ia; e olioli lava o ia ia te oe ma le ofo fiafia.”—Sefanaia 3:14-17.

⁸ Sa faatatau atu na upu faavaloaga i le vaega totoe o ē na aoaoina ese mai le faaaunuuaina i Papelonia ma toe faafoʻi atu i le nuu o o latou augatamā. Ua faamanino mai lenei mea i le Sefanaia 3:18-20, lea tatou te faitau ai e faapea: “Ou te [Ieova] faapotopotoina i latou ua faanoanoa ona o tausamiga, (o ou tagata i latou,) ua mafatia i le luma ona o ia. Faauta, o ona po ia ou te faatiga ai ia te i latou uma o e faasaua ia te oe; ou te faaolaina foi le ua setusetu, ou te faapotopotoina foi le ua tulia, ou te avatu foi ia te i latou le viiga ma le igoa i nuu uma lava sa faamāina ai i latou. O ona po ia ou te au mai ai outou, o ona po foi lava ou te faapotopotoina  ai outou; ou te avatu ai lava ia te outou le igoa ma le viiga i nuu uma o le lalolagi, pe a ou faafoisia la outou tafeaga, o outou o vaai i ai, o loo fetalai mai ai Ieova.”

9. Na faapefea ona faia e Ieova se igoa mo ia lava e tusa ai ma ana gaoioiga ia Iuta?

⁹ Seʻi faaāta i le mafaufau le faateʻia o i latou sa iai i nuu tuaoi o ē na avea ma fili o tagata o le Atua! Na ave faatagataotauaina e le malo malosi o Papelonia i latou sa ʻaināina Iuta, e aunoa ma se foliga e iai se faamoemoe e toe faasaʻolotoina mai. E lē gata i lea, na faatafunaina lo latou laueleele. Ae peitaʻi, e ala i le mana o le Atua, sa toe faafoʻisia ai i latou i lo latou nuu moni ina ua mavae tausaga e 70, ae o nuu sa fai mo latou fili sa agaʻi atu mo le faatamaʻiaga. Maʻeu se suafa na faia e Ieova mo ia lava e ala i le toe faafoʻi mai o lena vaega totoe faamaoni! Sa ia faia i latou ina ia avea o “le igoa ma le viiga i nuu uma o le lalolagi.” Maʻeu le aumaia e lena toe faafoʻisiaga o se viiga ia Ieova atoa ma i latou na tauaveina lona suafa!

Ua Faasilisilia le Tapuaʻiga ia Ieova

10, 11. O afea e tatau ona tupu ai le faataunuuga autū o le valoaga a Sefanaia i le toe faafoʻisiaga, ma e faapefea ona tatou iloa lenei mea?

¹⁰ E iai se isi toe faafoʻisiaga na tupu i le uluaʻi senituri o Aso Taatele, ina ua aoaoina e Iesu Keriso le vaega na totoe o Isaraelu agaʻi i le tapuaʻiga moni. Sa avea lena ma faataʻimuaga o le mea o le a tupu, auā o le faataunuuga autū o le toe faafoʻisiaga, sa leʻi faataunuuina i lena taimi. Na muaʻi taʻua e le valoaga a Mika e faapea: “O aso e gata ai [“le vaega faaiʻu o aso,” NW] e oo ina faatumauina ai le mauga o i ai le fale o Ieova i tumutumu o mauga, e faamaualugaina foi ia sili i mauga iti, ona gasolo ane lea o nuu i ai.”—Mika 4:1.

¹¹ O afea o le a tupu ai lenei mea? E pei ona taʻua i le valoaga, “o le vaega faaiʻu o aso”—ioe, a o faagasolo nei “aso e gata ai.” (2 Timoteo 3:1) O le a tupu lenei mea a o leʻi oo mai le iʻuga o lenei faiga amioleaga o mea, a o tapuaʻi atu pea atunuu i atua sesē. Ua faapea mai le Mika 4:5: “O nuu uma e taitasi ma savali i le igoa o latou atua.” Ae faapefea tagata o loo i le tapuaʻiga  moni? Ua tali mai Mika: “O i tatou foi, tatou te savavali i le suafa o Ieova lo tatou Atua e faavavau faavavau lava.”

12. Ua faapefea ona faamaualugaina le tapuaʻiga moni i nei aso e gata ai?

¹² O lea la, i nei aso e gata ai, “[ua] oo ina faatumauina ai le mauga o i ai le fale o Ieova i tumutumu o mauga.” Ua toe faafoʻisia le tulaga sili ona maualuga ma mamalu o le tapuaʻiga moni ia Ieova, ua faatumauina, ma faamaualugaina e sili aʻe i so o se isi lava po o isi uma ituaiga o lotu. E pei ona valoia mai foʻi e le valoaga a Mika, “ona gasolo ane lea o nuu i ai.” Ma o i latou e faatinoina le tapuaʻiga moni o le a tatau ona “savavali i le suafa o Ieova lo [latou] Atua e faavavau faavavau lava.”

13, 14. O anafea na ulu atu ai lenei lalolagi i “aso e gata ai,” ma o le ā ua tupu talu mai lena taimi e tusa ai o le tapuaʻiga moni?

¹³ Ua faamaonia i mea tutupu e faataunuuina ai valoaga a le Tusi Paia e faapea, na ulu atu lenei lalolagi i “aso e gata ai”—ona aso faaiʻu—i le tausaga e 1914. (Mareko 13:4-10) Ua faaalia e talafaasolopito faapea na amata ona aoaoina e Ieova i le tapuaʻiga moni se vaega totoe faamaoni o ē faauuina o loo ia i latou le faamoemoe faalelagi. Na sosoo lenei ma le aoaoina o “le motu o tagata e toatele mai atu nuu uma, ma aiga, ma nuu, ma gagana eseese”—o ē ua faamoemoe e ola e faavavau i le lalolagi.—Faaaliga 7:9.

¹⁴ Talu mai le Taua Muamua a le Lalolagi seʻia oo mai lava i le asō, ua matuā agaʻi malosi atu ai i luma le tapuaʻiga ia Ieova lea o loo faatinoina e i latou o loo tauaveina lona suafa i lalo o lana taʻitaʻiga. E mai le na o ni nai afe sa iai ina ua mavae le Taua Muamua a le Lalolagi, ua faateleina nei i le tusa ma le ono miliona, le aofaʻi o tagata tapuaʻi o Ieova ua aoaoina i faapotopotoga e tusa ma le 91,000 i atunuu e 235. I tausaga taʻitasi, o loo tuuina atu ai e nei tagata faalauiloa o le Malo le silia ma le piliona itula i le viiaina o le Atua i le lautele. Ua manino mai, o nei Molimau a Ieova o i latou ia o loo faataunuuina afioga faavaloaga a Iesu e faapea: “E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma, e fai ma molimau i nuu uma; ona oo mai ai lea o le gataaga.”—Mataio 24:14.

15. Ua faapefea ona faataunuuina i le taimi nei le Sefanaia 2:3?

¹⁵ Ua taʻua e le Sefanaia 3:17 e faapea: “O Ieova lou Atua i totonu ia te oe o lē malosi ia; na te faaolaina.” O le lauolaola faaleagaga o loo olioli ai auauna a Ieova i nei aso e gata ai, o se iʻuga tuusaʻo o le iai o ia ‘i totonu ia te i latou’ e avea o lo latou Atua e ona le malosi uma. Ua moni lenei mea i aso nei e pei ona sa moni ina ua toe faafoʻisia le nuu anamua o Iuta i le 537 T.L.M. Ua mafai ai la ona tatou iloa pe faapefea ona iai se faataunuuga tele o le Sefanaia 2:3 i o tatou taimi ina ua faapea mai: “Ia outou saili ia Ieova, outou uma ua agamalu i le nuu.” I le 537 T.L.M., o tagata “uma” sa aofia ai le vaega o ē na totoe o Iuta na toe foʻi ane mai le faaaunuuaina i Papelonia. I le taimi nei ua faaāta mai ai ē agamalu mai atunuu uma o le lalolagi atoa, i latou o ē talia lelei le galuega talaʻi o le Malo i le lalolagi aoao ma o ē o loo gasolo atu i le “mauga o i ai le fale o Ieova.”

 O Loo Lauolaola le Tapuaʻiga Moni

16. E foliga mai o le ā le tali mai a o tatou fili i le lauolaola o auauna a Ieova i ona po nei?

¹⁶ Ina ua mavae le 537 T.L.M., e toʻatele sa i nuu tuaoi na maofa ina ua toe faafoʻisia auauna a le Atua i le tapuaʻiga moni i lo latou nuu moni. Ae peitaʻi, o lena toe faafoʻisiaga na faataunuu i sina tulaga itiiti. Pe mafai ona e tau manatu i faamatalaga a nisi—e oo lava i fili o tagata o le Atua—a o latou vāai i le faatelega e ofo ai, le lauolaola, ma le agaʻi i luma o auauna a Ieova i ona po nei? E mautinoa lava, ua oo i nisi o nei fili se lagona e pei o lea sa iai i le ʻau Faresaio ina ua latou vaaia le lolofi atu o tagata ia Iesu. Na latou alalaga atu: “Faauta, ua mulimuli atu le lalolagi ia te ia.”—Ioane 12:19.

17. O le ā le faamatalaga a se tasi tusitala e faatatau i Molimau a Ieova, ma o le ā le tulaga ua iai lo latou tuputupu aʻe?

¹⁷ I lana tusi These Also Believe, na taʻua ai e le alii polofesa o Charles S. Braden e faapea: ‘Ua faasopolia moni lava e Molimau a Ieova le lalolagi atoa i la latou molimau. Atonu e moni pe a faapea atu, e leai lava se isi vaega faalotu i le lalolagi o latou faaalia maia le matuā maelega, ma le maumauaʻi i le taumafaiga e faasalalau atu le tala lelei o le Malo, na i lo o Molimau a Ieova. E matuā foliga mai lava o le a agaʻi ina matuā faateleina lenei faalapotopotoga.’ Maʻeu le saʻo o lana faamatalaga! Ina ua ia tusia na upu i le tusa ma le 50 tausaga ua mavae, sa na o le 300,000 Molimau sa talaʻi i le lalolagi atoa. O le ā sana faamatalaga e ono fai i aso nei, ona o lea ua faaopoopoina i le 20 taimi le aofaʻiga—pe ā ma le ono miliona—o i latou o loo talaʻiina le tala lelei?

18. O le ā le gagana mamā, ma o ai ua foaʻi mai i ai e le Atua?

¹⁸ Na folafola e le Atua e ala mai i lana perofeta: “O ona po ia ou te liliu atu ai i nuu o le gagana lelei [“mamā,” NW ], ina ia latou valaau uma lava i le suafa o Ieova, ma auauna ia te ia ma le loto gatasi.” (Sefanaia 3:9) I nei aso e gata ai, o Molimau a Ieova nei o loo valaau i le suafa o Ieova, o ē auauna ia te ia ma le autasi i se fusi lē motusia o le alofa—ioe, “ma le loto gatasi.” O i latou nei ua foaʻi mai i ai e Ieova le gagana mamā. O lenei gagana mamā e aofia ai le malamalamaga saʻo o le upu moni e uiga i le Atua ma ana fuafuaga. E na o Ieova na te saunia maia lenei malamalamaga e ala i lona agaga paia. (1 Korinito 2:10) O ai ua ia foaʻi maia i ai lona agaga? Ia i latou o “e anaana ia te ia [“o le pule,” NW ].” (Galuega 5:32) E na o Molimau a Ieova lava o loo lotomalilie e usiusitai i le Atua o ia o le Pule i mea uma lava. O le māfuaaga lena ua latou mauaina ai le agaga o le Atua ma tautatala i le gagana mamā, le upu moni e faatatau ia Ieova ma ana fuafuaga ofoofogia. Ua latou faaaogāina le gagana mamā e vivii atu ai ia Ieova i le lalolagi aoao i se tulaga mataʻina ma le faateleina.

19. O ā mea e aofia ai i le tautala i le gagana mamā?

¹⁹ O le tautala i le gagana mamā e lē gata ina aofia ai le talitonu i le upu moni ma le aʻoaʻo atu i isi, ae aofia ai foʻi le ōgatasi o amioga a se tasi ma tulafono ma mataupu silisili a le Atua. Ua taʻimua Kerisiano faauuina i le saʻili atu ia Ieova ma tautatala i le gagana mamā. Seʻi manatu i mea ua faataulauina! E ui ina faaitiitia le faitau aofaʻi o ē faauuina e itiiti ifo i le 8,700, ae toetoe lava ono miliona isi o loo faaalia lo latou faatuatua e ala i le saʻili atu ia Ieova ma tautatala i le gagana mamā. O le vaega faatuputupulaʻia lenei o le motu o tagata e toʻatele mai atunuu uma o ē faaalia lo latou faatuatua i le taulaga togiola a Iesu, o loo tuuina atu le auaunaga paia i le lotoā o i le lalolagi o le malumalu faaleagaga o le Atua, ma o le a faasaoolaina atu i “le puapuaga tele” lea ua toe o se aga ona oo  mai lea i lenei lalolagi amiolētonu.—Faaaliga 7:9, 14, 15.

20. O le ā o iai i le lumanaʻi mo ē faamaoni ua faauuina ma i latou e faia aʻe ai le motu o tagata e toʻatele?

²⁰ O le a ulu atu le motu o tagata e toʻatele i le lalolagi fou amiotonu a le Atua. (2 Peteru 3:13) O Iesu Keriso ma le 144,000 o ē faauuina ua faatutūina aʻe i le olaga faalelagi ina ia auauna o ni tupu ma ositaulaga faatasi ma ia, o le a latou faia aʻe ai le vaega fou e pulea le lalolagi. (Roma 8:16, 17; Faaaliga 7:4; 20:6) O i latou e faasaoolaina atu i le puapuaga tele, o le a galulue e faaparataisoina le lalolagi ma faaauau ona latou tautatala i le gagana mamā ua foaʻiina mai e le Atua. Pe a faasino le mau i le tulaga lautele, e faatatauina ai foʻi ia i latou upu nei: “E aʻoaʻoina lau fanau uma lava e Ieova; e tele foi le manuia o lau fanau. E faatumauina oe i le amiotonu.”—Isaia 54:13, 14.

Le Galuega Tau Aʻoaʻo Atu e Sili Ona Telē i le Talafaasolopito

21, 22. (a) E pei ona faaalia i le Galuega 24:15, o ai o le a manaʻomia ona aʻoaʻoina i le gagana mamā? (e) O le ā le galuega tau i le aʻoaʻo atu e lē mafaatusaina o le a faatinoina i le lalolagi i le pulega a le Malo?

²¹ O se vaega tele o tagata o le a tuuina atu i ai se avanoa e aʻoaʻoina ai se gagana mamā i le lalolagi fou, o i latou na o loo faatatau i ai upu i le Galuega 24:15, o loo faapea mai: “O le a toe tutū mai e ua oti, o e ua amiotonu atoa ma e ua amioletonu.” I taimi ua tuanaʻi, e faitau piliona tagata sa soifua ma ua maliliu e aunoa ma so latou iloa o le poto saʻo e uiga ia Ieova. I se faatulagaga maopoopo, o le a ia toe faafoʻisia mai ai i latou i le ola. Ma o le a manaʻomia ona aʻoaʻoina na tagata ua toe faatutūina mai i le gagana mamā.

²² Maʻeu se faaeaga o le a iai o le faia lea o se sao i lena galuega tele o le aʻoaʻo atu! O le a avea ma galuega tau aʻoaʻo atu e sili ona telē i le talafaasolopito o le fanau a tagata. O le a faataulauina nei mea uma i le pulega agalelei a Keriso Iesu i le mana o le Malo. O le iʻuga, e mulimuli ane o le a mātauina ai e tagata le faataunuuga o le Isaia 11:9, lea e faapea mai: “E tumu le lalolagi i le malamalama o Ieova, e pei ona ufitia o le iliti tai i le suāsami.”

23. Aiseā e te ono faapea mai ai ua matuā faaeaina i tatou i le avea o ni tagata o Ieova?

²³ Maʻeu se faaeaina o i tatou i nei aso e gata ai ona ua sauniunia i tatou mo lena taimi matagofie pe a oo ina faatumuina moni le lalolagi i le poto e uiga ia Ieova! Ma e maʻeu foʻi se faaeaga ua ia i tatou i le taimi nei lava i le avea o ni tagata o le Atua, i latou o loo tofo moni i le faataunuuga sili o upu faavaloaga ua faamauina i le Sefanaia 3:20! O iinā tatou te iloa ai le mautinoa o fetalaiga a Ieova e faapea: “Ou te avatu ai lava ia te outou le igoa ma le viiga i nuu uma o le lalolagi.”

O le a Faapefea Ona E Tali?

• O ā faataunuuga ua iai o le valoaga a Sefanaia e faatatau i le toe faafoʻisiaga?

• Ua faapefea ona lauolaola le tapuaʻiga moni i nei aso e gata ai?

• O le ā le galuega tele tau i le aʻoaʻo atu o le a faia i le lalolagi fou?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 25]

Na toe foʻi tagata o Ieova i lo latou nuu moni ina ia toe faavaeina le tapuaʻiga mamā. Po o e silafia ea le uiga o lenei mea i aso nei?

[Ata i le itulau 26]

E ala i le tautatala i le “gagana mama,” ua ofo atu ai e Molimau a Ieova le feʻau faamāfanafanaloto a le Tusi Paia i tagata