Le Olioli o i Latou o Loo Savavali i le Malamalama
Le Olioli o i Latou o Loo Savavali i le Malamalama
“O mai ia ina tatou savavali i le malamalama o Ieova.”—ISAIA 2:5.
1, 2. (a) O le ā le tāua o le malamalama? (e) Aiseā e tugā tele ai le lapataʻiga e faapea e mafai e le pouliuli ona ufitia ai le lalolagi?
O IEOVA o le Puna o le malamalama. Ua taʻua o ia e le Tusi Paia “o le ua tuuina le la e fai ma malamalama i le ao, o tulafono foi i le masina ma fetu e fai ma malamalama i le po.” (Ieremia 31:35; Salamo 8:3) O ia o Lē na foafoaina lo tatou lā, o lona uiga, e peiseai o se ogaumu telē lava faaniukilia o loo faamatuuina atu i le vanimonimo le anoanoaʻi o ituaiga o malosiaga eseese, o nisi malosiaga ua avea ma malamalama ma vevela. O se pasene itiiti lava o lena malosiaga lea e oo mai ia te i tatou i le avea o se malamalama o le lā, ua faatumauina ai le ola o mea i luga o lenei lalolagi. Pe ana lē seanoa le malamalama o le lā, semanū e lē mafai ona tatou ola. Na semanū e pei le lalolagi o se paneta e lē ola ai se mea.
2 O le iloaina o lena mea, ua mafai ai ona tatou malamalama i le tugā o le tulaga lea ua faamatalaina e le perofeta o Isaia. Na ia faapea mai: “Faauta mai, e ufitia le lalolagi i le pouliuli, e ufitia foi nuu i le pogisa.” (Isaia 60:2) O le mea moni, e lē o faatatau atu lenei manatu i le pouliuli faaletino. Sa leʻi uiga upu a Isaia faapea e iai se aso o le a lē toe susulu mai ai le lā, le masina ma fetu. (Salamo 89:36, 37; 136:7-9) Na i lo lea, sa ia tautala e faatatau i le pouliuli faaleagaga. Peitaʻi e mafai ona oti ai ona o le pouliuli faaleagaga. O le mea moni, e lē mafai ona tatou ola e aunoa ma le malamalama faaleagaga e pei lava ona lē mafai ona tatou ola e aunoa ma le malamalama faaletino.—Luka 1:79.
3. I le fua atu i upu a Isaia, o le ā e tatau ona faia e Kerisiano?
3 Pe a fua atu i lenei mea, ua matuā tāua ai la ona mātauina faapea, e ui sa faataunuu ia Iuta anamua upu a Isaia, ae o loo iai sona faataunuuga e sili atu i aso nei. Ioe, i o tatou taimi, ua ufitia ai le lalolagi i le pouliuli faaleagaga. I se tulaga mataʻutia faapena, e matuā sili ai ona tāua le malamalama faaleagaga. O le pogai lena e lelei ai ona utagia e Kerisiano le timaʻiga a Iesu e faapea: “Ia . . . pupula atu lo outou malamalama i luma o tagata.” (Mataio 5:16) E mafai e Kerisiano faamaoni ona faamalamalamaina le pouliuli o ē agamalu, ma avatu ai ia i latou le avanoa e maua ai le ola.—Ioane 8:12.
O Taimi Pogisa i Isaraelu
4. O anafea na muaʻi faataunuu ai upu faavaloaga a Isaia, ae o le ā le tulaga ua leva lava ona tupu i ona aso?
4 O upu a Isaia e faatatau i le pouliuli o loo ufitia ai le lalolagi sa muaʻi faataunuu ina ua faatafunaina Iuta ma ave faatagataotauaina ona tagata i Papelonia. Peitaʻi ane, e muamua atu i lena taimi, i aso o Isaia lava ia, o le taimi lena ua leva lava ona ufitia se vaega tele o le nuu i le pouliuli faaleagaga, o se itu na uunaʻia ai o ia e ʻaiʻoi atu i ona uso a tagata o le nuu: “Le aiga o Iakopo e, o mai ia ina tatou savavali i le malamalama o Ieova”!—Isaia 2:5; 5:20.
5, 6. O ā mea sa faapogaia le tulaga pouliuli i aso o Isaia?
5 Sa vavalo Isaia i Iuta “i ona po o Usia, o Iotama, o Aasa, ma Esekia, o tupu o Iuta.” (Isaia 1:1) O se taimi o vevesi faapolotiki, o faiga faagutugutulua faalotu, o faiga tau faamasinoga piʻopiʻo, atoa ma le sauāina o ē matitiva. E oo foʻi i taimi o nofoaiga a tupu faamaoni, e pei o Iotama, sa vaaia ai lava le fausiaina o fata faitaulaga i atua sesē i le tele o mauga. Sa sili atu ai la ona leaga le tulaga o mea i taimi o tupu lē faamaoni. Mo se faaaʻoaʻoga, sa matuā mataʻutia lava mea na faia e le tupu leaga o Aasa, na oo lava ina faaaogā lona atalii e ofo atu ai se taulaga i se sauniga faalotu i le atua o Moloka. O se matuā pouliuli lava lena mea!—2 Tupu 15:32-34; 16:2-4.
6 Sa lē lelei foʻi le tulaga na iai i le vā ma isi atunuu. Na taufaamataʻu ane Moapi, o Etoma, ma Filisitia i tuaoi o Iuta. O le taimi lena sa avea ai le malo i mātū o Isaraelu ma fili, e ui lava sa iai lo latou sootaga i le toto. I le agaʻi atili atu i le itu i mātū, na faamataʻuina ai e Suria le filemu o Iuta. Sa sili atu foʻi ona mataʻutia le malo sauā o Asuria, lea sa fai ma ana masani le suʻesuʻe avanoa i mea e faatelē atu i ai lana puleaga. I le taimi a o faia valoaga a Isaia, na faatoʻilaloina atoatoa ai e Asuria le malo o Isaraelu ma na toetoe lava o latou faatamaʻia ai ma Iuta. I se tasi taimi, na faatoʻilaloina ai e Asuria aai nofo olo uma lava i Iuta seʻi vaganā ai Ierusalema.—Isaia 1:7, 8; 36:1.
7. O le ā le ala na filifilia e Isaraelu ma Iuta, ma na faapefea ona tali mai i ai Ieova?
7 Sa mafatia tagata o ē sa osi feagaiga ma le Atua i na mala talu ai sa lē faamaoni Isaraelu ma Iuta ia te ia. I le pei o i latou na o loo taʻua i le tusi o Faataoto, sa latou “tuua ala tonu, a e ui atu i ala pogisa.” (Faataoto 2:13) Peitaʻi, e ui i se toʻatamaʻi o Ieova i ona tagata, ae na te leʻi tuulafoaʻia atoatoa i latou. Na i lo lea, sa ia faatūina aʻe Isaia ma isi perofeta ina ia sauniunia le malamalama faaleagaga mo so o se tasi i le nuu o loo saʻili atu pea e auauna ma le faamaoni ia Ieova. Sa matuā tautele lava le malamalama na saunia e ala mai i nei perofeta. Sa maua ai le ola.
Taimi o le Pouliuli i Aso Nei
8, 9. O ā mea ua atili ai ona pouliuli le lalolagi i aso nei?
8 E talitutusa lava le tulaga o mea i aso o Isaia ma tulaga o mea i aso nei. I o tatou taimi, ua teena ai e taʻitaʻi o malo, Ieova ma lana Tupu ua faanofotupuina, o Iesu Keriso. (Salamo 2:2, 3) Ua faasesēina e taʻitaʻi lotu o Kerisinetoma a latou lafu mamoe. Ua faapea mai na taʻitaʻi o loo latou auauna i le Atua, ae o le mea moni lava o le toʻatele o i latou o loo lagolagoina atua o lenei lalolagi—le lotonuu, o faiga faavaegaʻau, le tamaoaiga, ma tagata taʻutaʻua—faapea foʻi le aʻoaʻoina o talitonuga faapaupau.
9 E mai lea nofoaga i lea nofoaga, ua aafia lotu a Kerisinetoma i taua ma fevesiaʻiga a tagata o atunuu, lea e faamatilatila ai le fasiotia uma o isi ituaiga tagata atoa ai ma isi mea mataʻutia. E lē gata i lea, na i lo le maumauaʻi foʻi e lagolagoina amioga tatau a le Tusi Paia, o le tele o lotu, a lē o le faatagā taliga tuli i ai, po o le matuā fuli lava e lagolagoina amioga lē mamā e pei o le faitaaga ma faiga faatauatane ma tauafafine. O le iʻuga o lena teena o tapulaa a le Tusi Paia, ua pei ai lafu momoe a Kerisinetoma o na tagata o loo tautala i ai le faisalamo anamua e faapea: “Latou te le iloa, e le mafaufau foi i latou; e savavali pea i latou i le pouliuli.” (Salamo 82:5) E mautinoa, i le pei o Iuta anamua, e faapena tonu lava le mafiafia o le pouliuli lea o loo iai nei Kerisinetoma.—Faaaliga 8:12.
10. E faapefea ona susulu mai le malamalama i le pouliuli i aso nei, ma e faapefea ona manuia ai tagata agamalu?
10 I le lotolotoi o lena pouliuli, ua faapogaia ai e Ieova le susulu mai o le malamalama i ē agamalu. Mo lenei mea, ua ia faaaogāina ai ana auauna faauuina o i le lalolagi, “le auauna faamaoni ma le mafaufau,” ma o latou nei o loo ‘susulu atu faapei o mea e faamalamalama aʻi i le lalolagi.’ (Mataio 24:45; Filipi 2:15) O lena vasega o le auauna, lea e lagolagoina e le faitau miliona o a latou aumea o “isi mamoe,” ua latou faasusulu atu le malamalama faaleagaga lea e faavae aʻe i le Afioga a le Atua, le Tusi Paia. (Ioane 10:16) I lenei lalolagi ua matuā faapouliuligia, e avatu ai e lena malamalama i ē agamalu le faamoemoe, e fesoasoani ia i latou ina ia iai se faiā ma le Atua, ma fesoasoani ia i latou e ʻalofia ai le maileia i le itu faaleagaga. E matuā tautele lava, e maua ai le ola.
“Ou te Vivii Atu i Lou Suafa”
11. O ā faamatalaga na saunia e Ieova i aso o Isaia?
11 I aso o le pogisa lea sa ola ai Isaia faapea foʻi i aso mulimuli ane na sa sili atu ona pogisa ina ua avea faatagataotauaina le nuu o Ieova e tagata Papelonia, o ā ituaiga o taʻiala na saunia e Ieova mo i latou? E lē gata i le saunia o taʻiala mo amioga tatau, ae sa manino foʻi lona muaʻi otootoina atu o le auala o le a ia faataunuuina ai ana fuafuaga e tusa ai o ona tagata. Mo se faaaʻoaʻoga, seʻi manatu i valoaga ofoofogia o loo faamauina i le Isaia mataupu e 25 e oo i le 27. O upu i nei mataupu e faaalia ai le auala na taulimaina ai e Ieova mataupu i tuā iinā ma le auala o loo ia faia ai faapea i aso nei.
12. O le ā se faailoaga loloto ua faia e Isaia?
12 Muamua, ua folafola atu e Isaia faapea: “Ieova e, o loʻu Atua lava oe; ou te faaneenee ia te oe; ou te vivii atu i lou suafa.” Maʻeu se faailoaga loloto o viiga! Ae o le ā na uunaʻia ai le perofeta e faia lena tatalo? Ua faailoa mai se vala autū i le ʻafa lona lua o le fuaiupu, lea tatou te faitau ai e faapea: “Auā ua e [Ieova] faia mea e ofo ai; o mea na e pule ai talu anamua e faamaoni ia, e moni lava.”—Isaia 25:1.
13. (a) O le ā le poto na faamalosia ai le agaga talisapaia o Isaia mo Ieova? (e) E faapefea ona tatou aʻoaʻoina se lesona mai le faaaʻoaʻoga a Isaia?
13 E oo ane i aso o Isaia, ua uma ona faia e Ieova le tele o mea ofoofogia mo Isaraelu, ma sa tusitusia uma faamaumauga o nei mea. E manino mai le masani lelei o Isaia i nei tusitusiga. Mo se faaaʻoaʻoga, sa ia iloa na aveesea e Ieova lona nuu mai le faapologaina i Aikupito ma laveaʻiina i latou mai le sauā o le vaegaʻau a Farao i le Sami Ulaula. Sa ia iloa o Ieova lea na taʻitaʻia lona nuu i le vaomatua ma aumaia i latou i le Nuu Folafolaina. (Salamo 136:1, 10-26) O na tala taʻutaʻua anamua sa faaalia ai o Ieova le Atua e faamaoni ma maufaatuatuaina. O lana “pule”—o mea uma na te fuafuaina—e taunuu moni. O le poto saʻo na saunia e le Atua sa faamalosia ai Isaia ina ia savali pea i le malamalama. O lea, sa avea ai o ia o se faaaʻoaʻoga lelei mo i tatou. Pe afai tatou te suʻesuʻeina ma le faaeteete le Afioga tusitusia a le Atua ma faatatauina i o tatou olaga, o le a faapena foʻi ona tatou tumau ai i le malamalama.—Salamo 119:105; 2 Korinito 4:6.
Ua Faaumatia le Aai
14. O le ā ua valoia e faatatau i se aai, ma e foliga, o le ā lena aai?
14 O se faaaʻoaʻoga o le pule a le Atua o loo maua i le Isaia 25:2, lea tatou te faitau ai: “Ua e faia le aai ma faupuega maa; o le aai nofo ʻolo ua e lepetia; ua e faia le maota o tagata ese ia leai se aai; e le toe faia lava e faavavau.” O le ā lenei aai? E foliga sa tautala faavaloaga Isaia e faatatau ia Papelonia. O le mea moni, na oo ane le taimi na avea ai Papelonia ua na o se faupuʻega maa.
15. O le ā le “aai tele” o loo iai i aso nei, ma o le ā le mea o le a tupu ai?
15 Pe iai ea se faatusatusaga mai i aso nei o le aai lea sa taʻua e Isaia? Ioe. O loo tautala le tusi o le Faaaliga i “le aai tele lea, e i ai le pule i tupu o le lalolagi.” (Faaaliga 17:18) O lena aai tele o “Papelonia le aai tele,” le emepaea o lotu sesē i le lalolagi aoao. (Faaaliga 17:5) I aso nei, o le vaega autū o Papelonia le Aai Tele, o Kerisinetoma, lea o loo taʻimua ona taʻitaʻi lotu i le tetee atu i le galuega talaʻi o le Malo o loo faia e tagata o Ieova. (Mataio 24:14) Ae peitaʻi, i le pei o Papelonia anamua, ua lē o toe mamao ona faaumatia lea o Papelonia le Aai Tele, e lē toe aliali mai lava.
16, 17. Ua faapefea e fili o Ieova ona latou vivii atu ia te ia i aso anamua faapea i aso nei?
16 O le ā le isi mea ua valoia e Isaia e faatatau i le “aai nofo ʻolo”? I le tautala atu ia Ieova, ua faapea atu ai Isaia: “E vivii atu . . . ia te oe le nuu malosi; e matatau ia te oe le aai o nuu ese e matautia.” (Isaia 25:3) Na faapefea e lenei aai maʻemaʻeā, “le aai o nuu ese e matautia,” ona vivii atu ia Ieova? Seʻi manatua le mea na tupu i le tupu sili ona malosi o Papelonia, o Nepukanesa. Ina ua mavae le mea na tupu lea sa avea o se faatupu manatu ma sa faaalia ai foʻi ona lava vaivaiga, ona faamalosia ai lea o ia e taʻutino mai le silisili o Ieova ma Lona mana e ona le malosi uma. (Tanielu 4:34, 35) Pe a faatinoina e Ieova lona mana, e oo lava i ona fili o le a faamalosia ona latou ioeina, ana galuega mamana, e ui lava ina lē loto i ai.
17 Pe na iai ea se taimi na faamalosia ai ona ioeina e Papelonia le Aai Tele le mamana o galuega a Ieova? Ioe. I le taimi o le Taua Muamua a le Lalolagi, na talaʻi ai auauna faauuina a Ieova a o fesagaʻi ma puapuaga. I le 1918, na faaaunuua ai i latou i le itu faaleagaga ina ua faafalepuipuiina sui o le Sosaiete o le Olo Matamata lea sa taʻimua i le galuega. Na toetoe lava galoma atu le galuega talaʻi lea sa faamaopoopoina. Ae i le 1919, sa toe faafoʻisia mai i latou e Ieova ma toe faamalosia i latou i lona agaga, ma toe sagai atu ai e faataunuu le tofiga e talaʻia le tala lelei i le lalolagi ʻainā uma. (Mareko 13:10) Na valoia mai nei mea uma i le tusi o Faaaliga, e pei ona valoia mai ai foʻi āuga e oo i ē tetee ia i latou. Na oo ina “matatau [i latou nei], ona latou vivii atu lea i le Atua o le lagi.” (Faaaliga 11:3, 7, 11-13) E lē faapea na liliu uma i latou, peitaʻi, sa faamalosia ona latou amanaʻia galuega mamana a Ieova i lena taimi, e pei lava ona sa valoia e Isaia.
“E Malosi ai Le ua Vaivai”
18, 19. (a) Aiseā ua lē taulau ai i tagata tetee ona latou faaleagaina le faamaoni o tagata o Ieova? (e) O le a faapefea ona faamaulaloina “le pese a tagata matautia”?
18 I le sagai atu nei i feutagaʻiga alofa a Ieova ma i latou o ē savavali i le malamalama, ua faapea atu ai Isaia ia Ieova: “O oe e malosi ai le ua vaivai, e malosi ai le ua mativa i lona puapuaga, o le malu i le afā, o le paolo i le vevela, pe a oo mai le ita o e o matautia e pei o se afā i le pa. E pei o le vevela i le nuu naumati, e te faamaulaloina le taalili o tagata ese; e pei o le vevela i le paolo o le ao, e faamaulaloina lava le pese a tagata matautia.”—Isaia 25:4, 5.
19 Talu mai le 1919, ua taumafai e tagata mataʻutia mea uma lava ina ia faaleagaina ai le faamaoni o tagata tapuaʻi moni, peitaʻi ua latou lē taulau. Aiseā? Auā o Ieova, o le malosi lea ma le malu o ona tagata. Na te saunia le mapusaga mai le aasa o sauāga ma e tulaʻi mai e pei o se pā malosi e talitalia le afā o teteega. O i tatou o ē savavali i le malamalama o le Atua, tatou te nofo tatali atu ma le mautinoa i le taimi o le a ‘faamaulaloina ai le pese a tagata matautia.’ Ioe, tatou te naunautaʻi e faatalitalia le aso o le a mou ese atu ai fili o Ieova.
20, 21. O le ā le faigaʻai ua saunia e Ieova, ma o ā mea o le a aofia ai i lena faigaʻai i le lalolagi fou?
20 E faia foʻi e Ieova isi mea e ese mai le puipuia o ana auauna. Na te saunia mea mo i latou i lona avea ma o latou Tamā alofa. Ina ua uma ona faasaʻoloto ona tagata mai Papelonia le Aai Tele i le 1919, ona ia laulauina lea mo i latou se faigaʻai o le manumalo, le anoanoaʻi o taumafa faaleagaga. Na valoia mai lenei mea i le Isaia 25:6, lea tatou te faitau ai: “E faia e Ieova o ʻau i lenei mauga mo nuu uma le faigaai o mea lelei, o le tausamiga o uaina ua tuu ai ʻalu; o mea e silisili ona lelei, o uaina ua faamaninoina sa tuu ai ʻalu.” Maʻeu se faamanuiaina o i tatou i le faia o se sao i lena faigaʻai! (Mataio 4:4) Ua matuā tumu lava “le laoai a [Ieova]” i taumafa lelei. (1 Korinito 10:21) E ala i “le auauna faamaoni ma le mafaufau,” ua tatou maua mai ai mea uma e tatou te ono manaʻomia i le itu faaleagaga.
21 Ma e tele atu nisi mea e uiga i lenei faigaʻai ua saunia mai e le Atua. O le faigaʻai faaleagaga o loo tatou olioli ai nei ua faamanatu mai ai ia i tatou le anoanoaʻi o taumafa faaletino o le a maua i le lalolagi fou ua folafola mai e le Atua. O le a aofia ai la i le “faigaai o mea lelei” le anoanoaʻi o taumafa faaletino. E leai se isi o le a matelāina i le itu faaletino pe i le itu faaleagaga. Maʻeu se mapusaga o le a iai mo na tagata faamaoni o ē o loo mafatia i le taimi nei ona o le “oge” lea na valoia mai e avea ma vaega o “le faailoga” o le faatasi mai o Iesu! (Mataio 24:3, 7) O se matuā faamāfanafanaga lava mo i latou upu a le faisalamo. Na ia faapea mai: “O le a tele saito i le nuu; o le a fau ma soloi i tumutumu lava o mauga.”—Salamo 72:16, NW.
22, 23. (a) O le ā le “ufiufi,” po o le “ie ufiufi,” lea o le a aveesea, ma e faapefea? (e) O le a faapefea ona aveesea ‘le gao o le nuu o Ieova’?
22 Seʻi faafofoga nei i se isi folafolaga e sili atu ona matagofie. I le faatusatusaina o le agasala ma le oti i se “ufiufi,” po o se “ie ufiufi,” ua faapea mai Isaia: “E faaumatia foi e [Ieova] i lenei mauga le ie ufiufi, o loo ufitia aʻi nuu uma, ma le ufiufi ua ufitia aʻi nuu ese uma lava.” (Isaia 25:7) Seʻi tau ina manatu! O le agasala ma le oti, lea o loo mamafa mai i le fanau a tagata e pei o se palanikeke mafiafia, o le a lē toe iai. Maʻeu lo tatou moomoo atu i le aso o le a faatatauina atoatoa ai aogā o le taulaga togiola a Iesu i le fanau a tagata usiusitai ma faamaoni!—Faaaliga 21:3, 4.
23 I le faasino atu i lena taimi matagofie, ua faamautinoa mai ai i tatou e le perofeta faagaeeina: “E faaumatia e [le Atua] le oti e faavavau; e soloiesea foi e le Alii o Ieova o loimata i mata uma lava; e faateaeseina foi e ia le gao o lona nuu i le lalolagi uma lava; aua ua fetalai mai ai Ieova.” (Isaia 25:8) E leai se tasi o le a oti ona o māfuaaga masani pe maligi loimata ona ua maliu se tasi e pele. Maʻeu se suiga fiafia! E lē gata i lea, o le a lē toe lagonaina i le lalolagi le faalumaina ma pepelo taufaaleaga ia ua loa ona onosaia e le Atua ma ana auauna. Aiseā o le a lē toe lagonaina ai? Auā o le a aveesea e Ieova le puna o na mea uma—le tamā o le pepelo, o Satani le Tiapolo, faatasi ai ma fanau uma a Satani.—Ioane 8:44.
24. E faapefea ia i latou o loo savavali i le malamalama ona tali atu i galuega mamana o loo faia e Ieova mo lo latou lelei?
24 I le mafaufau atu i na faailoaga o le mana o Ieova, ua uunaʻia ai i latou o loo savavali i le malamalama e alalaga mai: “Faauta, o lo tatou Atua lenei; sa tatou faatalitali ia te ia, ua ia faaolaina foi i tatou; o Ieova lava lenei, sa tatou faatalitali ia te ia; tatou te fiafia ma olioli i lana faaolataga.” (Isaia 25:9) Ua toe o se aga, ona matuā olioli lea o tagata amiotonu. O le a tafiesea atoatoa le pouliuli, ae o le a faamalamalamaina e faavavau tagata faamaoni i le malamalama o Ieova. Pe iai ea se isi faamoemoe e sili atu ona matagofie na i lo lea? E matuā leai lava!
Pe Mafai Ona E Faamatala?
• Aiseā e matuā tāua ai i aso nei ona savavali i le malamalama?
• Aiseā na vivii ai Isaia i le suafa o Ieova?
• Aiseā o le a lē mafai ai lava ona faaleagaina e fili le faamaoni o tagata o le Atua?
• O ā faamanuiaga faaʻoaina o loo faatalia maia i latou o ē savavali i le malamalama?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 12, 13]
Sa faaaogā e tagata na ʻaināina Iuta tamaiti e faia ai taulaga i a Moloka
[Ata i le itulau 15]
O le malamalama i galuega mamana a Ieova na uunaʻia ai Isaia e vivii atu i le suafa o Ieova
[Ata i le itulau 16]
O le a faamalamalamaina e faavavau tagata amiotonu i le malamalama o Ieova