Talaaga o le Soifuaga

Olioli ma Lotofaafetai e ui Ina Motusia le Mafutaga

FAAMATALAINA E NANCY E. PORTER

O le aso 5 lea o Iuni 1947, o se afiafi māfanafana i le Bahamas, o ni motu e tuese i le talafatai i saute i sasaʻe o le Iunaite Setete. Na faafuaseʻi ai lava ona asiasi mai se alii ofisa mai le ofisa o femalagaaʻiga i a i maʻua ma laʻu tane o George. Na ia tuuina mai i a i maʻua se tusi na faapea mai ai, ua lē o toe talia i maʻua i nei motu ma ua tatau ona “ma ō ese vave lava!”

O I MAʻUA ma George, o uluaʻi misionare Molimau a Ieova ia na ō mai i Nassau, le aai aupito i telē o le Bahamas. Ina ua uma ona faauuina mai le vasega lona valu o Kiliata, o se aʻoga faamisionare i le pito i mātū o le setete o Niu Ioka, sa tofia mai ai loa i maʻua iinei. O le ā se mea na ma faia na māfua ai ona faaalia mai nei uiga matuā tetee ae o lea faatoʻā tolu masina talu ona ma taunuu mai? Po ua faapefea ona ou iai pea iinei ae o lea ua sili mamao atu ma le 50 tausaga talu ona tupu o lena mea?

Toleniina mo le Faiva

O loʻu tamā o Harry Kilner, sa avea ma taaʻiga malosi i le auala lea ua ou ola ai. Sa ia faataatia se faaaʻoaʻoga e sili ona lelei mo aʻu, i le faataulagaina o le tele o mea ina ia avea ai o se tasi o Molimau a Ieova. E ui sa lē lelei lona soifua mālōlōina, ae sa alu pea o ia e talaʻi e toetoe lava o faaiʻuga uma o vaiaso, sa maelega i le faamuamuaina o manaʻoga tau i le Malo. (Mataio 6:33) Sa matuā itiiti lava se seleni na matou maua, ae sa avea lona faleoloa e faatau ai seevae ma  ogatotonu o gaoioiga faaleagaga i Lethbridge, i Alberta, i Kanata i le faagasologa o vaitausaga o le 1930 e oo atu i le 1939. Ou te manatua pea aso ua mavae ina ua asiasi atu faifeʻau faataimi atoa a Molimau a Ieova, ia sa taʻua o paeonia i lo matou aiga ma faamatala atu mea na tutupu i le auaunaga.

I le 1943, na amata ai laʻu auaunaga faapaeonia e latalata i aai o Fort Macleod ma Claresholm, i Alberta. I le taimi lena, sa faasāina ai la matou galuega talaʻi i Kanata ona o le faasalalauina e tagata tetee o faamatalaga sesē i le taimi o le Taua Lona Lua a le Lalolagi. O la matou oganuu, e taʻi 30 maila [50 kilomita] le tetelē o itu e lua, ae ona e talavou ma malolosi, sa pei ai o se mea noa i a i matou le tietie i uila pe savavali foʻi ina ia oo atu ai i nuu laiti ma faatoʻaga i lena vaipanoa. I lena taimi, sa ou maua ai le avanoa e talanoa atu ai i nisi o le ʻaufaauu mai Kiliata, ma o mea na tutupu i a i latou, na faagaeetia ai loʻu naunau e avea ma se misionare.

I le 1945, na ou faaipoipo ai i a George Porter, mai Saskatchewan, i Kanata. O ona mātua sa avea ma Molimau maelega talu mai le 1916, ma sa ia filifilia foʻi le faiva faataimi atoa e avea ma ana galuega. O lo ma uluaʻi tofiga lava o se nuu matagofie e igoa i a Lynn Valley i North Vancouver, i Kanata. E leʻi umi se taimi mulimuli ane, ae valaaulia loa i maʻua i Kiliata.

I le faagasologa o tausaga, sa ou talanoa ai i nisi o tagata na faauu mai i seminario faafaifeʻau eseese ma ou iloa ai na mou malie atu lo latou faatuatua i le Atua ma lana Afioga, le Tusi Paia ona o a latou aʻoaʻoga faalotu. I se faaeseesega, o mea ia na matou aʻoaʻoina i Kiliata, na faamaʻai ai lo matou tomai e mafaufau ai, ma o le mea e sili ona tāua, sa faamalosia ai lo matou faatuatua i a Ieova le Atua ma lana Afioga. O i latou na matou vasega faatasi, na tofia i Saina, Sigapoa, Initia, atunuu o Aferika, Amerika i Saute, ma isi lava nofoaga. O loo ou manatua pea lo ma fiafia ina ua ma iloa o lo ma tofiga, o motu o le teropika o le Bahamas.

Le Auala na Mafai ai Ona Ma Nonofo

Pe a faatusatusa atu i malaga uumi na faia e uso o la matou vasega i o latou tofiga, sa puupuu lava la ma malaga i motu o le Bahamas. Sa leʻi pine, ae ma olioli i le tau māfanafana, le vanimonimo lanumoana, le sami faalanulauava, o fale e manaia le valiga, ma le anoanoaʻi o uila. Ae peitaʻi, o mea sa sili ona ou manatua i na aso, o se vaega toʻaitiiti o Molimau e toʻalima, na faatalia maia i maʻua ina ua taunuu atu lo matou vaa. E leʻi leva lava ae ma iloaina le eseese mamao o le aganuu iinei mai le aganuu sa ma masani ai. Mo se faaaʻoaʻoga, na faailoa mai i laʻu tane e aua neʻi toe faaaogāina le faaupuga laʻu pele (sweetheart) e valaau ai aʻu i luma o isi talu ai, o le faaupuga lena e masani ona faaaogā i isi faiā faaleulugalii i fafo atu o le faaipoipoga.

E leʻi pine lava, ae foliga mai na popole tele le  ʻaufailotu i lo ma miomiō faatasi ma tagata, ma sa tuuaʻia sesē ai i maʻua e faapea o ni Komunisi. O le iʻuga na ma maua ai le poloaʻiga ina ia tuua le atunuu. Ae peitaʻi, o Molimau—e lē atoa se toʻa 20 na iai i ia motu i na aso—sa vave lava ona latou aumaia se pepa talosaga na sainia e le faitau afe o tagata, e talosagaina ai ina ia faatagaina i maʻua e nonofo. I lea, na faaleaogāina ai le poloaʻiga e aveesea i maʻua.

I se Oganuu Fou

Sa vave lava ona totogo aʻe le upu moni o le Tusi Paia i loto o ē na alolofa i le Atua, o lea na aauina mai ai nisi misionare mai Kiliata i motu o le Bahamas. I le 1950, na faavaeina ai se ofisa o le lālā iinā. I le sefulu tausaga mulimuli ane, na asiasi atu ai i motu o le Bahamas ia Milton Henschel, o se sui o le ʻaufaigaluega i le ofisa ulu i Brooklyn, Niu Ioka, ma fesili atu i misionare pe iai se tasi e fiafia e alu atu e amataina le galuega talaʻi i se isi motu o le Bahamas. Sa ma tauofo ai ma George, ma i lea na amata ai loa lo ma tofiga mo le 11 tausaga i Long Island.

O le motu lenei, o se tasi o le tele o motu ia o loo faia aʻe ai le Bahamas, e 90 maila [140 kilomita] le umi ae 4 maila [6 kilomita] le lautele, ma i na aso, sa leai ni taulaga patino. O le laumua, ua taʻua o Clarence Town, e tusa ma le 50 aiga sa iai. Sa ola i ni olaga e matuā maotua lava—e leai se eletise, leai ni paipa e taʻi atu ai le vai i fale, e leai foʻi ni ogaumu faaonaponei e fai ai kuka. O lea sa tatau ai ona ma faamasani i le olaga e pei ona taʻua, o le olaga i nuu i tua. Iinei, e faaautū ai lava talanoaga i le soifua mālōlōina o tagata. Ua ma iloa ai foʻi e aua neʻi faaaofia ai i a ma upu tomua le fesili, “O ā mai oe i lenei aso?” talu ai o le tali, e masani lava o se faamatalaga e matuā umī lava o le talaaga atoa o le gasegase o le tagata.

Sa faia le tele o la matou galuega molimau atu mai i lea umukuka i lea umukuka, talu ai e masani lava ona maua tagata i o latou umukuka i fafo e ato i lau ma le taʻinafi e tafu i fafie. O nuu, sa masani lava ona faia aʻe i tagata faifaatoʻaga ma tagata faifaiva e matitiva ae e matuā agalelei lava. O le toʻatele o i latou e lē gata ina naunau i lotu ae faia foʻi faiga faanuupō. O mea uiga ese na tutupu, sa masani ona faamatalaina faapea o ni faailoga.

Sa pei lava o se mea noa le ō atu o le ʻaufailotu i totonu o fale o aiga ma saei lomiga faale-Tusi Paia ia na ma tuua ai. Sa mafai ona latou faamataʻuina tagata lotovaivai, ae lē o tagata uma na palaaai i a i latou. Mo se faaaʻoaʻoga, o se fafine lototele ua 70 tausaga le matua, sa lē mafai ona faafefeina ai o ia. Sa fia malamalama o ia i le Tusi Paia, ma mulimuli ane na avea o ia ma Molimau faapea ma isi. A o ma maua le toʻatele o tagata fiafia, sa alu atu ai George mo le 200 maila [300 kilomita] i nisi Aso Sa e fesoasoani i na tagata ina ia auai mai i a matou sauniga.

I le faagasologa o uluaʻi masina a o leʻi iai nisi Molimau, sa tausia pea lo ma itu faaleagaga ma George e ala i le faia e lē aunoa o sauniga faa-Kerisiano uma lava. E lē gata i lea, sa ma mulimuli ma le filigā i le polokalame i pō o Aso Gafua uma, i le suʻesuʻeina o le mataupu i le mekasini o le Olomatamata ma faia la ma faitau Tusi Paia. Sa ma faitauina uma foʻi ia lomiga o le Olomatamata ma le Ala Mai! i le taimi lava sa mauaina ai.

 Na maliu loʻu tamā a o ma nonofo i Long Island. I le tau māfanafana na sosoo ai, i le 1963, na faia ai la ma fuafuaga e aumai Tinā e nofo latalata mai i a i maʻua. E ui ina sa matua o ia i tausaga, ae sa mafai lava ona ia fetuutuunaʻi lelei ma matou nonofo ai i Long Island seʻia oo i lona maliu i le 1971. I aso nei, ua iai le faapotopotoga i Long Island faapea ma se Maota o le Malo e matuā fou lava.

O se Luʻi na Momomo ai le Loto

I le 1980, na iloa ai e George ua amata ona faalētonu lona soifua mālōlōina. I lea, na amata ai se tulaga sa aupito sili ona mafatia ai loʻu olaga—i le vaai atu i laʻu tane pele, o lē na ma galulue faatasi, ma o se paaga, ua maua i le maʻi o le Alzheimer’s. Na suia atoa ona uiga. O le fā tausaga mulimuli o lona soifuaga a o leʻi maliu i le 1987, o se taimi sa aupito sili ona faigatā. Sa ma ō faatasi i le faiva ma i sauniga pe afai sa ia mafaia, e ui lava o ana taumafaiga i le tele o taimi, sa maligi ai oʻu loimata. O le matuā tele o le alofa faaalia mai o ma uso Kerisiano ina ua mavae lona maliu, ua avea o se faamāfanafanaga moni, ae o loo ou matuā misia lava o ia.

O se tasi o vala aupito sili ona tāua o loʻu faaipoipo atu i a George, o a ma talanoaga fiafia e faifai pea. O lea ua leai George, ua sili atu ona ou lotofaafetai ona o le valaauina e Ieova o ana auauna e “tatalo e le aunoa” ia “finafinau i le tatalo,” ma ia faaaogā “talotaloga ma faatoga uma.” (1 Tesalonia 5: 17; Roma 12:12; Efeso 6: 18) Ua avea o se matuā faamāfanafanaga le iloa o loo manatu mamafa mai Ieova mo lo tatou lelei. Ua ou matuā lagona moni lava e pei ona pese ai le faisalamo e faapea: “Ia faamanūina Ieova, o lē tauaveina a tatou avega i aso taʻitasi.” (Salamo 68:19) O loʻu lē popole i le lumanaʻi, o le taliaina o mea e gata mai ai loʻu mafai, ma le faaalia o le lotofaafetai i faamanuiaga ua aumaia i aso taʻitasi, e pei lava ona fautuaina e Iesu, o le mea moni, o le auala sili lava lea e ola ai.—Mataio 6:34.

Taui e Olioli ai o le Faiva

O le pisi pea i le faiva faa-Kerisiano ua fesoasoani lea i a te aʻu ina ia lē soona mafaufau ai i taimi ua tuanaʻi. I lea, ua mafai ai ona ou manumalo i nisi o faalogona ootia e mafai ona iʻu ai i mafatiaga o le mafaufau. O le aʻoaʻoina o isi i le upu moni ua avea ma māfuaaga faapitoa o le olioli. Ua saunia ai i lea se masaniga maopoopo faaleagaga na aumaia ai se fuafuaga maʻoti ma mautū i loʻu olaga.—Filipi 3:16.

I se tasi taimi, na ou maua ai se telefoni mai se tamaʻitaʻi o lē na ou tufaina atu i ai le feʻau o le Malo pe tusa ma le 47 tausaga muamua atu. O ia o le afafine o se tasi o a ma uluaʻi suʻesuʻega faale-Tusi Paia na faia ina ua ma taunuu atu i motu o le Bahamas i le 1947. Ua avea lona tinā,  tamā, ona tuagane uma ma ona uso ma Molimau a Ieova, e pei foʻi ona faia e le toʻatele o a latou fanau ma fanau a a latou fanau. O le mea moni, e sili atu i le toʻa 60 tagata o le aiga o lenei fafine ua avea ma Molimau. Ae e leʻi talia lava e ia le upu moni o le Tusi Paia. E ui i lea, i le taimi nei, ua oo ina nofosauni o ia e avea ma auauna a Ieova le Atua. Maʻeu se olioli i le vaai atu i si vaega toʻaitiiti lava o Molimau sa iai i motu o le Bahamas i le taimi na ma faatoʻā taunuu atu ai ma George ua faateleina i le sili atu ma le 1,400!

I nisi o taimi e fesili mai ai tagata i a te aʻu pe ou te lē o misia le faia o saʻu lava fanau. O le mea moni, o le iai o se fanau, e mafai ona avea o se faamanuiaga. Ae o le alofa lea o loo faaalia mai pea lava pea i a te aʻu e aʻu fanau faaleagaga, a latou fanau, ma fanau a a latou fanau, o se mea atonu e lē o maua uma e mātua fai fanau. E moni lava, o i latou o ē o loo “agalelei atu” ma ua “tamaoaiga i galuega lelei” o tagata aupito sili na ona fiafia. (1 Timoteo 6: 18) O le pogai lena ou te pisi ai pea i le faiva pe a talafeagai ma loʻu malosi.

I se tasi aso i le ofisa o le fomaʻi nifo, na sau ai se tasi fafine talavou i a te aʻu ma faapea mai, “Atonu e te lē o silafiaina aʻu, ae o lea ou te iloaina oe, ma ou te fia taʻu atu, ou te alofa i a te oe.” Ona faaauau lea ona ia faamatala mai le auala na ia iloa ai le upu moni o le Tusi Paia ma lona matuā lotofaafetai ona o le ō mai o i matou o misionare i motu o le Bahamas.

I se tasi taimi ina ua ou foʻi mai i laʻu mālōlōga, na ou maua ai se fuārosa e tasi i le faitotoʻa o le potu lea ua ou nofo ai nei i le ofisa o le lālā o Molimau a Ieova i Nassau. Sa iai ma se pepa ua tusia ai upu nei, “Ua matou fiafia ua e toe foʻi mai i le aiga.” Ua faatumulia loʻu loto i le faafetai, ma ua faateleina ai lou alofa i a Ieova ina ua ou iloa o lana Afioga, lana faalapotopotoga, ma lona agaga ua maua mai ai tagata matuā agalelei faapena! E mautinoa lava, o le aao faaola o Ieova e masani ona faaalia e ala mai i a i latou o loo tatou auaufaatasi i ai.

Faatumulia i le Lotofaafetai

Sa lē faigofie loʻu olaga i taimi uma, ma e lē o faigofie foʻi nisi o vala o loʻu olaga i le taimi nei. Ae e anoanoaʻi mea e ao ai ona ou faafetai—o mea e olioli ai i le faiva, le alofa ma le agalelei o le toʻatele o uso ma tuafāfine Kerisiano, le tausiga alofa a le faalapotopotoga a Ieova, o upu moni matagofie mai le Tusi Paia, le faamoemoe e toe faatasi ma ē pele pe a toe faatutūina mai i latou, faapea ma manatunatuga i le 42 tausaga o loʻu faaipoipo atu i se auauna faamaoni a Ieova. Ae ma te leʻi faaipoipo, sa ou tatalo ai ina ia avea pea aʻu o se fesoasoani i laʻu tane ina ia tumau pea i le faiva faataimi atoa, lea sa matuā pele i a te ia. Sa talia ma le agalelei e Ieova lena tatalo. O lea, ou te fia faaali atu ai loʻu lotofaafetai tele i a Ieova e ala i loʻu faamaoni pea i a te ia.

E fiafia turisi e asiasi atu i motu o le Bahamas, ma e faaalu ai le faitau afe o talā e ō mai ai ma fiafia i le tele o mea mananaia o le teropika. O le faia o le filifiliga e auauna i a Ieova i so o se mea lava e faasino mai e lana faalapotopotoga, ua mafai ona ou olioli ai i le faimalaga mai i le tasi pito o nei motu i le isi pito, i le folafolaina atu o le tala lelei o le Malo o le Atua. Ae e sili ona tāua, ua oo ai ina ou iloa ma faatāuaina le alofa o tagata aupito sili ona lelei mai tagata faaleuō i motu ia o le Bahamas.

Ou te matuā faafetai lava i ē na aumaia le upu moni i oʻu mātua, ma la totōina i loʻu mafaufau ma loʻu loto a o oʻu laʻitiiti se faanaunauga e saʻili muamua le Malo o le Atua. E mafai foʻi e auauna talavou a Ieova i aso nei ona maua le tele o faamanuiaga pe afai e latou te ulu atu i le “faitotoa lautele” e taʻitaʻia ai i avanoa sili e faalauteleina ai le faiva. (1 Korinito 16:9) O le a faatumulia foʻi oe i le lotofaafetai pe afai e te faaaogāina lou ola e āva ai i ‘le Atua o atua,’ o Ieova.—Teuteronome 10:17; Tanielu 2: 47.

[Ata i le itulau 24]

I le galuega i auala i Victoria, B.C., i le 1944

[Ata i le itulau 24]

Sa ma auai ma George i le Aʻoga o Kiliata i le 1946

[Ata i le itulau 25]

I maʻua ma George i luma o le fale o misionare i Nassau, Bahamas, i le 1955

[Ata i le itulau 26]

Le fale o misionare i Deadman’s Cay, o iinā na ma auauna ai mai le 1961 i le1972