Ia Avea o se ʻAufaigaluega Olioli o le Seleselega!

“E tele le saito e seleseleina, a o le au fai galuega e toaitiiti ia; o lea ia outou aioi atu ai i le Alii e ana le saito e seleseleina, ina ia aauina mai e ia ni e galulue i lana saito e seleseleina.”—MATAIO 9:37, 38.

1. O le ā e fesoasoani i a i tatou ina ia faamalolosi ai pea i le faia o le finagalo o le Atua?

PE A tatou toe mafaufau i le aso na papatisoina ai i tatou e avea o se tasi o auauna a Ieova, e tusa lava pe leʻi leva tele atu po ua loa foʻi tausaga talu ona tupu o lena mea, ae atonu e foliga mai e pei lava na faatoʻā tupu ananafi. Na oo ina avea le vivii atu i a Ieova, ma taulaʻiga o lo tatou olaga tuuina atu. Ina ua tatou faatauina mai le taimi avanoa e fesoasoani ai i isi ia faalogo ma atonu e taliaina ai le feʻau o le Malo, sa avea ai le auaunaga olioli i a Ieova, ma taulaʻiga autū o o tatou manatu. (Efeso 5:15, 16) E oo mai i aso nei, ua tatou iloa le vave tele o le alu o le taimi pe a tatou pisi, ‘o loo alualu pea ona faamalolosi i le galuega a le Alii.’ (1 Korinito 15:58) E ui ina tatou fetaiaʻi ma faafitauli, ae o lo tatou olioli i le faia o le finagalo o Ieova e uunaʻia ai i tatou e faaauau pea ona galulue.—Neemia 8:10.

2. O le ā e saosaolaumea i le mauaina o le olioli lea tatou te tofo i ai i le galuega o le seleselega faafaatusa?

² I lo tatou avea o ni Kerisiano, ua tatou auai ai i se galuega o le seleselega faafaatusa. Sa faatusa e Iesu Keriso le aoaoina o tagata taʻitoʻatasi mo le ola e faavavau, i se seleselega. (Ioane 4:35-38) Talu ai o loo faia sa tatou vaega i lena galuega o le seleselega, o le a avea ai o se faalaeiauga le iloiloina o le olioli na iai i uluaʻi Kerisiano sa galulue i le seleselega. O le a tatou autaluina vala e tolu o loo saosaolaumea i le mauaina o le olioli lea tatou te tofo i ai i le galuega o le seleselega i aso nei. O nei vala o (1) la tatou feʻau o le faamoemoe, (2) le taulau manuia o la tatou saʻiliʻiliga, ma le (3) o tatou uiga faatupu filemu o se ʻaufaigaluega o le seleselega.

Ua Aauina Atu o se ʻAufaigaluega o le Seleselega

3. O le ā le māfuaaga na olioli ai uluaʻi soo o Iesu?

³ Maʻeu se suiga o olaga o le uluaʻi ʻaugalulue o le seleselega—aemaise aposetolo faamaoni e toʻa 11 o Iesu—i le aso o le 33 T.A. ina ua latou agaʻi atu i le mauga o Kalilaia e feiloaʻi i le Keriso ua toetū mai! (Mataio 28:16) Atonu sa auai i lena faatasiga “le au uso e lima selau ma ona tupu.” (1 Korinito 15:6) Sa avea pea o se faamanatu iā i latou le poloaʻiga na tuuina atu i ai e Iesu. Na ia fetalai atu i a i latou: “Ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo, ma papatiso atu ia te i latou i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia; ia outou aʻoaʻo atu i a te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou.” (Mataio 28:19, 20) E ui i sauāga ogaoga, ae na latou matuā olioli i le galuega o le seleselega, a o latou vaavaai atu o faavaeina faapotopotoga a soo o Keriso, i lea vaipanoa ma lea vaipanoa. Mulimuli ane, ‘sa talaʻia atu le tala lelei i tagata uma lava i le lalolagi uma.’—Kolose 1:23; Galuega 1:8; 16:5.

4. O ā tulaga sa iai ina ua aauina atu soo o Keriso?

 ⁴ I se taimi i le tau amatamataga o lana faiva i Kalilaia, na faatonuina ai e Iesu ona aposetolo e toʻa 12 ma aauina atu i latou aemaise lava ina ia faalauiloa atu: “Ua latalata mai le malo o le lagi.” (Mataio 10:1-7) O ia lava foʻi na “faataamilo . . . i aai uma ma faoa aai [o Kalilaia], ua aʻoaʻo i o latou sunako, ma talaʻi i le tala lelei o le malo, ua ia faamalolo foi i maʻi uma, ma maʻi tiga uma o le nuu.” Sa mutimutivale le alofa o Iesu i le motu o tagata “ona ua lailoa i latou ma tuulafoaiina, e pei o mamoe e leai so latou leoleo.” (Mataio 9:35, 36) I lona matuā ootia, na ia fetalai atu ai i ona soo: “E tele le saito e seleseleina, a o le au fai galuega e toaitiiti ia; o lea ia outou aioi atu ai i le Alii e ana le saito e seleseleina [Ieova le Atua], ina ia aauina mai e ia ni e galulue i lana saito e seleseleina.” (Mataio 9:37, 38) O le iloiloina e Iesu o le manaʻoga mo ni ē galulue i le seleselega, sa tutusa lelei ma lona iloiloina a o iai i Iutaia, ina ua toe ono masina o loo totoe o lana faiva i le lalolagi. (Luka 10:2) I na taimi uma e lua, sa ia aauina atu ai ona soo e galulue i le seleselega.—Mataio 10:5; Luka 10:3.

La Tatou Feʻau o le Faamoemoe

5. O le ā le ituaiga o feʻau o loo tatou faalauiloaina atu?

⁵ O i tatou o auauna a Ieova i aso nei, ua tatou talia ma le olioli le valaau ina ia avea o ē galulue i le seleselega. O se vala ua sili ona saosaolaumea mai i lo tatou olioli, o lo tatou avatu lea o le feʻau o le faamoemoe i ē lotovaivai ma lotomomomo. I le pei o soo o Iesu i le uluaʻi senituri, maʻeu se faaeaga ua i a i tatou o le faalauiloa atu o le tala lelei—o se feʻau moni o le faamoemoe—i a i latou “ua lailoa . . . ma tuulafoaiina, e pei o mamoe e leai so latou leoleo”!

6. O le ā le galuega sa auai atu i ai le ʻauaposetolo i le uluaʻi senituri?

⁶ I le taulotoaʻiga o le uluaʻi senituri, sa pisi le aposetolo o Paulo i le talaʻia o le tala lelei. Ma na uigā moni lana galuega o le seleselega, auā ina ua tusi atu i Kerisiano i Korinito i le pe tusa o le 55 T.A., na ia faapea atu: “Le au uso e, ou te faailoa atu ia te outou le tala lelei na ou folafolaina atu ia te outou, na outou talia foi, o loo tumau i ai foi outou.” (1 Korinito 15:1) Sa avea le ʻauaposetolo ma isi uluaʻi Kerisiano o ni tagata galulue maelega i le seleselega. E ui e lē o taʻu maia e le Tusi Paia i a i tatou pe toʻafia aposetolo na ola i lena vaitaimi o mea tutupu uigaese, lea na faaiʻuina i le faaumatiaga o Ierusalema i le 70 T.A., ae ua tatou iloa, sa talaʻi atu pea le aposetolo o Ioane i le tusa ma se 25 tausaga mulimuli ane.—Faaaliga 1:9.

7, 8. O le ā le feʻau o le faamoemoe ua faalauiloaina atu e auauna a Ieova i se uiga ua sili atu nei ona faanatinati na i lo se isi lava taimi?

⁷ Ona sosoo ane lea o senituri sa pulepuletutū ai taʻitaʻi lotu a Kerisinetoma, le “tagata [aposetate] o le agasala.” (2 Tesalonia 2:3, LT) Ae peitaʻi, a o agaʻi atu i le iʻuga o le senituri lona 19, na talia ai ma tauaveina e i latou o ē sa taumafai e faaōgatusa o latou olaga ma mataupu muamua o le Faa-Kerisiano, le feʻau o le faamoemoe, ma folafola atu ai le Malo. O le mea moni, talu mai le uluaʻi lomiga (Iulai 1879), ua faaaofia ai i le ulutala o lenei mekasini upu nei “Folafolaina le Faatasi Mai o Keriso,” “Folafolaina le Malo o Keriso,” po o le “Faasilasilaina le Malo o Ieova.”

⁸ Na faavaeina le Malo faalelagi o le Atua e ala mai i a Iesu Keriso i le 1914, ma o loo tatou folafolaina atu nei le feʻau o le faamoemoe i se tulaga ua sili atu ona faanatinati na i lo o se isi lava taimi muamua atu. Aiseā? Talu ai, o se tasi o faamanuiaga o le pulega o le Malo, o le iʻuga lea ua matuā lalata mai o lenei faiga amioleaga o mea. (Tanielu 2:44) O le ā se isi feʻau e sili atu ona lelei na i lo lena? Ma o le ā se isi olioli e sili atu ona lelei tatou te maua, na i lo le faia o se sao i le faasilasilaina o le Malo a o leʻi gāpā le “puapuaga tele”?—Mataio 24:21; Mareko 13:10.

Se Saʻiliga Manuia

9. O le ā le faatonuga na tuuina atu e Iesu i ona soo, ma na faapefea ona tali mai tagata i le feʻau o le Malo?

⁹ O le isi pogai o lo tatou olioli o ni ē galulue i le seleselega, o le taulau manuia lea o la tatou saʻiliga mo i latou ua fai ma soo ma auai mai i a i tatou i le galuega o le seleselega. I tuā i le 31-32 T.A., na faatonuina ai e Iesu ona soo e faapea: “O se aai po o se faoa aai tou te oo atu i ai, ia fesili po o ai se i ai ua tatau.” (Mataio 10:11) Sa lē o tagata uma na tatau i ai le feʻau o le Malo, e pei ona faaalia i la latou tali mai i ai. Ae ui i lea, sa talaʻia  ma le maelega e soo o Iesu le tala lelei i so o se mea lava na maua i ai tagata.

10. Na faapefea ona faaauau e Paulo lana saʻiliga mo ē na tatau i ai?

¹⁰ Ina ua maliu Iesu ma toetū mai, sa faaauau pea ona malosi le saʻiliga mo ē ua tatau i ai. Sa felafolafoaʻi Paulo ma tagata Iutaia i totonu o lo latou sunako, faapea foʻi i tagata sa ia feiloaʻi atu i ai i le malae i Atenai. Ina ua ia molimau atu i le Areopako i lena aai o Eleni, “ua pipii mai nisi tagata ia te ia, ma ua talitonu mai; e i ai Taionusio le Areopako, ma le fafine ua igoa ia Tamari, o isi foi faatasi ma i laua.” Po o fea lava sa agaʻi atu i ai Paulo, sa avea ai foʻi o ia o se faaaʻoaʻoga lelei i le talaʻi atu “i luma o le nuu, atoa foi ma lea fale ma lea fale.”—Galuega 17:17, 34; 20:20.

11. O ā metotia mo le faatinoina o le faiva sa faaaogā i tausaga ua mavae?

¹¹ A o faagasolo le faitau sefulu o tausaga faaiʻuiʻu o le senituri lona 19, sa auai ma le maelega Kerisiano faauuina i le saʻilia o ē ua tatau i ai. Na taʻua i se mataupu sa faaulutalaina “Ua Faauuina e Talaʻi Atu,” i le Zion’s Watch Tower o Iulai/Aokuso 1881, e faapea: “O le talaʻiga o le tala lelei . . . o loo faia ‘i e ua tigaina [“agamalu,” NW]’—i latou o loo naunau ma e mafai ona faalogo mai, ina ia tupu ai mai i a i latou le tino o Keriso, o suli faatasi ma ia.” Sa masani ona feiloaʻi atu le ʻaufaigaluega a le Atua mo le seleselega, i tagata a o faatoʻā tūʻua mai a latou lotu, ma tuu atu i a i latou sāvali o loo iai ni feʻau faale-Tusi Paia sa fuafuaina e faaosofia ai se tali fiafia mai a nei tagata ua tatau i ai. Ina ua māeʻa ona iloiloina ma le totoʻa le uigā o lenei metotia tau molimau atu, na faalaeiauina e le Watch Tower o Me 15, 1903, le ʻaufaigaluega o le seleselega ina ia latou tufatufa atu sāvali “mai lea fale i lea fale, i taeao o Aso Sa.”

12. Ua faapefea ona tatou faateleina le uigā i la tatou galuega talaʻi? Ia faataʻitaʻi.

¹² I tausaga talu ai nei, ua tatou faalautele atu ai la tatou faiva e ala i le faafesootaʻia o tagata i isi nofoaga e ese mai i o latou aiga. Ua faamaonia le aogā o lenei metotia i atunuu o loo ua avea ai tulaga tau i le tamaoaiga, ma le saʻilia o mea e faafiafia ma mālōlō i ai, ma itu o le ō ese o tagata mai i o latou aiga i taimi e masani ona tatou asiasi atu i ai. A o mātauina e se tuafafine Molimau i Egelani ma lana paga, e masani lava ona toe foʻi ese atu tagata i pasi, ina ua uma sa latou tafaoga i nofoaga e lalata i le sami, sa la taumafai loa e lototetele ma ō atu i na pasi ina ia ofo atu i le pasese, lomiga o Le Olomatamata ma le Ala Mai! E tasi le masina, ae na la tufatufaina ai kopi e 229. Ua la faamatala mai: “E leai ma so ma fefefe e molimau atu i nofoaga e lalata i le sami, i oganuu o pisinisi, po o se isi lava luʻi ma te ono fesagaʻia, talu ai ua ma iloa o loo faatasi mai pea Ieova i a i maʻua.” Sa la amataina se ala mekasini, amata se suʻesuʻega faale-Tusi Paia, ma ua auai uma nei i laʻua i le auaunaga faapaeonia lagolago.

13. O le ā se fetuutuunaʻiga i la tatou faiva ua manaʻomia nei i nisi nofoaga?

¹³ A o faaauau pea le saʻiliga mo ē ua tatau i ai, e iai nisi nofoaga e ono manaʻomia lava ona toe tilofaʻia ai la tatou faiva. E ui ina toʻatele Molimau ua masani i le talaʻi atu mai lea fale i lea fale i taeao o Aso Sa, ae i nisi vaipanoa ua latou iloa ai, o le vave ona asiasi atu i aiga o tagata, e faalēuigā tele talu ai atonu o loo faia mālōlōga a tagata  o aiga. O le toe fetuutuunaʻi la o la latou faasologa, ua toʻatele ai Molimau e ō atu i se taimi faaaoauli o le aso, pe atonu i le taimi pe a uma a latou sauniga faa-Kerisiano. Ma ua mautinoa le fuatele mai o lenei auala. I le tausaga talu ai, na oso aʻe ai le aofaʻi o ē folafola le Malo i le 2.3 pasene. Ua faamamaluina ai i lenei mea le Matai o le seleselega ma olioli ai o tatou loto.

Ia Tausisia Pea le Filemu i le Galuega o le Seleselega

14. O le ā le uiga faaalia e tatou te faaoo atu ai la tatou feʻau, ma aiseā?

¹⁴ O le isi māfuaaga mo lo tatou olioli, e fesootaʻi ma le uiga faatupu filemu lea tatou te faaalia i le galuega o le seleselega. Na fetalai Iesu: “A outou ulufale atu i se aiga, ia outou ofo alofa atu i ai. Pe afai foi ua tatau lea aiga, ia oo atu i ai la outou faamanuia.” (Mataio 10:12, 13) O le faatalofa faa-Eperu ma lona upu e tutusa i ai i le gagana Eleni a le Tusi Paia, e faaoo uma mai ai le manatu ‘Ia e manuia.’ O le uiga māfana lena e taʻitaʻia ai a tatou upu e talanoa atu ai i tagata a o tatou talaʻia le tala lelei. E tatou te faamoemoe ina ia latou talia lelei mai le feʻau o le Malo. Mo i latou e faia faapea, o loo iai se faamoemoe o le faia o se leleiga ma le Atua a o latou salamō mai a latou agasala, ia liliu ese, ma faia lona finagalo. O le iʻuga, o le a iai le filemu ma le Atua lea e taʻitaʻia atu ai i le ola e faavavau.—Ioane 17:3; Galuega 3:19; 13:38, 48; 2 Korinito 5:18-20.

15. E mafai faapefea ona tatou tausisia pea se uiga filemu pe a tatou fetaiaʻi ma se tali lē lelei mai i la tatou galuega talaʻi?

¹⁵ E mafai faapefea ona tatou tausisia pea lo tatou filemu pe a lē talia lelei maia i tatou? Na faatonu mai Iesu: “Afai ua le tatau [le aiga], ia toe foi mai ai ia te outou la outou faamanuia.” (Mataio 10:13) O le tala a Luka e faatatau i le aauina atu o soo e 70, o loo aofia ai ma le fetalaiga a Iesu e faapea: “Pe afai o i ai le tagata o le manuia [“filemu,” NW], e oo atu ia te ia la outou faamanuia; a leai, e toe foi mai ai ia te outou.” (Luka 10:6) Pe a tatou talanoa atu i tagata e uiga i le tala lelei, e talafeagai ona tatou faia faapea i se uiga fiafia ma le filemu. O se tali lē fiafia, se faitioga, po o se faamatalaga lē agalelei e faia mai e le tagata e ona le fale, o le a na ona avea o se avanoa e ‘toe foi mai ai ia i tatou’ le feʻau o le filemu. Peitaʻi, e aunoa ma se tasi o nei mea e aveesea ai lo tatou filemu, o se fua o le agaga paia o Ieova.—Kalatia 5:22, 23.

Se Sini Lelei mo Ē Galulue i le Seleselega

16, 17. (a) O le ā lo tatou sini pe a faia toe asiga? (e) E mafai faapefea ona tatou fesoasoani i ē o loo iai ni a latou fesili faale-Tusi Paia?

¹⁶ I le avea o i tatou o ni tagata galulue i le seleselega, ua tatou fiafia ai e fai sa tatou vaega i le aoaoina o tagata mo le ola e faavavau. Ma e maʻeu  so tatou olioli pe a tali lelei mai se tagata o loo tatou talaʻi atu i ai, ua manaʻo e fia iloa atili, ma faamaonia le avea o ia o se “tagata o le manuia [“filemu,” NW]”! Atonu pe o tele ni ana fesili faale-Tusi Paia ma ua tatou iloa e faigatā ona tali na fesili uma i se asiasiga se tasi. Talu ai atonu e lē talafeagai le soona faaumiumi ona nofo i le uluaʻi asiasiga, o le ā la e mafai ona fai? E mafai ona tatou faataatia se sini e pei o lea na faatū atu i le tusa ma le 60 tausaga ua tuanaʻi.

¹⁷ “E tatau i molimau uma a Ieova ona sauniuni e faia ni suʻesuʻega faataʻitaʻi i le Tusi Paia.” O le faamatalaga lena sa iai i le tamaʻitusi lona tolu o tamaʻitusi mo faatonuga sa faaulutalaina Model Study, lea na lolomiina mai le tausaga e 1937 e oo atu i le 1941. Sa taʻua atili e faapea: “E tatau i tagata talaʻi uma lava [o le Malo] ona mataalia e fesoasoani atu i vala taʻitasi e mafai ai, i tagata ua alofagia, o loo faaalia le naunau i le feʻau o le Malo. E tatau ona toe asia nei tagata, ia taliina fesili eseese . . . , ona amata lea o se suʻesuʻega faataʻitaʻi . . . i se vave e te mafaia ai.” Ioe, o lo tatou sini i le faia o toe asiga, ina ia amata se suʻesuʻega faale-Tusi Paia i se aiga, ma ia faia e lē aunoa. * O le faaalia o se uiga faaleuō ma se manatu alofa atu i le tagata fiafia, e vave lava ona uunaʻia ai i tatou e sauniuni lelei ma faia ma le uigā le suʻesuʻega.

18. E mafai faapefea ona tatou fesoasoani i ē fou ina ia avea ma soo o Iesu Keriso?

¹⁸ O le fesoasoani a le tusi o Le Poto e Taʻitaʻia ai i le Ola e Faavavau ma polosiua e pei O le ā e Manaomia e le Atua Mai ia i Tatou?, ua mafai ai ona tatou faia ma le uigā ni suʻesuʻega faale-Tusi Paia i aiga, ma faia ai se vaega i le fesoasoani atu i tagata fou loto naunau ina ia avea ma soo. A o tatou saʻili e faataʻitaʻi atu i le Faiaʻoga Sili, o Iesu Keriso, e mautinoa o le a faataʻitaʻi mai foʻi na tagata suʻesuʻe o le Tusi Paia, i o tatou uiga filemu ma le fiafia, lo tatou faamaoni, ma lo tatou faaaloalo mo tapulaa ma taʻiala a Ieova. Pe a tatou fesoasoani atu i ē fou e taliina a latou fesili, seʻi o tatou faia foʻi mea tatou te mafai ina ia aʻoaʻoina ai i latou i le auala e mafai ona latou tali atu ai i tagata e fesiligia maia i latou. (2 Timoteo 2:1, 2; 1 Peteru 2:21) I lo tatou galulue ai i le seleselega faafaatusa, e mautinoa lava e mafai ona tatou olioli ona ua iai se faatatauga e 4,766,631 suʻesuʻega faale-Tusi Paia i aiga na faia i le lalolagi aoao i le tausaga faaleauaunaga na seʻi mavae atu. E sili atu ona tatou olioli pe afai o loo tatou aofia totino ai i le ʻaufaigaluega o le seleselega o ē o loo iai so latou sao i le galuega o le faia o suʻesuʻega faale-Tusi Paia i aiga.

Ia Olioli Pea i le Seleselega

19. Aiseā na pogai ai ona iai ni māfuaaga lelei mo le olioli i le seleselega i le taimi o le faiva a Iesu, faapea foʻi le taimi mulimuli ane?

¹⁹ Sa iai māfuaaga lelei mo le olioli i le seleselega i le taimi o le faiva a Iesu ma mulimuli ane ai. E toʻatele na talia lelei le tala lelei. Na sili ona tele le olioli i le Penetekoso o le 33 T.A., ina ua iai se toʻa 3,000 o ē na talia le taʻitaʻiga a Peteru, na latou mauaina le agaga paia o Ieova, ma avea o se vaega o le nuu o le Atua, le Isaraelu faaleagaga. O le mea moni, na faaauau pea ona toʻatele lo latou aofaʻi, ma faateleina lo latou olioli a o “faaopoopoina . . . e le Alii [“Ieova,” NW] i aso fai soo o e ua faaolaina.”—Galuega 2:37-41, 46, 47; Kalatia 6:16; 1 Peteru 2:9.

20. O le ā ua atili ai ona faateleina lo tatou olioli i la tatou galuega o le seleselega?

²⁰ I lena taimi, sa faamaonia ai le moni o le valoaga a Isaia: “Ua e [Ieova] faatoateleina le nuu, ua e faateleina lo latou fiafia, latou te fiafia i ou luma, e pei ona fiafia i le seleselegāsaito, e pei  ona olioli o i latou o e tufatufa vete.” (Isaia 9:3) E ui o lea ua tatou vaaia nei o le mea moni lava ua atoa le faitau aofaʻi o le ‘nuu ua faatoateleina’ o ē faauuina, ae o loo faateleina lo tatou olioli a o tatou mātauina le aofaʻiga o isi tagata galulue o le seleselega o loo faatuputupulaʻia pea i lea tausaga ma lea tausaga.—Salamo 4:7; Sakaria 8:23; Ioane 10:16.

21. O le ā o le a tatou talanoaina i le mataupu o sosoo mai?

²¹ E mautinoa lava le i a i tatou o māfuaaga tatau e olioli ai pea i le galuega o le seleselega. O la tatou feʻau o le faamoemoe, o la tatou saʻiliga mo ē ua tatau i ai, ma lo tatou uiga faatupu filemu—o nei vala uma ua aumaia ai i a i tatou le olioli o ni tagata galulue i le seleselega. Peitaʻi, ua vave ona uunaʻia ai le tali tetee mai o le toʻatele. Na oo i le aposetolo o Ioane lena mea. Sa faafalepuipuiina o ia i le motu o Patamo “ona o le [“tautala i le,” NW] afioga a le Atua ma le mau ia Iesu.” (Faaaliga 1:9) E mafai la faapefea, ona tatou tausisia pea lo tatou olioli a o fesagaʻi ma sauāga ma teteega? O le ā se mea o le a fesoasoani i a i tatou e onosaia ai le faaauau pea ona faauamaaʻa o le toʻatele o tagata o loo tatou talaʻi atu nei i ai? O loo ofoina mai e la tatou mataupu o sosoo mai se fesoasoani faale-Tusi Paia i le taliina o nei fesili.

[Faamatalaga pito i lalo]

O le a Faapefea Ona E Tali?

• O le ā le galuega o le seleselega faafaatusa?

• O le ā le ituaiga o feʻau lea tatou te faalauiloa atu?

• Aiseā ua taulau manuia ai la tatou saʻiliga mo ni soo?

• E faapefea ona tatou tausisia pea le filemu i le galuega o le seleselega?

• Aiseā e tatou te olioli ai pea i le seleselega?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 12]

Le talaʻiga i le senituri muamua ma le senituri lona 20

[Ata i le itulau 13]

I le pei o Paulo, ua faapena ona taumafai le ʻaufaigaluega o le seleselega i aso nei, ina ia oo atu i tagata i so o se vaipanoa

[Ata i le itulau 13]

Ia folafola atu le tala lelei ma se uiga fiafia