Ia Faamalolosi i le Galuega o le Seleselega!

“O e lulu saito ma loimata, latou te seleseleina ma le alaga fiafia.”—SALAMO 126:5.

1. Aiseā e “aioi atu ai i le Alii e ana le saito e seleseleina, ina ia aauina mai e ia ni e galulue” i aso nei?

INA ua mavae le talaʻiga faataamilo lona tolu a Iesu Keriso i Kalilaia, sa ia fetalai atu i ona soo: “E tele le saito e seleseleina, a o le au fai galuega e toaitiiti ia.” (Mataio 9:37) O le tulaga foʻi lena sa iai i Iutaia. (Luka 10:2) Talu ai o le mea moni lena sa iai i le toetoe 2,000 tausaga ua mavae, o le ā la le tulaga o iai i aso nei? A o faagasolo le tausaga faaleauaunaga na seʻi mavae atu nei, sa faamalolosi ai i le galuega o le seleselega faafaatusa, le silia i le 6,000,000 Molimau a Ieova, i le lotolotoi o le 6,000,000,000 o le aofaʻi o tagata i le lalolagi, o le toʻatele o na tagata “ua lailoa i latou ma tuulafoaiina, e pei o mamoe e leai so latou leoleo.” O le timaʻiga la a Iesu ina ia “aioi atu . . . i le Alii e ana le saito e seleseleina, ina ia aauina mai e ia ni e galulue i lana saito e seleseleina” e talafeagai foʻi i aso nei e pei ona sa iai i senituri ua mavae.—Mataio 9:36, 38.

2. O le ā le itu ua taulaʻi mai ai manatu o tagata i a i tatou?

² Ua tali mai Ieova le Atua, le Matai o le seleselega, i le talosaga ina ia aauina mai atili ni ē galulue. Ma e maʻeu se olioli i le auai atu ai i lenei galuega o le seleselega ua faatonutonuina e le Atua! E ui ina toʻaitiiti lo tatou aofaʻi pe a faatusatusa atu i atunuu, ae ua avea lo tatou sao maelega i le galuega talaʻi o le Malo ma le saʻilia o soo, ma itu ua taulaʻi mai ai manatu o le lalolagi i a i tatou. E tele atunuu ua taʻua soo ai i tatou i vaega o faasalalauga. O le tuʻituʻi pe faatatagi le logo o le faitotoʻa o se fale, i se ata o loo faaali i le televise, e faatupu aʻe ai se tala e faapea  o Molimau a Ieova lea o loo i le faitotoʻa. Ioe, ua matuā lauiloa i lenei lona 21 senituri, la tatou galuega faa-Kerisiano o ni ē galulue i le seleselega faafaatusa.

3. (a) E faapefea ona tatou iloa, sa mātauina le galuega talaʻi o le Malo i le uluaʻi senituri? (e) Aiseā e mafai ai ona tatou faapea atu, o loo lagolagoina e le ʻauagelu la tatou faiva?

³ Sa mātauina foʻi e le lalolagi, galuega o le talaʻia o le Malo i le uluaʻi senituri, ma latou sauāina ai ē na folafolaina atu le tala lelei. O le māfuaaga lea na tusi mai ai le aposetolo o Paulo: “O loʻu manatu ua tuuina atu i matou le au aposetolo e le Atua ia mulimuli, pei o e ua tofia ia oti; auā ua avea i matou [le ʻauaposetolo] ma mataaga i le lalolagi, o agelu atoa ma tagata.” (1 Korinito 4:9) Ua faapena foʻi i lo tatou finafinau o ni ē folafola atu le Malo e ui i sauāga, ona taulaʻi mai ai manatu o le lalolagi i a i tatou, ma e tāua i agelu lo tatou finafinau. Ua faapea mai le Faaaliga 14:6: “Na aʻu [le aposetolo o Ioane] iloa foi le tasi agelu ua lele i le taulotoaiga o le lagi, ua ia te ia le tala lelei faavavau e folafola atu i e nonofo i le lalolagi, i atunuu uma, ma ituaiga, ma gagana eseese, ma nuu.” Ioe, o loo lagolagoina e le ʻauagelu la tatou faiva—la tatou galuega o le seleselega!—Eperu 1:13, 14.

“E Inosia”

4, 5. (a) O le ā le lapataʻiga na tuuina atu e Iesu i ona soo? (e) Aiseā “e inosia” ai auauna i aso nei a le Atua?

⁴ Ina ua aauina atu le ʻauaposetolo a Iesu e galulue i le seleselega, sa latou utagia lana faatonuga ina ia “atamamai [e] pei o gata, a ia fifilemu e pei o lupe.” Na fetalai atili Iesu: “Ia outou ma tagata; auā latou te tuuina atu outou i fono, ma latou sasa ia te outou i o latou sunako. E taʻitaʻiina atu foi outou i luma o alii ma tupu ona o aʻu, e fai ma molimau ia te i latou atoa ma nuu ese. . . . E inosia foi outou e tagata uma ona o loʻu igoa; a o lē tumau seia oo atu i le gataaga, e faaolaina o ia.”—Mataio 10:16-22.

⁵ “E inosia” i tatou i aso nei talu ai “o le lalolagi uma o loo nofo toilalo i loo leaga,” o Satani le Tiapolo, o le fili autū o le Atua ma Ona tagata. (1 Ioane 5:19) O loo mātau mai e o tatou fili lo tatou olaola faaleagaga, peitaʻi e mumusu e amanaʻia le mea moni e faapea, o Ieova e māfua ai lea tulaga. O loo iloa mai e tagata tetee o tatou foliga fiafia a o tatou auai ma le olioli i le galuega o le seleselega. Ua latou maofa i lo tatou autasi! O le mea moni, atonu latou te ioeina lava ma le musuā lena mea pe a latou ō atu i se isi atunuu ma iloa ai, o le galuega lava lea e tasi o loo faia e Molimau a Ieova, e pei ona mātauina ai i lo latou lava atunuu. Ioe, ua tatou iloa, o le a oo mai le taimi atofaina a Ieova, e matuā lauiloa ai, e oo lava i o tatou fili, e faapea o Ieova lē o loo lagolagoina ma faapogaia lo tatou autasi.—Esekielu 38:10-12, 23.

6. O le ā le faamautinoaga ua i a i tatou a o auai i le galuega o le seleselega, ae o le ā le fesili ua lāgā ai?

⁶ Ua foaʻi atu e le Matai o le seleselega i lona Alo, o Iesu Keriso, “le pule uma lava i le lagi ma le lalolagi.” (Mataio 28:18) O lea la ua faaaogāina e Ieova, Iesu na te faatonutonuina le galuega o le seleselega, e ala mai i agelu i le lagi ma le “auauna faamaoni ma le mafaufau” o ē faauuina o loo iinei i le lalolagi. (Mataio 24:45-47; Faaaliga 14:6, 7) Ae mafai faapefea ona tatou onosaia teteega a le fili, ma tausisia pea lo tatou olioli a o tatou faamalolosi i le galuega o le seleselega?

7. O le ā le vaaiga e tatau ona tatou taumafai e tausisia pea pe a teena pe sauāina i tatou?

 ⁷ Pe a tatou fesagaʻi ma teteega pe oo lava ina sauāina tuusaʻo i tatou, seʻi o tatou saʻili atu mo le fesoasoani a le Atua ina ia tatou tausisia ai pea se vaaiga e pei ona sa iai i a Paulo. Na ia tusi mai: “O loo agateleina i matou, matou te upu lelei atu; o loo sauaina i matou, matou te onosai; o loo faifaia i matou, matou te aioi atu.” (1 Korinito 4:12, 13) O le uiga lenei, faatasi ai ma le faautauta a o auai i la tatou faiva i le lautele, e suia ai i nisi taimi uiga faaalia o ē tetee mai i a i tatou.

8. O le ā le faalaeiauga ua e maua mai fetalaiga a Iesu o loo faamauina i le Mataio 10:28?

⁸ E tusa lava po o le faamataʻu mai o le oti, e lē mafai ona mate ai lo tatou maelega o ni ē galulue i le seleselega. E tatou te folafola atu ma le lē fefefe le feʻau o le Malo i se tulaga faalauaʻitele e mafai ai. Ma e faalaeiauina i tatou mai fetalaiga a Iesu e faapea: “Aua foi tou te matatau i e fasioti le tino, a e latou te le mafaia ona fasioti le agaga; a e lelei ona outou matatau i le ua mafai ona fano ia te ia le agaga atoa ma le tino i Kēna.” (Mataio 10:28) Ua tatou iloa o lo tatou Tamā faalelagi o ia Lē na Foaʻi maia le ola. E na te tauia i latou o ē tausisia pea le faamaoni i a te ia ma faamalolosi ma le faamaoni i le galuega o le seleselega.

Se Feʻau Faasaoola

9. Na faapefea ona tali atu nisi i upu a Esekielu, ma o faapefea ona tupu se mea faapena i aso nei?

⁹ Ina ua folafola atu ma le loto tele e le perofeta o Esekielu le feʻau a Ieova i “nuu fouvale”—o malo o Isaraelu ma Iuta—sa iai nisi tagata na fiafia e faalogologo i mea na ia fai atu ai. (Esekielu 2:3) Na fetalai Ieova: “Faauta foi, ua tusa oe ia te i latou ma se pese mālie a le ua leo mālie, ma lē ta mālie i le laaupese.” (Esekielu 33:32) E ui sa latou fiafia i upu a Esekielu, ae na lē taulau ona latou utagiaina. O le ā o loo tupu i aso nei? A o faalauiloa atu ma le loto tele e le vaega totoe faauuina ma a latou aumea, feʻau a Ieova, e iai nisi e fia faalogologo i faamanuiaga o le Malo, ae latou te lē fia taliaina, e lē fia avea o ni soo, ma e lē fia auai i le galuega o le seleselega.

10, 11. I le ʻafa muamua o le senituri lona 20, o le ā sa faia e faalauiloa faalauaʻitele atu ai la tatou feʻau faasaoola, ma o ā iʻuga?

¹⁰ I le isi itu, e toʻatele ua tali lelei mai i le galuega o le seleselega, ma faia so latou sao i le faalauiloaina o feʻau a le Atua. Mo se faataʻitaʻiga, a o faagasolo se faasologa o tauaofiaga faa-Kerisiano mai le tausaga e 1922 e oo mai i le 1928, sa matuā manino lelei ai le folafolaina atu o feʻau tau faamasinoga mo le faiga o mea amioleaga a Satani. Sa faasalalauina e vaega faasalalau o leitiō nei  iʻuga malaia sa faalauiloaina i na fonotaga. Mulimuli ane, na tufatufa atu e tagata o le Atua, le faitau miliona o kopi sa lolomiina ai nei feʻau.

¹¹ I le faaiʻuiʻuga o le vaitausaga na amata mai i le 1930, na amataina ai se isi auala e faatino ai le galuega o le molimau atu—o savaliga sa faaaliali atu ai faamatalaga. Muamua lava, sa ʻulaina e tagata o Ieova ni pepa malō na faasilasila atu ai lauga i le lautele. Mulimuli ane, sa latou feuuaʻi solo pepa malō na tusia ai faaupuga e pei o le “Religion is a snare and a racket” (O lotu o se mailei ma o se faiga faapiʻopiʻo) ma le “Serve God and Christ the King” (Auauna i le Atua ma Keriso le Tupu).” A o latou fesavaliaʻi i magaala, sa taulaʻi ane i a i latou mata o tagata na ui ane. ‘Na telē se sao o lenei faiga i le uaʻi atu ai o manatu o le lautele i Molimau a Ieova, ma faalototeleina ai foʻi i latou,’ o le faamatalaga lena a se uso o lē sa auai e lē aunoa i lenei galuega i magaala pisi o Lonetona, i Egelani.

12. E lē gata i feʻau tau faamasinoga a le Atua, ae o le ā ua tatou faamatilatila atu foʻi i la tatou faiva, ma o ai ua aufaatasia nei i le talaʻia o le tala lelei?

¹² A o tatou faalauiloa atu feʻau tau faamasinoga a le Atua, ua tatou faamatilatila atu ai foʻi vala lelei o le feʻau o le Malo. O lo tatou molimau atu ma le loto tele i le lalolagi aoao ua fesoasoani lea i lo tatou saʻilia o ē ua tatau i ai. (Mataio 10:11) O le toʻatele o sui mulimuli o le vasega faauuina, sa latou tali mai i le valaau manino o le seleselega a o faagasolo vaitausaga na amata mai le 1920 e oo atu i le 1939. Ona sosoo lea ma se tauaofiaga i le 1935, ina ua taʻu mai se tala ofoofogia mo se “motu o tagata e toatele” o “isi mamoe” o le a faamanuiaina i le lumanaʻi i luga o le lalolagi parataiso. (Faaaliga 7:9; Ioane 10:16) Ua latou utagiaina feʻau tau faamasinoga a le Atua, ma oo ai ina latou aufaatasi atu ma ē ua faauuina i le talaʻia o le tala lelei faasaoola.

13, 14. (a) O le ā le faamāfanafanaloto e tatou te maua mai le Salamo 126:5, 6? (e) Pe afai e faaauau pea ona tatou lūlū ma faasūsū, o le ā se mea o le a tupu?

¹³ O se faamāfanafanaloto sili i le ʻaufaigaluega o le seleselega a le Atua, aemaise i latou o loo mafatia i sauāga, upu a le Salamo 126:5, 6 e faapea: “O e lulu saito ma loimata, latou te seleseleina ma le alaga fiafia. O le ua alu atu ma tagi fano, o loo ave le saito e lulu, e foi mai lava ia ma le alaga fiafia, o loo au mai ana fusi saito.” O upu a le faisalamo e faatatau i le lūlūina ma le seleseleina o saito, e faataʻitaʻia mai ai le tausiga alofa a Ieova ma lana faamanuia i le vaega totoe lea na  toe foʻi ane mai le ave faatagataotauaina i Papelonia anamua. Sa matuā faafiafiaina i latou ina ua toe faasaʻolotoina, ae atonu na maligi o latou loimata a o lūlūina le saito i eleele sa faatafunaina, lea sa leʻi toe galueaʻiina a o latou faaaunuua mo le 70 tausaga. Peitaʻi ane, o i latou na faaauau pea a latou galuega o le lūlūina ma galuega faafaugafale, sa fua mai a latou galuega ma faamalieina ai i lo latou tautigā.

¹⁴ Atonu e maligi o tatou loimata a o fetaiaʻi ma puapuaga pe fesagaʻi foʻi i tatou po o isi o tatou uso talitonu, ma ni mafatiaga ona o le faia o le amiotonu. (1 Peteru 3:14) I la tatou galuega o le seleselega, atonu e muamua tatou fesagaʻi ma faigatā ona e foliga mai e augapiu ma se iʻuga lelei o aliali mai i a tatou taumafaiga o loo fai i le faiva. Peitaʻi, pe afai e faaauau pea ona tatou lūlū ma faasūsū, e masani ona faatupuina e le Atua mea i se tulaga e tatou te leʻi faatalitalia. (1 Korinito 3:6) Ua faataʻitaʻia lelei mai lenei manatu i iʻuga o lo tatou tufatufaina atu o Tusi Paia ma lomiga faale-Tusi Paia.

15. Aumai se faaaʻoaʻoga o le aogā o lomiga faa-Kerisiano i le galuega o le seleselega.

¹⁵ Seʻi manatu i le faaaʻoaʻoga a se tamāloa e suafa i a Simi. Ina ua maliu lona tinā, sa ia maua ai i meatotino a lona tinā, le tusi Life—How Did It Get Here? By Evolution or by Creation? * Sa manaia lava lana faitau i ai. I se la talanoaga ma se Molimau na faafeiloaʻia o ia i le auala, na malie ai Simi e toe asi atu o ia, ma na iʻu ai i se suʻesuʻega faale-Tusi Paia. Na vave le agaʻigaʻi i luma faaleagaga o Simi, na tuuina atu o ia i a Ieova ma papatisoina. Sa ia taʻu atu i isi tagata o lona aiga mea sa ia aʻoaʻoina. O le iʻuga, na avea ai lona tuafafine ma lona uso o ni Molimau a Ieova, ma na mulimuli ane maua e Simi le faaeaga o le auauna o se tagata tauofo faataimi atoa i le Peteli i Lonetona.

Ua Sauāina ae Olioli

16. (a) Aiseā ua taulau manuia ai le galuega o le seleselega? (e) O le ā le lapataʻiga na tuuina mai e Iesu e faatatau i āuga o le tala lelei, ae o le ā le uiga e tatau ona tatou talanoa atu ai i tagata?

¹⁶ Aiseā ua taulau manuia ai faapea le galuega o le seleselega? Ona ua utagia e Kerisiano faauuina ma a latou aumea, faatonuga a Iesu: “O laʻu e fai atu ia te outou i le pouliuli, tou te taʻu atu lea i le malamalama; o le mea foi ua lagona i o outou taliga, ia outou talaʻi atu i luga o fale.” (Mataio 10:27) Peitaʻi ane, e mafai ona tatou faatalitalia faigatā, auā na lapataʻi mai Iesu: “E tuuina atu le uso e le uso ia oti, e tuuina atu foi le fanau e le tamā; e tutū atu foi le fanau i o latou matua ina ia fasiotia i latou.” Na fetalai atili Iesu: “Aua tou te manatunatu ua ou sau e avatu le filemu i le lalolagi; ou te lei sau e avatu le filemu, a o le pelu.” (Mataio 10:21, 34) Sa leʻi afio mai Iesu ma se fuafuaga ina ia fevaevaeaʻi ai aiga. Ae peitaʻi, o āuga na sa oo i nisi taimi i le tala lelei. O le tulaga foʻi lena i auauna a le Atua i aso nei. A o tatou asiasi atu i aiga, e leai so tatou faanaunauga e fia faaali atu se mea e fevaevaeaʻi ai. O lo tatou faanaunauga ina ia talia lelei e tagata taʻitoʻatasi le tala lelei. O lea la, e tatou te taumafai ai e talanoa atu i tagata uma lava o se aiga, i se uiga agalelei ma le tigā alofa, lea e māfua ai ona logoleleia la tatou feʻau i a i latou “ua saunia [“ma le tonu,” NW] i le ola faavavau.”—Galuega 13:48.

17. Ua faapefea ona faaesea i latou o ē sapasapaia le pule silisili ese a le Atua, ma o le ā se faaaʻoaʻoga o lenei mea?

¹⁷ Ua faaesea e le feʻau o le Malo i latou o ē sapasapaia le pule silisili ese a le Atua. Mo se faataʻitaʻiga, seʻi manatu i le auala na matilatila ese ai o tatou uso tapuaʻi, talu ai sa latou ‘avatu mea a Kaisara ia Kaisara; a o mea a le Atua na avatu i le Atua’ i le vaitaimi o pulega faa-Sosalisi a Siamani. (Luka 20:25) I se eseesega ma taʻitaʻi lotu faapea Kerisiano faatagafai sa aufaatasi ma lotu a Kerisinetoma, sa tutū mausalī ai auauna a Ieova, i le mumusu e solia mataupu silisili o le Tusi Paia. (Isaia 2:4; Mataio 4:10; Ioane 17:16) Na taʻua e le tamaʻitaʻi polofesa o Christine King, o ia o le tusitala o le tusi The Nazi State and the New Religions, e faapea: “E na o Molimau lava na lē taulau ai taumafaiga a le malo [o le ʻau Nasi] auā e ui i le faitau afe o ē na latou fasiotia, ae sa faaauau pea le galuega, ma i a Me 1945 sa olaola pea le galuega a Molimau a Ieova, ae ua leai lena o le pulega faa-Sosalisi a le malo.”

18. O le ā le uiga ua faaalia e tagata o Ieova e ui lava i sauāga?

¹⁸ E matuā mataʻina lava, le uiga sa faaalia e  tagata o Ieova a o latou fesagaʻi ma sauāga. A o faagaeetia faipule silisili i lo tatou faatuatua, ua latou faaleo mai foʻi lo latou maofa i le aunoa o ni uiga feitagaʻi ma le felotoaʻi i a i tatou. Mo se faataʻitaʻiga, e masani ona faaali mai e Molimau na sao mai le Fasiotiga Tagata a le ʻau Nasi (Holocaust), lo latou olioli ma le faamalieina pe a toe tepa i mea na tutupu i a i latou. Ua latou iloa na foaʻi atu e Ieova i a i latou le “matuā tele o le mana.” (2 Korinito 4:7) Ua mautinoa e le vaega faauuina o loo tatou faatasi nei, e faapea ‘ua tusia o latou igoa i le lagi.’ (Luka 10:20) Ua faatupuina e lo latou onosai se faamoemoe e lē mā ai, ma o le talitonuga mautinoa foʻi lena o le ʻaufaigaluega faamaoni o le seleselega, lea o loo faamoemoe e ola i le lalolagi.—Roma 5:4, 5.

Ia Finafinau i le Galuega o le Seleselega

19. O ā metotia aogā ua faaaogā i le faiva faa-Kerisiano?

¹⁹ E lē o iloa lava po o le ā le tele o se taimi o loo tuu mai e Ieova mo i tatou e auai atu ai i le galuega o le seleselega faafaatusa. Ae i le taimi nei, e ao ona teu i o tatou mafaufau, ua iai i le ʻaugalulue o le seleselega ni metotia patino mo le faatinoina o la latou galuega. E faapena foʻi ona tatou mautinoa, o le a aogā lo tatou faamaoni i le faaaogāina o auala ua uma ona faataʻitaʻia lelei i le talaʻiga. Na taʻu atu e Paulo i ona uso Kerisiano: “Ou te aioi atu ia te outou, ia outou faaaʻoaʻo ia te au.” (1 Korinito 4:16) Ina ua feiloaʻi Paulo ma toeaina Efeso i Meleto, sa ia faamanatu i a i latou e faapea, na te leʻi natia se mea mai le aʻoaʻo atu i a i latou “i luma o le nuu, atoa foi ma lea fale ma lea fale.” (Galuega 20:20, 21) Sa iloa e le aumea a Paulo, o Timoteo, metotia sa faaaogā e le aposetolo, ona ia taumafai ai lea e faamasani i ai Kerisiano i Korinito. (1 Korinito 4:17) Sa faamanuia e le Atua metotia tau aʻoaʻo atu a Paulo, o le a faapena foʻi ona ia faamanuia maia lo tatou finafinau i le talaʻia o le tala lelei i nuu uma, ma mai lea fale i lea fale, i toe asiga, i suʻesuʻega faale-Tusi Paia i aiga, ma so o se mea lava e mafai ona maua i ai tagata.—Galuega 17:17.

20. Na faaalia faapefea e Iesu le matuā telē o le seleselega faaleagaga o le a iai, ma ua faamaonia faapefea lenei mea i tausaga talu ai nei?

²⁰ Ina ua māeʻa ona molimau atu Iesu i se fafine Samaria e latalata i Sukara i le 30 T.A., ona ia taʻua lea o le seleselega faaleagaga. Na ia taʻu atu i ona soo: “Ina tepa ae ia o outou mata, ma vaavaai i le fanua ua sinasina mai nei i le seleselegāsaito. O lē selesele foi, e maua lana totogi, ma faaputu le fua e oo i le ola faavavau; ina ia faatau olioli o lē lulu saito ma lē selesele.” (Ioane 4:34-36) Atonu ua uma ona silafia e Iesu āuga o le la talanoaga ma le fafine Samaria, auā o lea ua toʻatele tagata ua faatuatua atu i a te ia talu ai le molimau a le fafine. (Ioane 4:39) I tausaga talu ai nei, e tele atunuu ua toe soloia a latou faasāsāga sa faia i Molimau a Ieova, po ua latou tuuina mai foʻi se faatagaga faaletulafono i a i latou, ma tatala mai ai fanua fou mo le seleseleina. O le iʻuga, e matuā telē le seleselega faaleagaga o loo faagasolo nei. O le mea moni, i le lalolagi atoa, ua tatou tofo i le ʻoa o faamanuiaga a o tatou auai pea ma le olioli i le seleselega faaleagaga.

21. Aiseā ua tatou maua ai se māfuaaga e faamalolosi ai o se ʻaufaigaluega fiafia o le seleselega?

²¹ Pe a matua le faatoʻaga ma ua tatau ona seleseleina, e ao ona faanatinati le gaoioi a le ʻaufaigaluega. E lē tatau ona faatuai ae galulue malosi loa. I aso nei, e manaʻomia ona tatou galulue ma le maelega faatasi ai ma se uiga faanatinati, talu ai o loo tatou ola i “ona po o le iuga.” (Tanielu 12:4) Ioe, o loo tatou fetaiaʻi ma puapuaga, peitaʻi e iai se seleselega e sili atu ona telē mo tagata tapuaʻi o Ieova. O le aso la lenei e olioli ai. (Isaia 9:3) Ona o i tatou o se ʻaufaigaluega fiafia, seʻi o tatou faamalolosi ai i le galuega o le seleselega!

[Faamatalaga pito i lalo]

O le a Faapefea Ona E Tali?

• Ua faapefea ona tali mai le Matai o le seleselega i le ʻaiʻoiga mo nisi tagata galulue?

• E ui lava ina “inosia” i tatou, ae o le ā le uiga e ao ona tatou tausisia pea?

• Aiseā ua tatou olioli ai e ui lava ina sauāina i tatou?

• Aiseā e tatau ai ona tatou faamalolosi i le galuega o le seleselega faatasi ma se uiga faanatinati?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 16, 17]

Ua lagolagoina e agelu i latou o loo auai i le seleselega faaleagaga

[Ata i le itulau 18]

O savaliga sa faaaliali ai faamatalaga, na avea ma itu e taulaʻi mai ai manatu o le toʻatele i le feʻau o le Malo

[Ata i le itulau 18]

E tatou te totō ma faasūsū, a o le Atua na te faatupuina