Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

“Ia Saili i le Filemu ma Tausisi i Ai”

“Ia Saili i le Filemu ma Tausisi i Ai”

“Ia Saili i le Filemu ma Tausisi i Ai”

“Afai e mafaia ia te outou, ia outou nofo lelei [“tausia le filemu,” NW] ma tagata uma lava.”—ROMA 12:18.

1, 2. O ā nisi o māfuaaga o le a lē tumau ai se filemu e faia e tagata?

SEʻI faaata i lou mafaufau se fale e lē malosi lona faavae, ua pala ona pou, ma ua tutulu mai le taualuga. Po o le a e fia alu atu ea e nofo ai ma avea ma ou fale? Ailoga. E tusa lava pe toe faafou le vali, ae o le a lē suia ai le mea moni, e lē o malosi le fausaga o le fale. E mautinoa lava, e lē umi ae malepe loa i lalo.

2 So o se filemu lava e faapogai mai i lenei lalolagi, e tai pei o lenā fale. O loo fau aʻe i se faavae e lē malosi—o folafolaga ma fuafuaga a le tagata, “e le o i ai se olataga.” (Salamo 146:3) O le talafaasolopito o mea na tutupu i aso ua tuanaʻi ua faaalia mai ai se faagasologa umi o feteenaʻiga i le va o atunuu, o ituaiga, ma vaega. E moni, e iai lava ni nai vaitaimi sa filemu ai, peitaʻi o le ā le ituaiga o filemu? Pe afai e fetauaʻi ni malo se lua, ona folafola mai lea ua iai le filemu, talu ai, a lē ona ua manumalo le tasi malo, pe ona ua iloa e malo uma e lua le leai o se aogā o le faaauau pea ona fetauaʻi, o le ā la lenā ituaiga o filemu? O loo tumau pea ona iai feitagaʻiga, o masalosaloga, ma le felotoaʻi lea sa māfua ai le taua. O se filemu e na ona faafoliga mai, o loo tau ina ‘vali e ufiufi ai’ lagona lotoa, e lē o se filemu e tumau.—Esekielu 13:10.

3. Aiseā ua ese ai le filemu o tagata o le Atua mai so o se filemu o loo faia e tagata?

3 E ui i lea, o loo iai le filemu moni i lenei lalolagi vatau. I fea? I soo o loo mulimulituʻi atu iā Iesu Keriso, o Kerisiano moni o ē o loo utagiaina fetalaiga a Iesu ma taumafai e faataʻitaʻi atu i le auala sa soifua ai o ia. (1 Korinito 11:1; 1 Peteru 2:21) O le filemu lea e iai i le va o Kerisiano moni o ē e eseese o latou lanu, o latou tulaga faaleolaga nei, ma o latou atunuu, o se filemu e moni aʻiaʻi talu ai e puna mai i se faiā filemu o loo iā i latou ma le Atua, le filemu lea e faavae aʻe i lo latou faatuatua atu i le taulaga togiola a Iesu Keriso. O lo latou filemu o se meaalofa mai le Atua, e lē o se mea na fuafuaina e tagata. (Roma 15:33; Efeso 6:23, 24) O se iʻuga o lo latou gauaʻi atu i le “Alii o le filemu,” o Iesu Keriso, ma le tapuaʻi atu iā Ieova, “o le Atua e ona le alofa ma le manuia [“filemu,” NW].”—Isaia 9:6; 2 Korinito 13:11.

4. E faapefea ona “tausisi” se Kerisiano i le filemu?

4 E lē otometi ona oo mai le filemu i tagata lē lelei atoatoa. O lea, na faapea mai ai Peteru, e tatau i Kerisiano taʻitoʻatasi ona “saili i le filemu ma tausisi i ai.” (1 Peteru 3:11) E mafai faapefea ona tatou faia o lenā mea? O loo faasino mai e se valoaga anamua le tali. Na fetalai Ieova e ala mai iā Isaia e faapea: “E aʻoaʻoina lau fanau uma lava e Ieova; e tele foi le manuia o lau fanau.” (Isaia 54:13; Filipi 4:9) Ioe, o le filemu moni aʻiaʻi e maua e i latou o loo utagiaina aʻoaʻoga a Ieova. E lē gata i lea, o le filemu, faatasi ai ma le “alofa, o le olioli, . . . o le onosai, o le mataalofa, o le agalelei, o le faamaoni, o le agamalu, ma le le gaoiā [“pulea totino,” NW ],” o fua na o le agaga paia o le Atua. (Kalatia 5:22, 23) E lē mafai ona maua e se tagata e lē alofa, e lē olioli, e lē onosai, e lē agalelei, e amioleaga, e lē faamaoni, e lotoa, pe aunoa ma se pulea totino.

‘Ia Tausia le Filemu ma Tagata Uma Lava’

5, 6. (a) O le ā le faauigaina o le tausia o le filemu i le Tusi Paia? (e) O ai e tauivi Kerisiano ina ia faatupuina i ai le filemu?

5 Ua faamatalaina le filemu e faapea, o se tulaga o le toʻafilemu po o le toʻafimālie. O se faamatalaina faapena e aofia ai le tele o tulaga na e lē o maua ai se feteenaʻi. Ioe, e oo lava i le tagata oti o loo filemu! Ae peitaʻi, ina ia maua le filemu moni, e manaʻomia e se tasi se isi mea e sili atu na i lo le tau ina fifilemu. I le Lauga a Iesu i luga o le Mauga, na ia fetalai ai: “Amuia ē faatupuina le filemu; auā e taʻua i latou o atalii o le Atua.” (Mataio 5:9) Sa fetalai atu Iesu i tagata o ē o le a latou mauaina mulimuli ane le faamoemoe o le avea ma atalii faaleagaga o le Atua ma mauaina le ola e lē mafai ona oti i le lagi. (Ioane 1:12; Roma 8:14-17) Mulimuli ane, o tagata faamaoni uma e lē o iā i latou le faamoemoe faalelagi o le a latou maua “le saolotoga o le fanau a le Atua e manuia ai.” (Roma 8:21) E na o tagata e tausia le filemu e mafai ona mauaina lenā faamoemoe. O le upu Eleni mo le “tausia le filemu” o lona uiga moni lava, o “tagata e faatupuina le filemu.” O lea la, o le faauigaina e le Tusi Paia o le tausia o le filemu, e faatatau atu i le matuā uunaʻia malosi o le filemu, o nisi taimi e taumafai ai e faatupu le filemu i se mea sa leʻi iai muamua se filemu.

6 I le manatuaina o lenei manatu, seʻi tagaʻi i le fautuaga a le aposetolo o Paulo i uso i Roma: “Afai e mafaia ia te outou, ia outou nofo lelei [“tausia le filemu,” NW ] ma tagata uma lava.” (Roma 12:18) Sa leʻi fai atu Paulo i uso i Roma e tau lava ina iai o latou uiga toʻamālie, e ui e aogā foʻi lenā itu. Sa ia faalaeiauina i latou ina ia faatupu le filemu. Faatasi ma ai? Faatasi ma “tagata uma lava”—tagata o aiga, o uso Kerisiano, e oo lava iā i latou o ē sa lē tutusa o latou talitonuga. Sa ia faalaeiauina uso i Roma ina ia faatupuina le filemu ma isi ‘pe afai latou te mafaia.’ E leai, sa leʻi iai sona manaʻo ina ia latou faagutugutulua i o latou talitonuga ina ia tausia ai le filemu. Na i lo le faaita fua i isi, sa tatau ona latou talanoa atu i na tagata ma se faanaunauga e tausia le filemu. O le mea lenā sa tatau ona faia e Kerisiano i a latou feutagaʻiga ma tagata o le faapotopotoga po o i latou foʻi i fafo atu o le faapotopotoga. (Kalatia 6:10) I le ōgatusa ma lenei mea, na tusi mai ai Paulo: “Ia outou tausisi e le aunoa i le mea lelei, o le tasi i le tasi, atoa ma tagata uma lava.”—1 Tesalonia 5:15.

7, 8. E faapefea ma aiseā e tausia ai le filemu e Kerisiano ma i latou e lē tutusa o latou talitonuga?

7 E mafai faapefea ona tatou tausia le filemu ma i latou e lē tutusa o tatou talitonuga ma atonu foʻi o loo tetee mai i ai? O se tasi o auala, o lo tatou ʻaloese lea mai le faaalia o foliga ma uiga faamaualuga. Mo se faaaʻoaʻoga, e faigatā lava ona tausia se filemu pe afai tatou te tautatala e faatatau i ni tagata e ala i le faaaogāina o faaupuga lē faaaloalo pe faalumaluma. E ui lava o lea ua faaalia mai e Ieova ana faamasinoga o le a faaoo mai i faalapotopotoga ma vaega o tagata, peitaʻi e leai sa tatou aiā e taʻua ai se tagata e peiseaʻī ua uma ona faamalaiaina o ia. O le mea moni, e tatou te lē faamasinoina isi, e oo lava i ē tetee mai iā i tatou. Ina ua uma ona taʻu atu iā Tito e aʻoaʻi atu i Kerisiano i Kereta e faatatau i a latou feutagaʻiga ma pule faaletagata, ona toe faamanatu lea e Paulo iā i latou, ina ia “aua neʻi upu leaga i se tasi, aua neʻi faamisa, a ia faapalepale, ma ia faaali atu le agamalu uma i tagata uma lava.”—Tito 3:1, 2.

8 O le tausia o le filemu ma i latou e lē tutusa o tatou faatuatuaga e ono agaʻi atu i se tulaga e mafai ona faaofi atu ai le upu moni iā i latou. E mautinoa lava lo tatou lē faia o ni faauōga na e ‘faaleagaina ai amioga lelei.’ (1 Korinito 15:33) E ui i lea, e mafai ona tatou faaalia uiga faaaloalo, ma e tatau ona tatou faamamaluina tagata uma ma faaali i ai le agalelei faaletagata. Na tusi mai Peteru: “Ia lelei a outou amio i luma o nuu ese, o le mea latou te fai upu leaga ai ia te outou, peiseai o tagata amio leaga outou, latou te vaavaai ai i a outou amio lelei, ona latou vivii atu ai lea i le Atua i le aso e asiasi mai ai.”—1 Peteru 2:12.

Ia Tausia le Filemu i le Faiva

9, 10. O le ā le faaaʻoaʻoga i le faia o ni feutagaʻiga fifilemu ma tagata lē talitonu, na faataatia e le aposetolo o Paulo?

Sa lauiloa Kerisiano o le uluaʻi senituri i lo latou lototetele. Latou te leʻi faaitiitia le uigā o la latou feʻau, ma ina ua fetaiaʻi ma teteega, sa latou maumauaʻi e anaana i le Atua i lo le anaana i tagata. (Galuega 4:29; 5:29) E ui i lea, e latou te leʻi milo faatasia le lototele ma le lē mafaufau. Seʻi manatu i upu na tautala i ai Paulo ina ua ia molimau atu ma le malosi e faatatau i lona faatuatua a o tulaʻi atu i luma o le tupu o Herota Akeripa II. Sa iai se faiā faamataifale a Herota Akeripa ma lona tuafafine o Perenike. Ae peitaʻi, sa leʻi tulaʻi atu Paulo ina ia aʻoaʻi Akeripa i le tulaga o amioga tatau. Na i lo lea, sa ia faamamafaina manatu sa la taufai ioe uma i ai, i lona viiviia o Akeripa i le avea o se tagata e atamai i aganuu faa-Iutaia ma o sē e talitonu i upu a perofeta.—Galuega 26:2, 3, 27.

10 Pe sa faamimita ea ma le lē moni e Paulo le tagata sa ono mafai ona avatua iā te ia lona saʻolotoga? E leai. Sa faaaogā e Paulo ana lava fautuaga, ma ia taʻua ai le mea moni. E aunoa ma se pepelo o mea na ia tautala atu ai iā Herota Akeripa. (Efeso 4:15) Peitaʻi o Paulo o se tagata e faatupuina le filemu ma sa ia iloa le auala e avea ai ma “mea uma mo tagata uma.” (1 Korinito 9:22) O lona faanaunauga ina ia faatumau lana aiā e talaʻi atu ai e uiga iā Iesu. I le avea ai o ia o se faiaʻoga lelei, sa amata lana faamatalaga i le taʻuaina o se mea na mafai ona la taufai ioeina uma ma Akeripa. O le faia faapea, sa fesoasoani atu ai Paulo i lenā tupu amio lē mamā ina ia tagaʻi ai o ia i se auala lelei e uiga i le Faa-Kerisiano.—Galuega 26:28-31.

11. E mafai faapefea ona tatou faatupuina le filemu i la tatou faiva?

11 E mafai faapefea ona tatou faatupuina le filemu i la tatou faiva? I le pei o Paulo, e tatau ona tatou ʻalofia ni finauga. E moni, e iai taimi e manaʻomia ai ona tatou “tautala i le upu [“a le Atua,” NW] ma le le mataʻu,” ia lototetele e molimau malosi atu auā lo tatou faatuatua. (Filipi 1:14) Ae i le tele o taimi, o lo tatou sini tāua lava o le talaʻia o le tala lelei. (Mataio 24:14) Pe afai e malamalama le tagata i le upu moni e faatatau i fuafuaga a le Atua, ona amata loa lea ona ia lafoaʻia manatu sesē faalotu ma faamamā o ia mai faiga lē mamā sa masani ai. O lea la, i se tele e mafai ai, e lelei pe a faatāua mea o le a logo mālie i le faafofoga a la tatou ʻaufaalogologo, i le amata mai i mea e tatou te taufai ioe faatasi i ai ma i latou. O le a lē fua mai la tatou galuega pe afai tatou te faaitaina se tagata o lē na semanū e fia faalogologo mai i la tatou feʻau pe ana faapea sa tatou talanoa atu i ai i se uiga faautauta.—2 Korinito 6:3.

O Ē Faatupuina le Filemu i le Aiga

12. I ā auala e mafai ai ona avea i tatou o ni ē e faatupuina le filemu i le aiga?

12 Na faapea mai Paulo, o i latou ua faaipoipo ‘o le a oo i ai puapuaga i o latou tino.’ (1 Korinito 7:28) O le a fesagaʻia faigatā eseese. O se tasi o na faigatā, o le a iai ni feeseeseaʻiga i le va o nisi ulugalii, mai lea taimi i lea taimi. E tatau faapefea ona taulimaina nei feeseeseaʻiga? I se auala toʻafilemu. O le tagata na te faatupuina le filemu o le a taumafai e taofi le feteenaʻiga mai le oo ina faatetele. E faapefea? Muamua, e ala i le leoleomalu o le laulaufaiva. Pe afai e faaaogā le laulaufaiva e lafo ai ni faamatalaga tutui ma le faatigā, e ui lava o se vaega itiiti lenei o le tino, ae e mafai ona avea moni o se “mea leaga e le mataofia, ua tumu i le mea oona e oti ai.” (Iakopo 3:8) O le tagata e faatupuina le filemu e na te faaaogā lona laulaufaiva e ati aʻe ai isi na i lo le faaleagaina ai.—Faataoto 12:18.

13, 14. E mafai faapefea ona tatou tausisia le filemu pe a sesē sa tatou faamatalaga pe oso aʻe foʻi lagona ita?

13 Ona o le lē lelei atoatoa, e tatou te tautatala uma ai lava i nisi taimi i ni faamatalaga atonu tatou te toe salamō ai i se taimi mulimuli ane. Pe a tupu lenei mea, ia vave ona toe faia ni faaleleiga—ia faatupu le filemu. (Faataoto 19:11; Kolose 3:13) Ia ʻalofia le “finau i upu” ma ‘finauga valea.’ (1 Timoteo 6:4, 5) Na i lo lea, ia tilofaʻia le māfuaaga moni o foliga vaaia, ma taumafai e malamalama i faalogona o lau paaga. Pe afai ua tugā ni upu ua lafo mai iā te oe, aua e te toe tali atu i ai faapena. Ia manatua, o “le tali filemu e liliueseina ai le ita.”—Faataoto 15:1.

14 E iai ni taimi e te ono manaʻomia ai ona mafaufauina le fautuaga i le Faataoto 17:14: “Ina tuu ai ia le misa, manū ua le tupu tele.” Aua e te vavevave e faafetauia le faafitauli. I se taimi mulimuli ane, pe a toʻamālie ifo faalogona, atonu o le a mafai ai ona e foʻia i se tulaga filemu le faafitauli. I nisi taimi, o se mea lelei foʻi le tāpā o se fesoasoani mai i se ovasia Kerisiano taʻumatuaina. O na tane ua iai le tomai ma le agaga alofa e mafai ona avea o se fesoasoani e faafouina ai pe a oo ina lamatia le filemu o le faaipoipoga.—Isaia 32:1, 2.

O Ē Faatupuina le Filemu i le Faapotopotoga

15. E tusa ai o le faamatalaga a Iakopo, o le ā le agaga leaga lea na tuputupu aʻe i nisi Kerisiano, ma aiseā ua avea ai lenā agaga o se uiga e ‘faalelalolagi,’ e “faamanu,” ma “faatemoni”?

15 E faanoanoa lava, ona sa aliali mai i nisi Kerisiano o le uluaʻi senituri uiga matauʻa ma le faamisa—o le tuufaafeagai tonu lava o le filemu. Na faapea mai Iakopo: “E le o le poto lenei ua alu ifo mai lugā; a o la le lalolagi ia, o le mea faaletino, o le faatemoni ia. Auā o le mea e i ai le mataua ma le misa, o i ai le feavauai ma mea leaga uma.” (Iakopo 3:14-16) E talitonu nisi, o le upu Eleni lea e faaliliuina i le “misa” e iai sona sootaga ma le uiga fiasili manatu faapito, e vilivilitaʻi lava ina ia maua se tulaga. E lētioa la ona taʻua e Iakopo lenā uiga e faapea “o la le lalolagi ia, o le mea faaletino [“faamanu,” NW], o le faatemoni ia.” E tusa ai o faamaumauga i mea na tutupu i taimi ua mavae, sa gaoioi ai taʻitaʻi o le lalolagi i ni uiga faamimisa, sa pei o ni manufeʻai o loo fetauaʻi. O le faamisa e mautinoa lava o se uiga e ‘faalelalolagi’ ma “faamanu.” E “faatemoni” foʻi. O lenei uiga mataʻutia na muamua lava aliaʻi mai i le agelu lea na tuʻinanau mo le pule, o lē na tetee atu iā Ieova le Atua, ma oo ai ina avea ma Satani, le pule o temoni.

16. Na faapefea ona faaalia mai e nisi Kerisiano o le uluaʻi senituri se agaga e pei o le agaga o loo iā Satani?

16 Na faalaeiau atu Iakopo i Kerisiano ina ia teena le faatupu aʻe o se agaga faamisa, auā e feteenaʻi ma le filemu. Na ia tusi atu: “E puna mai fea taua ma puna mai fea misa o loo iā te outou? Pe e lē mai ea i lenei puna, e mai o outou manaʻo i tuʻinanauga leaga o loo fetauaʻi i o outou itutino?” (Iakopo 4:1, NW) O inei, o loo mafai ona faasino atu ai le “manaʻo i tuʻinanauga leaga” i se manaʻonaʻo matapeʻapeʻa mo meafaitino, pe i se tuʻinanauga mo le fia taʻutaʻua, le pule, po o le tele o se paoa i isi. I le pei o Satani, e foliga mai sa iai nisi i le faapotopotoga na mananaʻo ia faasilisilia i latou na i lo o le avea ma ‘e aupito iti,’ e pei ona fetalai Iesu o le tulaga lenā e tatau ona iai ona soo. (Luka 9:48) O le ituaiga o agaga lenā e mafai ona alu ese ai le filemu o le faapotopotoga.

17. E mafai faapefea ona avea Kerisiano i aso nei o nisi e faatupuina le filemu i le faapotopotoga?

17 I aso nei, e tatau foʻi ona tatou teena le faanaunauga matapeʻapeʻa i meafaitino, le matauʻa, po o le fiasili e lē aogā. Pe afai o i tatou o ni tagata o loo faatupuina moni le filemu, o le a tatou lē popole la pe a iai nisi i le faapotopotoga e sili atu so latou tomai na i lo o i tatou i nisi o matātā, ma e tatou te lē taʻufaatauvaaina foʻi i latou i luma o isi e ala i le fesiligia o māfuaaga o a latou gaoioiga. Pe afai o loo iā i tatou se tomai ua iloga ai i tatou, o le a tatou lē faaaogāina lenā tomai i se auala e faasilisilia ai i tatou na i lo o isi, e peiseaʻī e taʻu atu ai, pe ana leai lo tatou faimea lelei ma lo tatou atamai, semanū e lē olaola le faapotopotoga. O le ituaiga o agaga lenā e faapogaia ai fevaevaeaʻiga; o le a lē aumaia ai se filemu. O tagata e faatupuina le filemu e lē faalialia i ni a latou taleni, ae latou te faaaogāina ma le lotomaulalo e auauna ai i o latou uso ma faamamaluina ai Ieova. Ua latou iloa, o le alofa—ae lē o le tomai—e mātaulia ai se Kerisiano moni.—Ioane 13:35; 1 Korinito 13:1-3.

‘E Avea Ou Ovasia ia Filemu’

18. E faapefea ona faaauilumaina e toeaina le filemu iā i latou lava?

18 E taʻimua toeaina o faapotopotoga i le avea o ni ē faatupuina le filemu. Na valoia mai e Ieova e faatatau i ona tagata e faapea: “E avea foi e aʻu ou alii [ovasia] ia filemu, ma ou faipule ia amiotonu.” (Isaia 60:17) I le ōgatusa ma nei fetalaiga faavaloaga, e galulue malolosi i latou o loo auauna o ni leoleomamoe Kerisiano, ina ia faaauilumaina pea le filemu iā i latou lava faapea foʻi i le lafumamoe. E mafai e toeaina ona latou tausia le filemu iā i latou lava e ala i le faaalia o le “poto mai lugā” lea e filemu ma fetuutuunaʻi. (Iakopo 3:17) Talu ai e eseese talaaga na tupuga mai ai ma mea na tutupu i o latou soifuaga, o le a iai nisi taimi e ono eseese ai manatu faaalia o toeaina i totonu o le faapotopotoga. Po o lona uiga ea la e lē o iā i latou le filemu? E leai pe afai e lelei ona taulimaina le mataupu. O ē faatupuina le filemu e latou te faailoa mai ma le lotomaulalo o latou manatu, ona faalogologo atu lea ma le faaaloalo i manatu o isi. Na i lo o le maumauaʻi i ona lava manatu, o le a iloiloina faatasi ai ma le tatalo e le tagata o loo faatupuina le filemu le manatu o le isi ona uso. Pe afai e leai se mataupu silisili o le Tusi Paia o solia, e masani lava la ona iai le avanoa e eseese ai ni manatu e faaalia i ai. Pe afai e lē ioeina e isi lona manatu, o le a lotomalie lē o loo faatupuina le filemu ina ia lolo atu ma lagolago i le filifiliga ua mafuli i ai le toʻatele. O inā e faaalia ai o ia o se tagata e fetuutuunaʻi. (1 Timoteo 3:2, 3) E iloa e ovasia o loo iai le tomai e faapea, o le puipuia o le filemu e sili atu ona tāua na i lo le faia o le mea e manaʻo i ai le tagata lava ia.

19. E faapefea ona gaoioi toeaina o ni ē faatupuina le filemu i le faapotopotoga?

19 E faaauilumaina e toeaina le filemu ma tagata o le lafumamoe e ala i le lagolagoina o i latou ma e aunoa ma le soona faitioina o a latou taumafaiga. O le mea moni, e iai taimi e ono manaʻomia ai e nisi ni faasaʻoga. (Kalatia 6:1) Peitaʻi o le galuega a le ovasia Kerisiano, e lē faaautū i le avatua o aʻoaʻiga. E masani ona ia avatu le faamālō. E taumafai malolosi toeaina alolofa ina ia latou iloa uiga lelei o isi. E talisapaia e ovasia galuega mamafa a o latou uso Kerisiano, ma e iai lo latou faatuatuaga faapea, o loo faia e o latou uso talitonu le mea e silisili ona lelei.—2 Korinito 2:3, 4.

20. O le ā le auala e maua ai e le faapotopotoga aogā pe afai e faatupuina e tagata uma lava le filemu?

20 O lea la, i totonu o le aiga, i totonu o le faapotopotoga, ma i feutagaʻiga ma i latou e lē tutusa o tatou talitonuga, e tatou te taumafai ai ina ia tausia le filemu, ia faatupuina le filemu. Pe afai tatou te naunautaʻi e atiina aʻe le filemu, o le a tatou saosaolaumea ai i le fiafia o le faapotopotoga. I le taimi e tasi, o le a tele vala e puipuia ma faamalosia ai i tatou, e pei ona o le a tatou mātauina i le mataupu o loo sosoo mai.

Pe E te Manatua?

• O le ā le uiga o le tausia o le filemu?

• E mafai faapefea ona tatou tausia le filemu a o feutagaʻi ma tagata e lē o ni Molimau?

• O ā nisi o auala e ati aʻe ai le filemu i le aiga?

• E mafai faapefea e toeaina ona faaauilumaina le filemu i le faapotopotoga?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 9]

O tagata e faatupuina le filemu e ʻaloese mai foliga ma uiga faamaualuga

[Ata i le itulau 10]

O Kerisiano o nisi e faatupuina le filemu i le faiva, i le aiga ma le faapotopotoga