Pe o le a Oo ea iā te Oe le Manuia Mai iā Ieova?

“E maua foi e oe o nei mea uma e manuia ai; e oo lava ia ia te oe, pe afai e te faalogo [“atu pea,” NW] i le siufofoga o Ieova lou Atua.”—TEUTERONOME 28:2.

1. O le ā sa faalagolago i ai le oo ane o manuia po o malaia i le fanauga a Isaraelu?

A O LATALATA i le iʻuga o la latou savaliga mo le 40 tausaga i le vaomatua, na tolauapi ai le fanauga a Isaraelu i Fanua Laugatasi o Moapi. Ua toe lava o se aga oo atu i le Nuu Folafolaina. Ua tusia nei e Mose le tusi o le Teuteronome, lea e aofia ai se faasologa o manuia ma malaia. Pe afai e “faalogo atu pea [le fanauga a Isaraelu] i le siufofoga o Ieova” e ala i le usiusitai iā te ia, o le a “oo” iā te i latou manuia. Sa alofa Ieova iā i latou e pei o sana “oloa tāua” ma sa finagalo e faaalia lona mana mo so latou lelei. Peitaʻi afai latou te lē faalogo atu pea iā te ia, e mautinoa le oo ane o malaia iā i latou.—Teuteronome 8:10-14; 26:18; 28:2, 15.

2. O le ā le uiga o veape Eperu na ua faaliliuina i le “faalogo atu pea” ma le “oo” i le Teuteronome 28:2?

² O le veape Eperu ua faaaogā mo le “faalogo atu pea” i le Teuteronome 28:2 e faailoa mai ai se gaoioiga faaauau pea. E lē tatau i tagata o Ieova ona tau ina faalogo iā te ia mai lea taimi i lea taimi; e tatau lava ona latou faalogo pea iā te ia i taimi uma. O inā o le a faatoʻā oo ane ai manuia tauatua iā i latou. O le veape Eperu ua faaliliuina i le “oo” ua faamaonia o se faaupuga e faaaogā pe a tuliloaina se mea, lea e masani ona faauiga i le “ia maua mai” po o le “ia oo atu i ai.”

3. E mafai faapefea ona pei i tatou o Iosua, ma aiseā e matuā tāua ai lenei mea?

³ Na filifili Iosua, le taʻitaʻi o le fanauga a Isaraelu, ina ia faalogo atu iā Ieova ma na maua ai faamanuiaga. Na faapea atu Iosua: “Ina filifili ia o outou i le aso nei, po o ai tou te auauna i ai . . . O aʻu nei ma loʻu aiga, matou te auauna ia Ieova.” Ona tali mai lea i ai o le nuu: “Ia mamao lava ia te i matou ona matou tuua o Ieova, ina ia auauna i atua ese.” (Iosua 24:15, 16) Ona o uiga sili ona lelei o Iosua, na māfua ai ona aofia o ia i le vaega toʻaitiiti mai lana tupulaga lea sa faaeaina e ulu atu i le Nuu Folafolaina. I aso nei, ua toe lava o lo tatou ulu atu loa i le Nuu Folafolaina e sili lona lelei—se lalolagi parataiso o loo iai faamanuiaga e sili atu ona tele na i lo mea sa iai i aso o Iosua, o loo faatalia maia i latou uma ua finagalo malie i ai le Atua. Pe o le a oo ea iā te oe na faamanuiaga? O le a oo mai pe afai e te faalogo atu pea iā Ieova. Ina ia fesoasoani i le faamalosia o lau filifiliga e faia faapea, seʻi manatu i le talafaasolopito o le nuu o  Isaraelu anamua, faapea foʻi ni faaaʻoaʻoga aogā a nisi tagata.—Roma 15:4.

Le Manuia po o le Malaia?

4. I le taliina o le tatalo a Solomona, o le ā na foaʻi mai e le Atua iā te ia, ma o ā o tatou lagona e tatau ona iai e faatatau i na faamanuiaga?

⁴ A o faagasolo le vaega tele o le nofoaiga a le tupu o Solomona, na maua ai e le fanauga a Isaraelu faamanuiaga e sili atu mai iā Ieova. Sa latou olioli i le saogalemu ma le anoanoaʻi o mea lelei. (1 Tupu 4:25) E ui i se taʻutaʻua na iai le tamaoaiga o Solomona, ae sa leʻi ole atu o ia i le Atua mo ni ʻoa faaletino. Na i lo lea, a o talavou lava o ia ma e leʻi iai sona tomai, sa ia tatalo atu ai mo se loto usiusitai—o se talosaga na taliaina e Ieova e ala i le foaʻi mai iā te ia o le atamai ma le malamalama. O inā na mafai ai e Solomona ona faamasinoina ma le tonu tagata, ma faavasega ai le lelei ma le leaga. E ui sa foaʻi atu foʻi e le Atua iā te ia le tamaoaiga ma le mamalu, peitaʻi a o avea Solomona o se tane talavou, sa ia talisapaia le silisili o le tāua o ʻoa faaleagaga. (1 Tupu 3:9-13) E tusa lava pe tele a tatou meafaitino pe leai, ae maʻeu so tatou lotofaafetai pe afai tatou te mauaina faamanuiaga mai iā Ieova ma faaʻoaina ai faaleagaga!

5. O le ā na tupu ina ua lē taulau ona faalogo atu pea tagata o Isaraelu ma Iuta iā Ieova?

⁵ Sa leʻi faaalia e le fanauga a Isaraelu se lotofaafetai mo faamanuiaga mai iā Ieova. Talu ai latou te leʻi faalogo atu pea iā te ia, na oo ai iā i latou mala ia na valoia. Na iʻu lenei mea i le faatoʻilaloina e o latou fili ma ave faatagataotauaina ai ē na ʻaināina Isaraelu ma Iuta. (Teuteronome 28:36; 2 Tupu 17:22, 23; 2 Nofoaiga a Tupu 36:17-20) Pe na aʻoaʻoina ai ea e tagata o le Atua mai na puapuaga e faapea, e na o ē e faalogo atu pea iā Ieova o le a mauaina faamanuiaga tauatua? Sa iai i le vaega totoe o tagata Iutaia o ē na toe foʻi atu i lo latou nuu moni i le 537 T.L.M., se avanoa e faaalia ai po ua latou mauaina le “poto i o [latou] loto” ma iloa ai foʻi e ao ona latou faalogo atu pea i le Atua.—Salamo 90:12.

6. (a) Aiseā na aauina ane ai e Ieova Hakai ma Sakaria e vavalo i ona tagata? (e) O le ā le mataupu silisili na faaalia i le feʻau a le Atua lea na faaauala mai iā Hakai?

⁶ Na fausia e tagata Iutaia ia sa toe foʻi, se fata faitaulaga ma amata le galuega o le malumalu i Ierusalema. Peitaʻi ina ua tulaʻi mai teteega malolosi, sa amata ona mou atu lo latou maelega ma sa taofia ai le galuega. (Esera 3:1-3, 10; 4:1-4, 23, 24) Na amata foʻi ona latou faamuamuaina le tulaga sololelei o o latou lava olaga. O lea, na aauina ane ai e le Atua perofeta o Hakai ma Sakaria ina ia toe fafagu le maelega o ona tagata mo le tapuaʻiga moni. Na fetalai Ieova e ala mai iā Hakai: “O ona po nei ea tou te nonofo ai i o outou fale ua tāpapa, a o lenei fale [o le tapuaʻiga] ua faatafunaina. . . . Ia outou mafaufau i o outou ala. Ua outou totō mea e tele, a e itiiti mea ua outou au mai ai; ua outou aai, a e lei maoona ai outou; . . . o le ua galue foi i se taui, e fai lana taui e fafao i le taga ua pūpū solo.” (Hakai 1:4-6) O le lafoaʻia o manaʻoga faaleagaga ona o le saʻilia o le manuia faaletino e lē iʻu ai i faamanuiaga mai iā Ieova.—Luka 12:15-21.

7. Aiseā na fetalai atu ai Ieova i tagata Iutaia: “Ia outou mafaufau i o outou ala”?

⁷ Talu ai le soona faamamafa o popolega o aso faisoo, na galo ai i tagata Iutaia faamanuiaga tauatua e pei o uaga ma fuata e fua tele mai e oo ane iā i latou pe afai e tumau ona latou usiusitai atu i le Atua, e tusa lava pe fesagaʻi ma teteega. (Hakai 1:9-11) Maʻeu la le fetaui o le timaʻiga: “Ia outou mafaufau i o outou ala”! (Hakai 1:7) E tusa o lea na fetalai atu Ieova iā i latou: ‘Seʻi mafaufau! Seʻi vaai atu i le sootaga o le leai o se fua mai o a outou galuega i le fanua, ma le tulaga faatamaʻia o loʻu fale o le tapuaʻiga.’ Na iʻu lava ina pāʻia loto o ē na faalogologo i fetalaiga faagaeeina a perofeta a Ieova, auā o lea sa toe amata ona galulue tagata i le malumalu, ma faamāeʻaina ai i le 515 T.L.M.

8. O le ā le apoapoaʻiga na tuuina mai e Ieova i tagata Iutaia i aso o Malaki, ma aiseā?

⁸ Mulimuli ane, i aso o le perofeta o Malaki, na toe amata ai foʻi ona faalotolotolua tagata Iutaia i mea faaleagaga, na oo lava ina latou ofoina atu i le Atua taulaga e lē talileleia. (Malaki 1:6-8) O lea, na apoapoaʻi mai ai Ieova iā i latou ina ia avatu mea e sefuluaʻi o a latou fua o faatoʻaga i lona fale e tuu ai oloa, ma ia tofotofo atu iā te ia pe na te lē toina mai ea iā i latou pupuni o le lagi ma sasaa mai iā i latou le manuia seʻia oo ina silisili ona tele. (Malaki 3:10) Pagā se valea o tagata Iutaia ona o le alu o lo latou malosi i le galueaʻiina o  mea tonu lava ia na semanū e matuā foaʻi tele mai e le Atua iā i latou pe ana fai sa latou faalogo atu pea i lona siʻufofoga!—2 Nofoaiga a Tupu 31:10.

9. O ai tagata e toʻatolu o loo taʻua i le Tusi Paia, lea o le a tatou iloiloina o latou soifuaga?

⁹ E lē gata ina faailoa mai e le Tusi Paia le tala faasolopito o le nuu o Isaraelu, ae ua faamaumauina ai foʻi tala i mea na tutupu i soifuaga o le toʻatele o tagata o ē na mauaina faamanuiaga tauatua po o mala foʻi, e fuafua lava i le pe sa latou faalogo atu pea iā Ieova pe leai. Seʻi o tatou tilofaʻia po o ā ni lesona e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai se toʻatolu o i latou na—o Poasa, Napalu ma Hana. I lenei tulaga, atonu e te fia faitauina le tusi o Ruta faapea foʻi le 1 Samuelu 1:1–2:21 ma le 1 Samuelu 25:2-42.

Sa Faalogo Atu Poasa i le Atua

10. O ā mea sa tutusa ai Poasa ma Napalu?

¹⁰ E ui sa eseese vaitaimi na ola ai Poasa ma Napalu, ae sa iai ni mea na tutusa ai i laʻua. Mo se faataʻitaʻiga, na soifua uma aʻe nei tane i le nuu o Iuta. O i laʻua uma o ni tagata maumea sa la umia ni fanua, ma sa iā i laʻua uma se avanoa faapitoa e faaalia ai le alofa agalelei i se tasi sa iai se manaʻoga. Peitaʻi, e pau ai i inā mea e tutusa ai.

11. Na faapefea ona faaalia e Poasa le faaauau pea ona ia faalogo atu iā Ieova?

¹¹ Sa soifua aʻe Poasa i le vaitaimi a o pulea Isaraelu e faamasino. Sa ia feutagaʻi atu ma le faaaloalo i isi, ma na matuā fiafia iā te ia tagata sa selesele i lona fanua. (Ruta 2:4) Ona o le usiusitai o Poasa i le Tulafono, sa ia faamautinoa ai, pe a aoina le saito i lona fanua, sa faatotoe ai pea saito mo tagata sa lē tagolima ma ē matitiva. (Levitiko 19:9, 10) O le ā na faia e Poasa ina ua logotala e uiga iā Ruta ma Naomi, ma ia vaaia foʻi le maelega o Ruta e saunia le tausiga faaletino mo le tinā o lana tane, ua loomatua lava? Sa faapitoa lona tigā alofa atu iā Ruta ma poloaʻiina foʻi ana auauna ina ia faataga Ruta e aoina saito mai lona fanua. E ala i ana upu ma gaoioiga alofa, na faaalia ai e Poasa o ia o se tagata e mafaufau loloto i mea faaleagaga o lē sa faalogo atu iā Ieova. O lea na ia maua ai le finagalo malie ma faamanuiaga mai le Atua.—Levitiko 19:18; Ruta 2:5-16.

12, 13. (a) Na faapefea ona faaalia e Poasa lona faaaloalo loloto mo le tulafono a Ieova i le toe faatauina mai o se mea? (e) O ā faamanuiaga mai le Atua na oo iā Poasa?

¹² O le faamaoniga matilatila lava o le faalogo atu pea o Poasa iā Ieova, o le auala lē manatu faapito  lea sa ia gaoioi ai e tusa o le tulafono a le Atua i le toe faatauina mai o se mea. Na fai e Poasa mea uma sa ia mafaia ina ia faamautinoa ai o le tofi o lona tauaiga—o Elimeleka, le tane a Naomi lea ua maliu—o le a tumau pea i le aiga o Elimeleka. E ala i le faatulagaga o le “tausi tama,” sa tatau ai i le fafine ua oti lana tane ona toe faaipoipo atu i se tauaiga e sili ona sootaga vavalalata i le tane lea ua maliu, ina ia mafai ai e se atalii o le a la fanauina ona faaauau le tofi. (Teuteronome 25:5-10; Levitiko 25:47-49) Sa ofoina atu e Ruta o ia lava e faaipoipo e sui aʻi Naomi, o lē ua lē toe iā te ia se malosi faafanautama. Ina ua musu se tasi o tauaiga vavalalata o Elimeleka e fesoasoani iā Naomi, ona ave lea e Poasa o Ruta e fai mana avā. O la laʻua tama o Opeta, sa faitaulia o se tama a Naomi, ma o le suli aloaʻia foʻi o Elimeleka.—Ruta 2:19, 20; 4:1, 6, 9, 13-16.

¹³ Na oo iā Poasa le anoanoaʻi o faamanuiaga ona o lona lotomalie e usiusitai i le tulafono a le Atua. E ala mai i la laʻua tama o Opeta, na faamanuiaina ai o ia ma Ruta i le faaeaga o le avea ma tupuaga o Iesu Keriso. (Ruta 2:12; 4:13, 21, 22; Mataio 1:1, 5, 6) O gaoioiga lē manatu faapito a Poasa, ua tatou aʻoaʻoina mai ai e faapea, e oo le manuia iā i latou o ē faaalia le alofa mo isi ma gaoioi e ōgatusa ma mea o loo faafinagaloina e le Atua.

Sa Leʻi Faalogo Atu Napalu

14. O le ā le ituaiga o tagata sa iai Napalu?

¹⁴ I le eseesega ma Poasa, sa leʻi faalogo atu Napalu iā Ieova. Na ia solia le tulafono a le Atua: “E te alofa atu i lē lua te tuaoi ia pei o oe lava ia te oe.” (Levitiko 19:18) Sa leʻi mafaufau loloto Napalu i mea faaleagaga; sa ‘finauvale o ia ma le leaga i ana mea e fai.’ E oo lava i ana auauna sa latou manatu iā te ia o se “tagata ulavale.” Ua fetaui ai lava le uiga o lona igoa, o Napalu, o le “leai se mafaufau,” po o le “valea.” (1 Samuelu 25:3, 17, 25) Na faapefea la ona tali atu Napalu ina ua ia maua le avanoa e faaalia ai le agalelei i se tasi sa iai se manaʻoga—o Tavita, o lē na faauuina e Ieova?—1 Samuelu 16:13.

15. Na faapefea ona feutagaʻi Napalu ma Tavita, ae sa ese faapefea Apikaila mai lana tane i lenei itu?

¹⁵ A o tolauapi Tavita ma ana tagata i le laufanua sa iai lafumanu a Napalu, sa latou faatinoina ai se gaoioiga tau puipuiga mai tagata faomea, e aunoa ma le tāpā o se totogi. Na faapea mai se tasi o leoleomamoe a Napalu: “Sa fai ma pa i latou ia i matou i le po ma le ao.” Ae peitaʻi, ina ua ole atu avefeʻau a Tavita mo ni meaʻai, ‘sa oso feai atu [Napalu] ia te i latou’ ma toe tutuli ese i latou e aunoa ma se mea na avatua i ai. (1 Samuelu 25:2-16) Na faatopetope atu Apikaila, le avā a Napalu, ma ni meaʻai iā Tavita. I le matuā aasa o le ita, na nofosauni ai Tavita e fasiotia uma Napalu ma ona tagata. O lea, na avea le gaoioiga a Apikaila lava ia ma itu na laveaʻia ai ola o ni tagata se toʻatele ma taofia mai ai Tavita i le ono nofosala i le faamaligi toto. Peitaʻi na matuā ova lava le matapeʻapeʻa ma le amio sauā o Napalu. Pe tusa ma se sefulu aso mulimuli ane, “ona taia lea o Napalu e Ieova; ua oti ai.”—1 Samuelu 25:18-38.

16. E mafai faapefea ona tatou faataʻitaʻi atu iā Poasa ma teena uiga o Napalu?

¹⁶ E telē le eseesega i le va o Poasa ma Napalu! E tatau ona tatou teena uiga sauā ma le manatu faapito o Napalu, ma faataʻitaʻi atu i le agalelei ma le lē manatu faapito o Poasa. (Eperu 13:16) E mafai ona tatou faia lea mea e ala i le faatatauina o le fautuaga a le aposetolo o Paulo: “Ia tatou agalelei, ia faatatau i mea e tutupu i lea aso ma lea aso, i tagata uma lava, aemaise i le aiga o le faatuatua.” (Kalatia 6:10, LF) I aso nei, ua iai i “isi mamoe” a Iesu, o Kerisiano o loo faamoemoe e ola i le lalolagi, le faaeaga o le faia o mea lelei i auauna faauuina a Ieova, le vaega totoe o le 144,000, o ē o le a foaʻi atu i ai le ola e lē mafai ona oti i le lagi. (Ioane 10:16; 1 Korinito 15:50-53; Faaaliga 14:1, 4) E silasila Iesu i na gaoioiga alofa e peiseaʻī ua faia totino atu iā te ia, ma o le faia o nei mea lelei e iʻu ai i le matuā faamanuiaina e Ieova.—Mataio 25:34-40; 1 Ioane 3:18.

O Puapuaga ma Faamanuiaga o Hana

17. O ā puapuaga na fesagaʻi ma Hana, ma o le ā le uiga sa ia faaalia?

¹⁷ Na oo atu foʻi faamanuiaga a Ieova i le fafine amio Atua o Hana. Sa nofo o ia i se vaega maugā o Efaraima ma lana tane o se sā Levī, o Elekana. Talu ai sa faatagaina ma pulea e le Tulafono, na faia ai e Elekana se isi ana avā—o Penina. Sa pā  pea Hana e lē fanau, o se luma lea mo se fafine Isaraelu, ae o Penina sa iai lana fanau. (1 Samuelu 1:1-3; 1 Nofoaiga a Tupu 6:16, 33, 34) Ae peitaʻi, na i lo o le faamāfanafana atu o Penina iā Hana, sa ia gaoioi i se uiga lē alofa, lea na faaosofia ai le tigā tele o Hana ma oo ai lava ina tagi ma lē toe ʻai. O le itu e sili ai ona leaga, ona sa tupu lenei mea “i lea tausaga ma lea tausaga,” i taimi uma lava e agaʻi atu ai le aiga i le malumalu o Ieova i Sailo. (1 Samuelu 1:4-8) Pagā se lē alofa o Penina, ma e pagā foʻi le faigatā o nei puapuaga mo Hana! Peitaʻi, sa lē taitai ona tuuaʻia e Hana Ieova; sa lē nofo foʻi o ia i le fale ina ua alu atu lana tane i Sailo. O lea, mulimuli ane, sa mautinoa le oo ane o le tele o faamanuiaga iā te ia.

18. O le ā le faaaʻoaʻoga na faataatia e Hana?

¹⁸ Na faataatia e Hana se faaaʻoaʻoga e sili ona lelei mo tagata o Ieova i aso nei, aemaise i latou atonu ua tigā o latou faalogona ona o ni faamatalaga lē agalelei a isi. I tulaga faapena, e lē aogā ai le vavae ese e se tasi o ia lava. (Faataoto 18:1) Sa leʻi faatagaina e Hana ona puapuaga e faaitiitia ai lona faanaunauga ina ia iai i le mea sa aʻoaʻoina ai le Afioga a le Atua ma faapotopoto ai lona nuu mo le tapuaʻiga. O le māfuaaga lenā na tumau ai pea lona malosi faaleagaga. Ua faaalia mai le loloto o lona malosi faaleagaga i lana tatalo matagofie lea ua faamauina i le 1 Samuelu 2:1-10. *

19. E mafai faapefea ona tatou faaalia lo tatou talisapaia o mea faaleagaga?

¹⁹ O i tatou o auauna a Ieova i aso nei, e tatou te lē o tapuaʻi i se falefetafaʻi. E ui i lea, e mafai ona tatou faaalia lo tatou talisapaia o mea faaleagaga, e pei lava ona sa faia e Hana. Mo se faataʻitaʻiga, e mafai ona tatou faaalia lo tatou talisapaia loloto mo ʻoa faaleagaga e ala i lo tatou auai e lē aunoa i sauniga faa-Kerisiano, o fonotaga ma tauaofiaga. Seʻi o tatou faaaogāina nei faatasiga e fefaalaeiauaʻi ai i le tapuaʻiga moni a Ieova, o lē ua foaʻi maia iā i tatou le faaeaga ina ia ‘tatou le fefefe, a e auauna ia te ia, ma le paia ma le amiotonu i ona luma.’—Luka 1:74, 75; Eperu 10:24, 25.

20, 21. Na tauia faapefea Hana ona o lona tuutoina atu i le Atua?

²⁰ Sa silafia mai e Ieova le tuutoina atu o Hana iā te ia, ma na ia matuā tauia mai ai o ia. I se tasi o malaga faaletausaga a le aiga i Sailo, na tatalo faatauanau atu ai ma loimata Hana i le Atua ma tautō atu: “Ieova o ʻau e, afai e te silasila mai i le puapuaga o lau auauna fafine, ma e manatu mai ia te au, a e le faagalogalo mai i lau auauna fafine, ma e foai mai i lau auauna fafine se tama tane, ona ou foai atu lea o ia ia Ieova i aso uma o lona ola.” (1 Samuelu 1:9-11) Sa faafofoga mai le Atua i le ʻaiʻoiga a Hana ma sa faamanuia mai i ai e ala i le foaʻi iā te ia o se tama tane, o lē na ia faaigoaina o Samuelu. Ina ua teʻa le tama ma le susu, sa avatu o ia e Hana i Sailo ina ia auauna ai i le falefetafaʻi.—1 Samuelu 1:20, 24-28.

²¹ Sa faaalia e Hana lona alofa i le Atua ma sa faataunuuina lana tautōga iā te ia e tusa ai o Samuelu. Ma, seʻi manatu i le anoanoaʻi o faamanuiaga sa la mauaina ma Elekana ona o le auauna ai o si a la tama pele i le falefetafaʻi o Ieova! E toʻatele mātua Kerisiano o loo iā i latou foʻi le olioli ma faamanuiaga faapena talu ai le auauna o o latou atalii ma afafine o ni paeonia faataimi atoa, ni sui o le aiga Peteli, pe i isi foʻi vala o loo faamamaluina ai Ieova.

Ia Faalogo Atu Pea iā Ieova!

22, 23. (a) O le ā le mea e mafai ona tatou mautinoa i ai pe afai tatou te faalogo atu pea i le siʻufofoga o Ieova? (e) O le ā e talanoaina i le mataupu o sosoo mai?

²² O le ā e mafai ona tatou mautinoa i ai pe afai tatou te faalogo atu pea iā Ieova? O le a tatou maua le tamaoaiga faaleagaga pe afai tatou te faaalia  le alofa ma le loto atoa i le Atua, ma faataunuuina lo tatou tuuina atu iā te ia. E tusa lava po o le tuliloaina o se olaga faapena o le a manaʻomia ai ona tatou onosaia ni puapuaga ogaoga, ae mautinoa o le a oo mai iā i tatou faamanuiaga mai iā Ieova—e masani lava i ni auala e sili atu sa tatou leʻi mafaufauina.—Salamo 37:4; Eperu 6:10.

²³ E tele faamanuiaga o le a foaʻiina mai i tagata o le Atua i le lumanaʻi. Ona o le faalogo atu ma le usiusitai iā Ieova, o le a faasaoina ai “le motu o tagata e toatele” mai le “puapuaga tele” ma o le a latou olioli ai i le olaga i le lalolagi fou a le Atua. (Faaaliga 7:9-14; 2 Peteru 3:13) O inā o le a matuā faamaoona ai e Ieova manaʻoga tonu o ona tagata uma. (Salamo 145:16) Ae peitaʻi, e pei ona o le a faaalia e le mataupu o sosoo mai, e oo lava i le taimi nei, ua faamanuiaina ai i ‘mea lelei e foaifuaina mai, atoa ma mea alofa mai lugā,’ i latou o loo faalogo atu pea i le siʻufofoga o Ieova.—Iakopo 1:17.

[Faamatalaga pito i lalo]

Pe E te Manatua?

• O le ā se mea e mafai ona tatou aʻoaʻoina e tusa o faamanuiaga tauatua, mai i le talafaasolopito o Isaraelu?

• O le ā le eseesega o Poasa ma Napalu?

• E mafai faapefea ona tatou faataʻitaʻi atu iā Hana?

• Aiseā e ao ai ona tatou faalogo atu pea i le siʻufofoga o Ieova?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 10]

Na tatalo le tupu o Solomona mo se loto usiusitai, ma na faamanuia mai i ai Ieova e ala i le foaʻi iā te ia o le atamai

[Ata i le itulau 12]

Sa feutagaʻi Poasa ma isi i se uiga faaaloalo ma le agalelei

[Ata i le itulau 15]

Sa matuā faamanuiaina Hana ona o le faalagolago iā Ieova