Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

E Ta‘ita‘ia e Keriso Lana Faapotopotoga

E Ta‘ita‘ia e Keriso Lana Faapotopotoga

E Taʻitaʻia e Keriso Lana Faapotopotoga

“Faauta foi, ou te ia te outou i aso uma lava, e oo lava i le gataaga o le lalolagi.”—MATAIO 28:20.

1, 2. (a) Ina ua tuuina mai le poloaʻiga e saʻilia ni soo, o le ā na folafola e Iesu o lē ua toetū mai, i ona soo? (e) Na faapefea ona taʻitaʻia ma le olaola e Iesu le uluaʻi faapotopotoga Kerisiano?

A O LEʻI afio aʻe i le lagi, na faaali lo tatou Taʻitaʻi ua toetū mai o Iesu Keriso, i ona soo ma fetalai mai: “Ua tuuina mai ia te au le pule uma lava i le lagi ma le lalolagi. O lenei, ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo, ma papatiso atu ia te i latou i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia; ia outou aʻoaʻo atu ia te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou; faauta foi, ou te ia te outou i aso uma lava, e oo lava i le gataaga o le lalolagi.”—Mataio 23:10; 28:18-20.

2 E lē gata ina tofia e Iesu ona soo i le galuega faasaoola o le saʻilia o nisi soo, ae na ia folafola mai foʻi lona faatasi ai ma i latou. O le talafaasolopito o le uluaʻi Faa-Kerisiano, e pei ona faamauina i le tusi o le Tusi Paia o Galuega, ua faaalia ai ma le mautinoa e faapea, na faaaogā e Keriso le pule na tuuina atu iā te ia, ina ia taʻitaʻia ai le faapotopotoga lea ua faatoʻā faavaeina. Na ia auina mai le “Fesoasoani” lea na valoia—le agaga paia—ina ia faamalosia ona soo ma taʻitaʻia a latou taumafaiga. (Ioane 16:7; Galuega 2:4, 33; 13:2-4; 16:6-10) Na faaaogāina agelu, e Iesu o lē na toetū mai, e lagolagoina ona soo. (Galuega 5:19; 8:26; 10:3-8, 22; 12:7-11; 27:23, 24; 1 Peteru 3:22) E lē gata i lea, na aumaia e lo tatou Taʻitaʻi ia taʻiala i le faapotopotoga, e ala i le faia o se fuafuaga ina ia iai ni tane agavaa e auauna e fai ma vaega pule.—Galuega 1:20, 24-26; 6:1-6; 8:5, 14-17.

3. O ā fesili o le a talanoaina i lenei mataupu?

3 Ae faapefea la i o tatou taimi, o “le gataaga o le lalolagi”? Ua faapefea ona taʻitaʻia e Iesu Keriso le faapotopotoga Kerisiano i aso nei? Ma e tatou te faaalia faapefea o loo tatou taliaina lenei taʻitaʻiga?

E Iai le Auauna Faamaoni a le Matai

4. (a) O ai e faia aʻe ai “le auauna faamaoni ma le mafaufau”? (e) O ā mea ua tuuina atu e le Matai ina ia tausia e le auauna?

4 Ina ua tuuina mai le valoaga e uiga i le faailoga o lona faatasi mai, na fetalai Iesu: ‘O ai foi le auauna faamaoni ma le mafaufau, ua tofia e lona alii [matai] e pule i ana auauna, ia avatu a latou mea e ʻai i ona itu aso? Amuia lea auauna, pe a sau lona matai e maua o ia o loo faapea ona fai. E moni, ou te fai atu ia te outou, e tofia o ia e pule i ana mea uma.’ (Mataio 24:45-47) O le “matai” o lo tatou Taʻitaʻi lea, o Iesu Keriso, ma ua ia tofia “le auauna faamaoni ma le mafaufau”—le vaega o Kerisiano faauuina o loo i le lalolagi—ina ia pule i ana mea uma o i le lalolagi.

5, 6. (a) I se vaaiga na vaai i ai le aposetolo o Ioane, o le ā ua faaata mai e “tuugāmolī auro e fitu” ma “fetu e fitu”? (e) O le ā ua faaalia mai e le mea moni faapea, o loo iai “fetu e fitu” i le aao taumatau o Iesu?

5 Ua faaalia i le tusi o le Tusi Paia o le Faaaliga e faapea, o loo pulea lelei mai le auauna faamaoni ma le mafaufau, e Iesu Keriso. I se vaaiga e faatatau i “le aso o le Alii,” na vaaia ai e le aposetolo o Ioane “tuugāmolī auro e fitu. Ua i totonu foi i tuugāmolī e fitu le tasi e pei o le atalii o le tagata” o lē “ua i lona aao taumatau o fetu e fitu.” I le faamatalaina iā Ioane o le vaaiga, na fetalai mai ai Iesu: “O le uiga lilo lenei o fetu e fitu na e iloa i loʻu lima taumatau, ma tuugāmolī auro e fitu. O fetu e fitu o agelu ia a ekalesia e fitu; o tuugāmolī foi e fitu na e iloa, o ekalesia ia e fitu.”—Faaaliga 1:1, 10-20, LF.

6 “O tuugāmolī auro e fitu” ua faaata mai ai faapotopotoga Kerisiano moni uma o loo iai nei i “le aso o le Alii,” lea na amata mai i le 1914. Ae faapefea “fetu e fitu”? I le uluaʻi faatatauga, sa faaata mai ai ovasia uma ua faauuina e le agaga, o ē sa tausia faapotopotoga i le uluaʻi senituri. * Sa iai ovasia i le aao taumatau o Iesu—sa ia pulea ma taʻitaʻia. Ioe, sa taʻitaʻia e Keriso Iesu le vasega tuufaatasi o le auauna. Peitaʻi, i aso nei, ua tuuitiitia le aofaʻi o ovasia faauuina. E faapefea la ona oo atu le taʻitaʻiga a Keriso, i le silia ma le 93,000 faapotopotoga a Molimau a Ieova i le lalolagi aoao?

7. (a) E faapefea ona faaaogā e Iesu le Vaega Pule e aumaia le taʻitaʻiga i faapotopotoga i le lalolagi aoao? (e) Aiseā e mafai ai ona faapea atu, o le agaga paia o loo tofiaina ovasia Kerisiano?

7 E pei ona iai i le uluaʻi senituri, e iai se vaega toʻaitiiti o tane agavaa ua filifilia mai i ovasia faauuina, o loo auauna nei e fai ma Vaega Pule. O loo fai i latou ma sui o le vaega tuufaatasi o le auauna faamaoni ma le mafaufau. Ua faaaogāina e lo tatou Taʻitaʻi lenei Vaega Pule ina ia latou tofia tane agavaa—pe faauuagagaina pe leai—e fai ma toeaina i totonu o faapotopotoga i o latou lava vaipanoa. I lenei itu, ua faatino ai e le agaga paia se matafaioi tāua, lea na foaʻiina mai e Ieova le pule iā Iesu e faaaogāina ai. (Galuega 2:32, 33) Muamua lava, e tatau i nei ovasia ona latou ausia mea manaʻomia o loo faatulaga mai i le Afioga a le Atua, lea na faagaeeina e le agaga paia. (1 Timoteo 3:1-7; Tito 1:5-9; 2 Peteru 1:20, 21) O le faatutūina mai ma le tofia o nisi, e faia pe a uma ona fai se tatalo, ma e ala i le taʻitaʻiga a le agaga paia. E lē gata i lea, o ē ua tofia, e tatau ona manino mai o loo latou fuaina fua o lenā agaga. (Kalatia 5:22, 23) O le fautuaga la a Paulo, e tutusapau lona faatatauina atu i toeaina uma, pe faauuina pe leai: “O lenei, ina tausi ia outou ia te outou, atoa ma le lafu mamoe uma lava ua tofia ai outou e le Agaga Paia e fai ma leoleo.” (Galuega 20:28) E maua e nei tane ua tofia le taʻitaʻiga mai le Vaega Pule ma latou leoleoina ai ma le fiafia le faapotopotoga. I lenei auala, ua faatasi mai ai Keriso ma i tatou i le taimi nei, ma o loo ia faatinoina le taʻitaʻia o le faapotopotoga.

8. E faapefea ona faaaogā e Keriso agelu e taʻitaʻia ona soo?

8 E faaaogā foʻi e Iesu agelu moni e taʻitaʻia ona soo i aso nei. E tusa ai o le tala faatusa i le saito ma le titania, o le a oo mai le taimi o le seleselega i le “gataaga o lenei lalolagi.” O ai o le a faaaogā e le Matai e faia le seleselega? Na taʻua e Keriso: “O e selesele, o agelu ia.” Ona ia toe faapea mai lea: “E aauina atu e le Atalii o le tagata ana agelu, latou te faapotopotoina nai lona malo mea uma e tausuai ai ma ē amio leaga.” (Mataio 13:37-41) E lē gata i lea, e pei lava ona taʻitaʻi e se agelu Filipo ina ia feiloaʻi atu i le eunuka Aitiope, ua faapena foʻi ona anoanoaʻi faamaoniga i aso nei e iloa ai, o loo faaaogā e Keriso ana agelu e taʻitaʻiina atu Kerisiano moni ina ia latou maua tagata loto faamaoni.—Galuega 8:26, 27; Faaaliga 14:6.

9. (a) O le ā le auala o loo ala mai ai le taʻitaʻiina e Keriso o le faapotopotoga Kerisiano i aso nei? (e) O le ā le fesili e tatau ona tatou iloiloina pe afai tatou te fia maua aogā mai le taʻitaʻiga a Keriso?

9 Maʻeu se faalaeiau o le iloaina, o loo taʻitaʻia e Iesu Keriso ona soo i aso nei e faaauala mai i le Vaega Pule, le agaga paia ma i agelu! E tusa lava pe e iai nisi tagata tapuaʻi a Ieova o le a lē mafai ona fesootaʻi mo sina taimi ma le Vaega Pule ona o sauāga po o ni mea faapena, ae o le a saunia pea e Keriso le taʻitaʻiga e ala mai i le agaga paia, faapea le lagolagosua a agelu. Peitaʻi, e faatoʻā tatou maua aogā mai i lana taʻitaʻiga pe a tatou taliaina. E mafai faapefea ona tatou faaalia o loo tatou taliaina le taʻitaʻiga a Keriso?

‘Ia Usiusitai ma ia Gauai’

10. E faapefea ona tatou faaalia le faaaloalo mo toeaina tofia i le faapotopotoga?

10 Ua foaʻiina mai e lo tatou Taʻitaʻi i faapotopotoga “mea alofa i tagata”—“o isi foi e folafola le tala lelei, o isi foi e fai ma leoleo atoa ma aʻoaʻo.” (Efeso 4:8, 11, 12) O o tatou uiga ma gaoioiga e faaalia iā i latou, e taʻu manino atu ai pe faamata o tatou taliaina le taʻitaʻiga a Keriso. O se mea talafeagai lo tatou “saga faafetai” mo tane agavaa faaleagaga ua foaʻiina mai e Keriso. (Kolose 3:15) Ua onomea foʻi ona tatou faaalia iā i latou le faaaloalo. Na tusi mai le aposetolo o Paulo: “O toeaina o e pule lelei, ia taʻuaogaina i latou ona faaluaina atu i ai o le taui [“mamalu,” LT].” (1 Timoteo 5:17, LF) E faapefea ona tatou faaalia lo tatou lotofaafetai ma le faaaloalo tele mo tane matutua—o toeaina, po o ovasia—i le faapotopotoga? Ua tali mai Paulo: “Ia outou usiusitai i o outou taʻitaʻi ma outou gauai i ai.” (Eperu 13:17) Ioe, e tatau ona tatou usiusitai iā i latou ma gauaʻi i ai, ia lolo atu iā i latou.

11. Aiseā e avea ai le faaaloalo i toeaina o se vala o lo tatou ola ai e ōgatusa ma lo tatou papatisoga?

11 E lelei atoatoa lo tatou Taʻitaʻi. Ae lē o faapena tane ua ia foaʻiina mai e fai ma meaalofa. O lona uiga, atonu e iai taimi e sesē ai i latou. Peitaʻi, e tāua tele ona tatou faamaoni pea i le faatulagaga a Keriso. O le mea moni, o le uiga o lo tatou ola e ōgatusa ai ma lo tatou tuuina atu ma le papatisoga, o lo tatou amanaʻia lea o le pule ua talafeagai ai e tusa o le tofiga mai le agaga, o loo iai i le faapotopotoga, ma lotomalie e gauaʻi atu i ai. O lo tatou papatisoina ‘i le suafa o le Agaga Paia,’ e faalauiloa atu ai i le lautele o loo tatou taliaina le agaga paia, ma amanaʻia le matafaioi o loo ia faatinoina i fuafuaga a Ieova. (Mataio 28:19) O lenā papatisoga e faaalia ai o loo tatou felagolagomaʻi ma le agaga, ma ʻalofia le faia o se mea e punitia ai lona fesoasoani mai i soo o Keriso. Talu ai e fai e le agaga paia se matafaioi tāua tele i le faatutūina mai ma le tofiaina o toeaina, pe mafai moni ea la ona tatou faamaoni i lo tatou tuuina atu, pe afai tatou te lē o felagolagomaʻi ma toeaina i le faapotopotoga?

12. O ā faaaʻoaʻoga e tusa ai o le lē faaaloalo i le pule o loo sii mai e Iuta, ma o le ā ua aʻoaʻoina mai e na faaaʻoaʻoga iā i tatou?

12 O loo iai i le Tusi Paia faaaʻoaʻoga e aʻoaʻoina mai ai iā i tatou le tāua tele o le usiusitai ma le gauaʻi. I le faasino atu iā i latou o ē na tautatala ma le lē migao e faatatau i tane tofia i le faapotopotoga, na taʻua ai e le soo o Iuta ni faaaʻoaʻoga se tolu e fai ma lapataʻiga, i lona faapea mai: “Oi talofa ia te i latou! Auā ua latou savavali i le ala o Kaino, ma feosofi atu i le sese o Palaamo ona o le totogi, ua fano foi i latou i le fouvale o Koru.” (Iuta 11) Sa lē amanaʻia e Kaino le fautuaga alofa a Ieova, ae faaauau pea ma le loto i ai i se tulaga o le ita fia fasioti tagata. (Kenese 4:4-8) E ui ina tele lapataʻiga tauatua na tuuina atu iā Palaamo, ae sa ia taumafai lava e fetuu tagata o le Atua ona o lona fia maua o le taui tau tupe. (Numera 22:5-28, 32-34; Teuteronome 23:5) Sa iai iā Koru sana ia lava matafaioi aloaʻia i Isaraelu, peitaʻi sa leʻi faamalieina ai o ia. Sa ia faatupuina le fouvale atu i le auauna a le Atua, o Mose, o le tagata sa sili ona agamalu i le lalolagi. (Numera 12:3; 16:1-3, 32, 33) Na oo mala iā Kaino, Palaamo ma Koru. Maʻeu le manino mai o le aʻoaʻoina o i tatou i nei faaaʻoaʻoga, ina ia tatou faalogo atu i fautuaga a i latou o loo faaaogā e Ieova i tulaga pule, ma faaaloalo iā i latou!

13. O ā manuia na valoia mai e le perofeta o Isaia mo i latou e gauaʻi atu i toeaina?

13 O ai sē o le a lē manaʻo e maua aogā mai le faatulagaga sili tau taʻitaʻiga, lea ua faavaeina e lo tatou Taʻitaʻi i totonu o le faapotopotoga Kerisiano? Na valoia e le perofeta o Isaia manuia e maua ai i le faapea mai: “Faauta, e pule le tupu ma le amiotonu, e pule foi alii ma le tonu. E fai foi le tagata e pei o se lafitaga i le matagi, ma se mea e malu ai i le afā; e pei o vaitafe i le nuu naumati, e pei o le paolo foi o le papa tele i le nuu ua le o i ai se vai.” (Isaia 32:1, 2) E tatau ona avea toeaina taʻitasi o “se mea,” po o se nofoaga e puipuia ma saogalemu ai. E tusa lava pe faafaigatā ona tatou gauaʻi atu i le pule, ae seʻi o tatou tatalo ina ia avea i tatou o ni ē e usiusitai ma gauaʻi atu i le pule ua faatūina e le Atua i totonu o le faapotopotoga.

Le Auala e Gauaʻi Atu ai Toeaina i le Taʻitaʻiga a Keriso

14, 15. E faaalia faapefea e i latou o loo taʻimua i le faapotopotoga e faapea, o loo gauaʻi atu i latou i le taʻitaʻiga a Keriso?

14 E tatau i Kerisiano taʻitoʻatasi—aemaise lava i toeaina—ona mulimuli i le taʻitaʻiga a Keriso. O ovasia, po o toeaina, ua iā i latou se tulaga pule i le faapotopotoga. Peitaʻi e lē tatau ona latou ‘fia pule i le faatuatua o o latou uso talitonu,’ e ala i le taumafai e pulea o latou soifuaga. (2 Korinito 1:24, faatusatusa i le NW.) E utagia e toeaina fetalaiga nei a Iesu: “Ua outou iloa o alii o nuu ese ua aliitai i latou, o e ua sili foi ua pule ia te i latou; a e le faapea outou.” (Mataio 20:25-27) A o faataunuuina e toeaina lo latou tiute tauave, e latou te taumafai faamaoni foʻi e auauna atu i isi.

15 Ua faalaeiauina Kerisiano: “Ia outou manatua o outou taʻitaʻi, . . . ia outou faaaʻoaʻo i lo latou faatuatua, ma ia mafaufau i le iuga o a latou amio.” (Eperu 13:7) E lē māfua lenei manaʻoga ona e faapea, o toeaina o taʻitaʻi i latou. Na fetalai Iesu: “E toatasi la outou aʻoaʻo, o le Keriso lea.” (Mataio 23:10) O le faatuatua o toeaina lea e tatau ona faataʻitaʻi atu i ai, auā o loo faataʻitaʻi atu foʻi i latou i lo tatou Taʻitaʻi moni, o Keriso. (1 Korinito 11:1) Seʻi manatu i nisi o itu o loo tauivi ai toeaina ina ia pei o Keriso i a latou faiā ma isi i le faapotopotoga.

16. E ui i le pule sa iā te ia, ae na faapefea ona feutagaʻi Iesu ma ona soo?

16 E ui lava sa silisili atu Iesu na i lo o tagata lē lelei atoatoa i vala uma, ma sa ia maua foʻi le pule e lē mafaatusalia mai lona Tamā, ae sa lotomaulalo o ia i ana feutagaʻiga ma ona soo. Na te leʻi soona matuā faaofoina lana ʻaufaalogologo i se faaaliga faalialiavale o lona poto. Sa faaalia e Iesu le malamalama ma le alofa i ona soo, i lona amanaʻiaina o o latou manaʻoga faaletagata. (Mataio 15:32; 26:40, 41; Mareko 6:31) Sa lē taitai ona ia soona tagisā i ona soo i ni mea e sili atu na i lo o mea sa mafai ona latou faia, ma sa lē taitai ona ia soona avatua iā i latou ni avega mamafa e sili atu na i lo o mea sa mafai ona latou gafatia. (Ioane 16:12) Sa “agamalu ma le loto maulalo” Iesu. E lētioa lava a faafouina le toʻatele mai iā te ia.—Mataio 11:28-30.

17. E tatau faapefea i toeaina ona faaalia le uiga lotomaulalo o Keriso i a latou faiā ma isi i le faapotopotoga?

17 Pe afai sa faaalia e le Taʻitaʻi, o Keriso, le lotomaulalo, maʻeu la le sili atu ona tatau iā i latou o loo taʻimua i le faapotopotoga ona faia foʻi faapea! Ioe, e latou te faaeteete ina ia lē faaaogāsesēina le pule ua faatuatuaina atu iā i latou. Ma e latou te ‘lē o atu ma le sili o le upu ma le poto,’ i le taumafai e faaofo ai isi. (1 Korinito 2:1, 2) Na i lo lea, e latou te taumafai e tautala i upu moni o le Tusi Paia i se tulaga faigofie ma le faamaoni. E lē gata i lea, e magafagafa toeaina ina ia fetuutuunaʻi i mea o loo latou faatalitalia mai isi, ma ia faautauta i o latou manaʻoga. (Filipi 4:5) I le iloaina e iai le mea e gata ai le malosi o tagata taʻitoʻatasi uma, o le a latou faapalepale ai ma le alofa i nei tulaga o o latou uso. (1 Peteru 4:8) Pe lē matuā faafouina ai ea, i le iai o ni toeaina e lotomaulalo ma agamalu? O le mea moni lava lenā.

18. O le ā e mafai ona aʻoaʻoina e toeaina mai le auala na feutagaʻi ai Iesu ma tamaiti?

18 Sa faigofie ona faalatalata ma talanoa atu tagata iā Iesu, e oo lava i ē matitiva. Seʻi manatu i lana tali atu ina ua vavao e ona soo tagata mai le ‘aumaia o tamaiti ia te ia.’ Na fetalai atu Iesu: “Ina tuu mai ia o tamaiti e o mai ia te au; aua le vavao ia te i latou. . . . Ona siitia lea e ia o i latou i ona lima, ua faaee foi ona aao i luga ia te i latou, ma faamanuia ia te i latou.” (Mareko 10:13-16) O uiga māfana ma le agalelei sa faaalia e Iesu, na avea ma itu e tosina ane ai isi iā te ia. E leʻi fefefe tagata iā Iesu. E oo lava i tamaiti, sa toʻafilemu pe a faatasi ma ia. E faigofie foʻi ona faalatalata atu tagata i toeaina. Ma a o latou faaalia le alofa māfana ma le agalelei, e mafai e isi—e oo lava i tamaiti—ona lagona le toʻafilemu pe a iai faatasi ma i latou.

19. O le ā e aofia ai i le mauaina o “le finagalo o Keriso,” ma o le ā le taumafaiga e manaʻomia i lenei tulaga?

19 O le tele e mafai ai e toeaina ona faataʻitaʻi iā Keriso Iesu, e faalagolago lava i lo latou iloa lelei o ia. Na fesili mai Paulo: “Po o ai ua na iloa le finagalo o [Ieova] na te aʻoaʻoina atu o ia?” Ona ia toe faaopoopo mai lea: “A ua tatou maua le finagalo o Keriso.” (1 Korinito 2:16) O le mauaina o le finagalo o Keriso e aofia uma ai le iloaina o le auala e mafaufau ai, faapea i vala uma o ona uiga totino, ina ia tatou iloa po o ā mea na te ono faia i se tulaga patino. Seʻi mafaufau pe a faapea o le lelei lenā o loo tatou iloaina ai lo tatou Taʻitaʻi! Ioe, e aofia ai i lenei mea le uaʻi totoʻa atu i tala a Evagelia, ma ia lē aunoa ona tatou mafaufau loloto i le soifuaga o Iesu ma lana faaaʻoaʻoga. Pe a faia e toeaina ni taumafaiga ina ia oo atu i lenā mamao lo latou mulimuli atu i le taʻitaʻiga a Keriso, o le a atili ai foʻi ona naunau i latou o i le faapotopotoga e faataʻitaʻi atu i lo latou faatuatua. Ma maua ai foʻi e toeaina le faamalieina a o vaavaai atu o loo olioli isi e mulimuli i tulagāaao o le Taʻitaʻi.

Ia Gauaʻi Atu Pea i le Taʻitaʻiga a Keriso

20, 21. A o tatou taulaʻi atu i le lalolagi fou ua folafola mai, o le ā e tatau ona avea ma a tatou filifiliga maumauaʻi?

20 E tāua tele mo i tatou uma ona gauaʻi atu pea i le taʻitaʻiga a Keriso. A o tatou tulata atu i le iʻuga o lenei faiga o mea, ua tutusa ai lo tatou tulaga ma le tulaga o le fanauga a Isaraelu, a o iai i Fanua Laugatasi o Moapi i le 1473 T.L.M. A o toetoe lava ulu atu i le Nuu Folafolaina, na fetalai ai le Atua iā i latou e ala atu i le perofeta o Mose e faapea: “Tou te o [oe Iosua] ma le nuu nei i le nuu sa tauto ai Ieova i o latou tamā na te foaiina atu ia te i latou.” (Teuteronome 31:7, 8) Sa tofia Iosua e fai ma taʻitaʻi. Ina ia mafai ona ulu atu i le Nuu Folafolaina, sa tatau i le fanauga a Isaraelu ona gauaʻi atu i le taʻitaʻiga a Iosua.

21 Ua taʻu mai e le Tusi Paia iā i tatou: “E toʻatasi lo outou Taʻitaʻi, o le Keriso lea.” E na o Keriso o le a taʻitaʻia atu i tatou i le lalolagi fou ua folafolaina mai, e mau ai lē amiotonu. (2 Peteru 3:13) O lea, seʻi o tatou filifili maumauaʻi e gauaʻi atu i lana taʻitaʻiga i vala uma o le soifuaga.

[Faamatalaga pito i lalo]

^ pala. 6 O “fetu” i inei, e lē o faaata mai ai agelu moni. E lē taitai faaaogāina e Iesu se tagata, na te faamaumauina faamatalaga mo ni meafaiola agaga e lē vaaia. O lona uiga, e foliga mai ua avea “fetu” ma ata o ovasia faaletagata, po o toeaina i faapotopotoga, lea e vaai i ai o ni avefeʻau a Iesu. O le numera fitu o lo latou aofaʻi, ua faaata mai ai le matuā atoatoa i le faatulagaga tauatua.

Pe E te Manatua?

• Na faapefea ona taʻitaʻia e Keriso le uluaʻi faapotopotoga?

• Ua faapefea ona taʻitaʻia e Keriso lana faapotopotoga i aso nei?

• Aiseā e tatau ai ona tatou gauaʻi atu iā i latou o loo taʻimua i le faapotopotoga?

• I ā auala e mafai ai e toeaina ona faataʻitaʻia mai le avea o Keriso ma o latou Taʻitaʻi?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 15]

Ua taʻitaʻia e Keriso lana faapotopotoga ma o loo iai ovasia i lona aao taumatau

[Ata i le itulau 16]

“Ia outou usiusitai i o outou taʻitaʻi ma outou gauai i ai”

[Ata i le itulau 18]

Sa māfana uiga o Iesu ma faigofie ona faalatalata atu i ai. E taumafai foʻi toeaina Kerisiano ina ia latou pei o ia