Le Atualalaina—Pe e mo Kerisiano?

A o faasolo ina iʻu lona ola, o le toe mavaega a le tamā matua faatuatua o Iakopo na faia, e faapea: “Ia outou tanu lava aʻu faatasi ma oʻu tamā i le ana o loo i le fanua o Eferona o le sa Hetī; o le ana lea o loo i le fanua o Makapelu, o loo i luma o Mamere, i le nuu o Kanana.”—Kenese 49:29-31.

SA FAAALIA e Iosefa le āva i le manaʻoga o lona tamā e ala i le faatinoina o se tū masani sa faia i Aikupito i lea taimi. Na ia faatonuina “ana auauna fomai ia latou atualala i lona tamā.” E tusa ai ma le faamatalaga o loo i le mataupu e 50 o le Kenese, e 40 aso na saunia ai e fomaʻi le tino, o le umi lava lea e masani ai. Talu ai le atualalaina o Iakopo, na mafai ai i lea taimi umi ona faifai mālie le faigāmalaga a le ʻaumalaga e toʻatele, e aofia ai le aiga, faapea ma alii o Aikupito, mo le 250 maila [400 kilomita] e momoli le tino o Iakopo e tanu i Heperona.—Kenese 50:1-14.

Pe faamata e toe maua le tino o Iakopo lea na atualalaina i se aso? Pe afai e mafai ona suʻeina, e foliga mai o le a matuā faigatā lava ona maua. Talu ai ona o le tele o le vai i le laueleele o Isaraelu, e lē tele ai la ni toēga mea e maua mai i le eliina o le eleele. (Esoto 3:8) E tele mea e faia i maa ma uʻamea ua maua, ae o le tele o mea e palagofie e pei o ie, o mea e faia i paʻu o manu, ma tino o tagata ua atualalaina, e lē o mafai ona sao mai i le susū i le vai ma isi suiga e masani ai a o faagasolo le taimi.

Ae o le ā tonu lava lenei mea o le atualala? Aiseā ua ala ai ona fai? Pe e talafeagai ea mo Kerisiano?

O Fea na Amata mai ai lea Tū?

O le atualalaina, e tusa lea o le teuina o le tino o sē ua maliu, poo se meaola foʻi, ina ia aua neʻi pala. E ioe le toʻatele o le ʻausuʻesuʻe i talafaasolopito e faapea o le atualalaina na amata mai i Aikupito, ae sa faia foʻi e tagata anamua o Asuria, Peresia, ma le ʻau Sekutia. Atonu na amata mai ona muaʻi faaalia le fia iloa ma le faataʻitaʻi ona faia o lenei faiga o le atualalaina, i le taimi lea na maua ai tino o tanumia i le oneone i le toafa, o loo lelei pea e leʻi pala. O le tanuina o le tino i lea auala na taofia ai le oo i ai o le vai ma le ʻea, ma tuai ai foʻi ona pala. Ua iai le manatu o nisi e faapea na amata mai le atualalaina o tino maliu ina ua maua ni tino o loo faasaoina i se vailaau e taʻua o le natron, e teuina ai, ma o lea vailaau e tele i Aikupito ma lenā vaipanoa.

 O le fuafuaga a lē o loo atualalaina tino oti, o le taofia lea o galuega a meaola ninii i le tino, lea e faia a o leʻi leva ona oti le tagata ma māfua ai le pala o le tino. Afai e mafai ona taofia lea tulaga, ona lē oo ai lea o le pala i le tino pe e matuā tuai lava foʻi ona pala. E tolu lava la vala e manaʻomia ona faatinoina: o le teuina lea o le tino ina ia foliga i foliga a o ola, o le taofia o le pala o le tino, ma le taofia o le faatamaʻia o le tino e manu ninii.

O māfuaaga tau tapuaʻiga na ala ai ona atualalaina e tagata Aikupito anamua ia tino o latou tagata oti. Sa iai se fesootaʻiga o lo latou talitonuga i le olaga i tua atu o le oti, ma o latou faanaunauga e fesootaʻi pea ma tagata o loo feola. Sa iai foʻi lo latou talitonuga e faapea e faavavau ona faaaogāina o latou tino ma o le a toe faafoʻi i ai le ola. E ui o le atualalaina o se tū sa masani ai i Aikupito, ae e lē o maua ni faamaumauga pe na faapefea ona fai. O le faamatalaga lelei lava o loo iai o lea tulaga, o le tala lea a le tusitala faasolopito mai Eleni o Herodotus mai le lima senituri T.L.M. Ae ua taʻua e faapea, pe afai e taumafai e atualalaina e tusa ai ma faamatalaga a Herodotus, e lē iʻu i se lelei.

Pe e mo Kerisiano?

E lē o ni tagata e tutusa o latou talitonuga ma Iakopo ia na atualalaina lona tino. E lē gata i lea, ina ua ave e Iosefa le tino o lona tamā i ē e atualalaina, e foliga mai e na te leʻi faatalosagaina le faia o talosaga ma aganuu, e pei ona masani ai lea faiga i lenā taimi i Aikupito. O Iakopo ma Iosefa, o ni tagata e faatuatua i le Atua. (Eperu 11:21, 22) E ui lava la e lē o se tulaga na faatonuina e Ieova, ae e lē o taʻusalaina i Tusitusiga Paia le atualalaina o le tino o Iakopo. E lē faapea foʻi la o le a avea ai le atualalaina o Iakopo ma faataʻitaʻiga i le nuu o Isaraelu po o le faapotopotoga Kerisiano. O le mea moni, e lē o iai i le Afioga a le Atua ni taʻiala faapitoa e tusa ai o lea mataupu. E lē o toe taʻua lava i le Tusi Paia lea faiga ina ua mavae le atualalaina o Iosefa i Aikupito.—Kenese 50:26.

Ua iloa e lē o se tū masani a tagata Eperu le atualalaina o ē oti ona sa maua tino oti o tagata ua pala i tuugamau i Palesitina, ma afai foʻi sa faia, sa leʻi fuafuaina la e tumau ai le tino mo se taimi umi. Mo se faataʻitaʻiga, e leʻi atualalaina Lasalo. E ui ina sa aui lona tino i se ie, ae sa fai sina popole ina ua tulei ese le maa lea sa tapunia ai le tuugamau. Sa mautinoa e lona tuafafine o le a manogi aʻe le tino pe a tatalaina le tuugamau, ona ua atoa aso e fā talu ona maliu Lasalo.—Ioane 11:38-44.

Pe na atualalaina le tino o Iesu? E lē o faamaonia e faamatalaga mai Evagelia lea tulaga. I lenā taimi, a o leʻi tanuina se tino, sa avea ma se tū masani i Iutaia le teuina o tino oti i mea manogi ma faguu. Mo se faataʻitaʻiga, e matuā tele lava ni mea manogi na ave ane e Nikotemo e teu ai le tino o Iesu. (Ioane 19:38-42, LF) Aiseā ua tele ai faapea ia mea manogi na foaʻi ane? Atonu na māfua ona faapea lona limafoaʻi ona o lona alofa moni ma lona āva iā Iesu. E lē tatau ai ona tatou manatu e faapea na māfua ona faateleina mea manogi ona o le faamoemoe e faaumiumi ai ona lelei le tino.

Pe e teena e se Kerisiano lea faiga o le atualalaina? O le mea moni lava ia, o le atualalaina, ua na ona faatuatuai ai o le tulaga e iʻu i ai le tino. O i tatou e mai i le efuefu, ma e tatou te toe foʻi atu lava i le efuefu. (Kenese 3:19) Ae o le ā le umi o le taimi lea o le a tuu ai le tino mai le taimi na oti ai le tagata, ma le taimi e tanuina ai? Pe afai e mamao le mea o loo faimalaga mai ai ni aiga ma uō ma o loo latou mananaʻo e vāai i le tino, o lona uiga la, e tatau ona atualalaina le tino mo sina taimi ina ia mafai ona faatali.

 E tusa ai la ma le Tusi Paia, e leai se māfuaaga e popole ai fua pe afai e tatau ona atualalaina le tino ona o le tulafono lea a se nuu pe ona o se manaʻoga o le aiga. O ē ua oti, ua ‘latou le iloa se mea.’ (Failauga 9:5) Pe afai e manatua i latou e Ieova, o le a toe faatutūina i latou i le lalolagi fou ua folafolaina mai.—Iopu 14:13-15; Galuega 24:15; 2 Peteru 3:13.

[Pusa i le itulau 31]

LE ATUALALAINA I ASO ANAMUA MA ONA PŌ NEI

I Aikupito anamua, sa faalagolago lava le auala e atualalaina ai lē ua oti i le tulaga o le aiga. O le faiga lea o loo taʻua i lalo, atonu o le auala lenā o le a faia ai e se aiga maumea.

E faaaogāina se uʻamea e toso ese mai ai le faiʻai e ala mai i le pogaʻiisu. Ona faavailaau loa lea o le ulu atoa i vailaau e masani ona faaaogā. A uma lenā, ona aveese lea o totoga seʻi vaganā ai le fatu ma fatugaʻo. Ae ina ia mafai ona aveese mai totoga, sa tatau ona tipiina le tino, ae o lea faiga, sa vaai i ai o se agasala. O lea la, o tagata Aikupito sa faia le atualalaina, sa latou tofia se tasi e taʻua o lē e tipitipi e na te faia le tipiga. E uma loa ona ia faia le tipiga, ona sola ese loa lea auā o le faasalaga o le faia o lea tulaga, o le tauʻaia lea i maa.

Ona sosoo ai lea ma le fufuluina ia māmā o le manava, pe a māeʻa ona aveeseina totoga. Na tusia faapea e le tusitala faasolopito o Herodotus: “E latou te faatumuina le manava i le muro sili ona lelei ua uma ona tuʻiina, o le kesia, faapea foʻi ma isi mea manogi eseese, seʻi vaganā ai le pulu lipano, ona suʻi loa lea o le tipiga.”

Ona sosoo ai lea ma le sokaina o le tino i le vailaau o le natron mo aso e 70, ina ia aveesea ai le vai. A māeʻa lenā ona faataele loa lea ma aui lelei i se ie lino. Na oloina le ie lino i se sua po o se pulu mai se laau e fai ma mea faapipiʻi, ma na tuuina le mummy (tino ua atualalaina) i se pusa ua matuā teuteuina lelei a o lona foliga mai e pei o se tino o se tagata.

I aso nei, e lē umi lava se taimi e faatino ai le atualalaina o sē ua oti. Ua masani lava ona faia faapea e ala i le tuiina o se vailaau i alātoto ma uaua faapea foʻi le manava ma le fatafata. Ua tele le mau vailaau eseese ua paluina ma faaaogāina mo nei gaoioiga. Ae ona o le tau, ma le tulaga o le malupuipuia, ua tele lava ina faaaogāina ai le vailaau e taʻua o le formaldehyde.

[Ata]

O le pusaoti auro o le tupu o Tutankhamen