Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Ia Ta‘ita‘ia Oe e Mataupu Silisili a le Atua

Ia Ta‘ita‘ia Oe e Mataupu Silisili a le Atua

Ia Taʻitaʻia Oe e Mataupu Silisili a le Atua

“[O Ieova] o loo aʻoaʻo ia te oe i mea e aoga.”—ISAIA 48:17.

1. Ua faapefea ona taʻitaʻia tagata e Lē na Foafoaina Mea?

A O GALULUE saienitisi ina ia malamalama i gaoioiga a le vateatea, ua latou maofa ai i le tele naʻuā o le malosiaga o loo iai i lo tatou vateatea. O lo tatou lā—o se fetu e feoloolo lona telē—e na te aumaia le tele o le malosiaga e tusa ma le malosiaga o “pomu haitorosene e 100 piliona o loo pāpā i sekone taʻitasi.” E mafai e Lē na Foafoaina Mea ona pulea ma faatonutonuina le anoanoaʻi o fetu i le lagi i lona malosi e lē gata mai. (Iopu 38:32; Isaia 40:26) Ae faapefea i tatou o loo mauaina le meaalofa o le filifiliga saʻoloto, le tomai e iloa ai le saʻo ma le sesē, le mafaufau lelei, ma le atamai e mafai ai ona malamalama i mataupu faaleagaga? O le ā le auala ua filifilia e Lē na Faia i tatou e taʻitaʻia ai i tatou? Ua ia taʻitaʻia i tatou ma le alofa e ala i ana tulafono lelei atoatoa ma mataupu silisili maualuluga, lea e fesootaʻi atu i lo tatou lotofuatiaifo ua toleniina lelei.—2 Samuelu 22:31; Roma 2:14, 15.

2, 3. O le ā le ituaiga o usiusitai e fiafia i ai le Atua?

2 Ua fiafia le Atua i foafoaga atamamai o loo filifili e usiusitai atu iā te ia. (Faataoto 27:11) Na i lo le faapolokalameina o i tatou e gauaʻi ma le lē malamalama e pei o ni masini e leai ni mafaufau, ua tuuina mai iā i tatou e Ieova le filifiliga saʻoloto ina ia mafai ai ona tatou faia ni filifiliga atamai i le faia o le mea saʻo.—Eperu 5:14.

3 O Iesu o lē na ia faaalia atoatoa mai lona Tamā, na ia fetalai atu i ona soo: “O aʻu uo outou, pe afai tou te faia mea uma lava ou te fai atu ai ia te outou. Ou te le toe taʻua outou o auauna.” (Ioane 15:14, 15) I aso anamua, sa tatau i se pologa ona usitaia faatonuga a lona matai. Ae i le isi itu, ua faia aʻe se faauōga e ala i le faaalia o uiga e fiafia i ai le loto. E mafai ona avea i tatou ma uō a Ieova. (Iakopo 2:23) E faamalosia lenei faauōga e ala i le fealofani. Na faafesootaʻi atu e Iesu le usiusitai i le Atua ma le alofa ina ua ia fetalai faapea: “Afai e alofa mai se tasi ia te au, e tausia e ia laʻu upu; e alofa foi loʻu Tamā ia te ia.” (Ioane 14:23) Ona e alofa le Tamā iā i tatou ma finagalo e taʻitaʻia i tatou ma le saogalemu—ua valaaulia ai i tatou e Ieova e ola i ana mataupu silisili.

Mataupu Silisili a le Atua

4. E mafai faapefea ona e faamatalaina mataupu silisili?

4 O ā nei mea ua taʻua o mataupu silisili? Ua faamatalaina se mataupu silisili faapea o “se upu moni faavae po o upu moni lautele: o se tulafono faavae ma e atoa, o se aʻoaʻoga, po o faaiʻuga ia e faavae aʻi pe fafau mai ai isi tulafono ma aʻoaʻoga.” (Webster’s Third New International Dictionary) Ua faaalia e se suʻesuʻega māeʻaeʻa o le Tusi Paia faapea e aumaia e lo tatou Tamā faalelagi ia taʻiala autū ia e aofia ai tulaga ma vala eseese o le olaga. Ua ia faia lenei mea i le manatu mo lo tatou lelei e faavavau. Ua ōgatusa lenā manatu ma le tulaga na tusi mai ai le tupu poto o Solomona e faapea: “Faalogo mai, loʻu atalii e, ma e talia aʻu upu, ona faateleina ai lea o tausaga o lou olaga. Ou te faasino ia te oe le ala o le poto; ou te taʻitaʻiina oe i ala saʻo.” (Faataoto 4:10, 11) O mataupu silisili autū ua saunia e Ieova, o loo iai se aafiaga i la tatou faiā ma ia ma isi tagata, o la tatou tapuaʻiga ma o tatou olaga i aso faisoo. (Salamo 1:1) Seʻi o tatou iloiloina nisi o na mataupu silisili autū.

5. Aumai ni faaaʻoaʻoga o nisi o mataupu silisili autū.

5 E tusa ai ma la tatou faiā ma Ieova, na fetalai Iesu e faapea: “E te alofa atu i le Alii lou Atua ma lou loto atoa, ma lou agaga atoa, ma lou manatu atoa.” (Mataio 22:37) E lē gata i lea, ua saunia e le Atua mataupu silisili e fesootaʻi atu i a tatou faiā ma isi tagata, e pei o le Tulafono Faaauro: “O mea uma foi tou te loto i ai ia faia e tagata ia te outou, ia faapea lava ona outou faia ia te i latou.” (Mataio 7:12; Kalatia 6:10; Tito 3:2) E tusa ai ma le tapuaʻiga, ua apoapoaʻia i tatou: “Ia tatou manatunatu foi le tasi i le tasi, ina ia taufaatupu ai le alofa ma galuega lelei; aua le lafoaiina le faapotopotoina o i tatou.” (Eperu 10:24, 25) E tusa ai ma vala o o tatou olaga i aso taʻitasi, ua faapea mai le aposetolo o Paulo: “Pe tou te aai, pe tou te inu, po o se tasi mea tou te faia, ia outou faia mea uma lava ia viia ai le Atua.” (1 Korinito 10:31) E anoanoaʻi isi mataupu silisili o loo i le Afioga a le Atua.

6. Ua faapefea ona ese mataupu silisili mai i tulafono?

6 O loo matuā aogā mataupu silisili, ma o ni upu moni autū ia ua oo ina fiafia tele i ai Kerisiano atamamai. Na faagaeeina e Ieova Solomona e tusi faapea: “Ia e faalogo mai i aʻu upu; ia uai mai ou taliga i mea ou te fai atu ai; aua neʻi teʻa ese ia mea i ou mata; ia e tausi i ai i totonu o lou loto; auā o ia mea o le ola lea i e ua maua; ma le mea e malolo ai o latou tino uma.” (Faataoto 4:20-22) E faapefea ona ese mataupu silisili mai i tulafono? O mataupu silisili ua faavae ai tulafono. E masani ona patino tulafono ma e mafai ona faatatau atu i se taimi po o se tulaga faapitoa, ae o mataupu silisili e tumau e faavavau. (Salamo119:111) O mataupu silisili a le Atua e lē oo ina mavae pe mou ese atu. Ua faamaonia ai le moni o upu faagaeeina a le perofeta o Isaia e faapea: “E magumagu le mutia, e toulu le fuga; a o le afioga a lo tatou Atua, e tumau lea e faavavau.”—Isaia 40:8.

Mafaufau ma Faia e Tusa ai ma Mataupu Silisili

7. Ua faapefea ona uunaʻia i tatou e le Afioga a le Atua e mafaufau ma faia e tusa ai ma mataupu silisili?

7 Ua uunaʻia i tatou i le tele o taimi e “le afioga a lo tatou Atua” e mafaufau ma faia e tusa ai ma mataupu silisili. Ina ua fesiligia Iesu e taaofaʻi mai le Tulafono, na ia faia ni faamatalaga tuusaʻo se lua—o le tasi e faamamafaina ai le alofa mo Ieova, a o le isi e faamamafaina ai le alofa mo tagata. (Mataio 22:37-40) O le faia faapea, na siiina mai ai e Iesu sina vaega o le taaofaʻiga puupuu o aʻoaʻoga autū o le Tulafono Faa-Mose na iai muamua, o loo faamatalaina i le Teuteronome 6:4, 5: “O Ieova lo tatou Atua, o Ieova e toatasi lava ia. Ia e alofa atu ia Ieova lou Atua ma lou loto atoa, ma lou agaga atoa, ma lou malosi atoa.” E manino mai, sa iai foʻi i le finagalo o Iesu ia taʻiala a le Atua o loo i le Levitiko 19:18. O le manino, puupuu, atoa ai ma se aafiaga malosi o loo faaiʻuina ai le tusi o Failauga, ua aofia ai i upu a le tupu o Solomona le anoanoaʻi o tulafono a le Atua: “Seʻi tatou faalogo ia i le iuga o ia mea uma, Ia e mataʻu i le Atua, ma e anaana i ana poloaiga; auā o mea ia e tatau i tagata uma. Auā e faamasinoina e le Atua galuega uma, atoa ma mea lilo uma lava, o mea lelei atoa ma mea leaga.”—Failauga 12:13, 14; Mika 6:8.

8. Aiseā e avea ai o se puipuiga le mauaina o se malamalamaga lelei o mataupu silisili autū o le Tusi Paia?

8 O le malamalama lelei i na mataupu silisili autū e mafai ona fesoasoani iā i tatou e malamalama ma faatatauina ai isi taʻiala patino. E lē gata i lea, afai e tatou te lē malamalama lelei ma taliaina mataupu silisili autū, atonu o le a tatou lē mafai ona faia ni filifiliga atamai ma e ono faigofie ona maluelue ai lo tatou faatuatua. (Efeso 4:14) Afai e teumaluina na mataupu silisili i o tatou mafaufau ma loto, o le a mafai ai ona tatou faaaogāina i le faia o filifiliga. Pe a tatou faatatauina ma le malamalama lelei na mataupu silisili, e aumaia ai ni iʻuga manuia.—Iosua 1:8; Faataoto 4:1-9.

9. Aiseā e lē faigofie ai i taimi uma ona malamalama ma faatatauina mataupu silisili o le Tusi Paia?

9 O le malamalama ma le faatatauina o mataupu silisili o le Tusi Paia e lē faigofie e pei o le mulimuli atu i tulafono ua uma ona faataatia. Ona o ni tagata e lē lelei atoatoa, atonu e tatou te taumafai e ʻalofia se taumafaiga o loo manaʻomia e faia ai se faaiʻuga e ala i le mafaufau lelei i mataupu silisili. Atonu e tatou te fiafia i le iai o se tulafono pe a tatou fesagaʻi ma se filifiliga e ao ona fai. O nisi taimi atonu e tatou te saʻilia se taʻiala mai se Kerisiano taʻumatuaina—atonu o se toeaina o le faapotopotoga—ma faatalitalia e mauaina se tulafono patino e faatatau i lo tatou tulaga. Peitaʻi, atonu e lē o aumaia i le Tusi Paia po o lomiga faale-Tusi Paia se tulafono patino, ae tusa foʻi po ua tuuina mai se tulafono, atonu e lē o aogā lea taʻiala i taimi uma ma tulaga uma e tutupu mai. Atonu o loo e manatuaina faapea na fesili atu se tauleʻaleʻa iā Iesu: “Le aʻoaʻo e, ia e fetalai ane i loʻu uso, ina ia vaeluaina mai le tofi ia te au.” Na i lo le vave ona faia se tulafono e foʻia ai le finauga i le va o le ʻauuso lea, ae na tuuina atu e Iesu iā te ia se mataupu silisili e masani ai: “Ia outou, ia leoleo outou ia te outou auā le matapeapea.” O lea na saunia ai e Iesu se taʻiala na aogā i le taimi lenā ma o loo tumau pea e oo mai i le taimi nei.—Luka 12:13-15.

10. E faapefea i lo tatou amioaʻi e ōgatusa ma mataupu silisili ona faaalia ai uunaʻiga o o tatou loto?

10 Atonu ua e vaai i tagata o ē e usiusitai ma le oi i tulafono ona o le fefefe i faasalaga. O le faaaloalo i mataupu silisili e taofia ai lea ituaiga o uiga. O le uiga moni o mataupu silisili, ua uunaʻia ai i latou o loo puleaina ai e gaoioi mai le loto. O le mea moni, o le tele o mataupu silisili e lē o aofia ai le vave faia o se faasalaga mo i latou e lē o ola e tusa ai ma na mataupu silisili. O lea, ua aumaia ai iā i tatou le avanoa e faaalia ai le māfuaaga e tatou te usiusitai ai iā Ieova, ma le uunaʻiga o loo i o tatou loto. Ua tatou mauaina se faaaʻoaʻoga i le teena e Iosefa o amioga lē mamā a le avā a Potifara lea na taumafai i ai. E ui sa leʻi aumaia i lenā taimi e Ieova se tulafono tusitusia e faatatau i le mulilua ma sa leai foʻi se faasalaga a le Atua na faatulaga mo le faia o feusuaʻiga ma le avā a se isi tamāloa, ae sa iloa lelei e Iosefa mataupu silisili e tusa ai ma le finagalo o le Atua e faatatau i le faamaoni i le faaipoipoga. (Kenese 2:24; 12:18-20) E tatou te iloa i lana tali atu e faapea na telē se aafiaga o na mataupu silisili iā te ia: “Pe faapefea ona ou faia lenei mea leaga tele ma ou agasala ai i le Atua?”—Kenese 39:9.

11. O ā vala e manaʻomia ai e Kerisiano ona taʻitaʻia e mataupu silisili a Ieova?

11 I aso nei, e mananaʻo Kerisiano e taʻitaʻia e mataupu silisili a Ieova pe a oo i mataupu totino a le tagata lava ia, e pei o le filifilia o aumea, faafiafiaga, musika, ma mea e faitau i ai. (1 Korinito 15:33; Filipi 4:8) A o faateleina lo tatou iloa, malamalama, ma le talisapaia o Ieova ma ana tapulaa, o le a fesoasoani o tatou lotofuatiaifo, ma lo tatou atamai e uiga i mea ua saʻo e faatatauina ai mataupu silisili a le Atua e tusa lava po o le a se tulaga tatou te fesagaʻia, e oo lava i mataupu e matuā patino i se tasi. Pe a taʻitaʻia e mataupu silisili o le Tusi Paia, o le a tatou lē saʻilia ai ni faamolemolega e lē usitaia ai tulafono a le Atua; o le a tatou lē faataʻitaʻi ai foʻi iā i latou o ē taumafai e fai mea i le mamao e oo i ai e aunoa ma le solia o se tulafono patino. Ua tatou iloa faapea o na mafaufauga e tatou te āfaina ma leaga ai.—Iakopo 1:22-25.

12. O le ā se mea tāua e manaʻomia ina ia taʻitaʻia ai e mataupu silisili a le Atua?

12 Ua iloa e Kerisiano taʻumatuaina e faapea, o se mea e tāua ina ia mulimuli ai i mataupu silisili a le Atua, o le mananaʻo lea e iloa le silafaga a Ieova e faatatau i se mataupu. “Outou e ua alolofa atu ia Ieova,” o le timaʻi mai lea a le faisalamo, “ia outou ʻinoʻino i mea leaga.” (Salamo 97:10) Ua lisiina mai nisi o mea e tagaʻi i ai le Atua e leaga, o lea ua faapea mai ai le Faataoto 6:16-19: “O mea nei e ono ua inosia e Ieova; o lona fitu foi ua matuā inosia lava e ia; o mata faasiasia, o le laulaufaiva pepelo, ma lima e sasaa le toto o le ua le sala, o le loto e manatunatu i togafiti leaga, o vae e tele vavave ona taufetuli i le leaga, o le molimau pepelo, na te tautala i mea pepelo; ma le na te faatupu maseiga i uso.” Pe a pulea o tatou olaga i le faanaunau e faaalia le finagalo o Ieova i mataupu faavae faapena, o le ola la e tusa ai ma mataupu silisili o le a avea ma masaniga e faifai pea.—Ieremia 22:16.

Ua Manaʻomia se Uunaʻiga Lelei

13. O ā ituaiga o mafaufauga na faamamafa e Iesu i lana Lauga i luga o le Mauga?

13 O le iloa ma faatatauina mataupu silisili, e puipuia ai foʻi i tatou mai le mailei o le avea o la tatou tapuaʻiga ma se mea e na ona faafoliga atu. E iai le eseesega o le mulimuli i mataupu silisili ma le soona faamamafa o tulafono. Na faaalia manino e Iesu lea tulaga i lana Lauga i luga o le Mauga. (Mataio 5:17-48) Ia manatua o tagata na faalogologo iā Iesu o tagata Iutaia, o lea sa tatau ai ona pulea a latou amio e le Tulafono Faa-Mose. Ae o le mea moni sa iā i latou se vaaiga sesē o le Tulafono. Na latou faamamafaina le upu o le Tulafono na i lo le uiga o le Tulafono. Na latou faamamafaina a latou uputuu, ma faamuamua na mea na i lo o aʻoaʻoga a le Atua. (Mataio 12:9-12; 15:1-9) O le iʻuga, sa lē aʻoaʻoina ai le toʻatele o tagata e mafaufau e tusa ai o mataupu silisili.

14. Na faapefea ona fesoasoani Iesu i lana ʻaufaalogologo ina ia mafaufau e faavae i mataupu silisili?

14 I le faaeseesega, sa faaaofia e Iesu i lana Lauga i luga o le Mauga ia mataupu silisili i itu e lima tau amio: o le ita, faaipoipoga ma talagā faaipoipoga, o folafolaga, taui ma sui, ma le alofa ma le ʻinoʻino. I tulaga taʻitasi, na faailoa ai e Iesu le aogā o le mulimuli i se mataupu silisili. O lea na siitia ai e Iesu le tulaga tau amio mo ona soo. Mo se faaaʻoaʻoga, i le mataupu tau i le mulilua, na ia aumaia iā i tatou se mataupu silisili e puipuia ai e lē gata i a tatou gaoioiga ae faapea foʻi ma o tatou manatunatuga ma faanaunauga: “Ai se vaai atu i le fafine ina ia manao i ai, ua uma ona mulilua ma ia i lona loto.”—Mataio 5:28.

15. E mafai faapefea ona tatou ʻalofia so o se faanaunauga e soona faamamafaina ai tulafono?

15 Ua faataʻitaʻia i lenei faaaʻoaʻoga faapea e lē tatau ona tatou faagaloina le māfuaaga ma le agaga o mataupu silisili a Ieova. E lē tatau lava ona tatou taumafai e mauaina le finagalo malie o le Atua e ala i le faafoliga lelei atu. Na faaalia e Iesu le sesē o na uiga e ala i le faasino atu i le alofa mutimutivale o le Atua ma lona alofa. (Mataio 12:7; Luka 6:1-11) O le mulimuli i mataupu silisili, o le a tatou ʻalofia ai le taumafai e ola (po o le faamalosia o isi e ola) i ni tulafono pulepuletutū lea e sili atu i lo mea ua aʻoaʻoina e le Tusi Paia. O le a sili ona tāua iā i tatou le manatu mamafa i mataupu silisili o le alofa ma le usiusitai i le Atua na i lo o foliga atu i fafo o le tapuaʻiga.—Luka 11:42.

Iʻuga Fiafia

16. Aumai ni faaaʻoaʻoga o mataupu silisili o loo faavae mai ai nisi tulafono a le Tusi Paia.

16 A o tatou taumafai e usiusitai iā Ieova, e tāua lo tatou iloaina faapea, o ana tulafono e faavae i mataupu silisili autū. Mo se faaaʻoaʻoga, e tatau i Kerisiano ona ʻalofia le ifo i tupua, amioga le mamā faaleituaiga, ma le faaaogāsesēina o le toto. (Galuega 15:28, 29) O le ā o loo faavae ai le tulaga o se Kerisiano i na mataupu? E tatau i le Atua lo tatou tuutoina atu atoatoa; e tatau ona tatou faamaoni i a tatou paaga; ma o Ieova o ia o Lē Foaʻi Ola. (Kenese 2:24; Esoto 20:5; Salamo 36:9) O le malamalama i nei mataupu silisili autū, e faigofie ai ona taliaina ma mulimuli atu i tulafono e fesootaʻi atu i ai.

17. O ā aogā e mafai ona maua i le iloaina ma faatatauina o mataupu silisili o le Tusi Paia?

17 A o tatou iloa ma faatatauina mataupu silisili autū, e tatou te iloa ai faapea o na mataupu silisili e mo lo tatou lelei. O faamanuiaga faaleagaga o loo fiafia ai tagata o le Atua, o loo masani lava ona ō mai faatasi ma iʻuga lelei. Mo se faaaʻoaʻoga, o i latou e lē ulaula, o loo ola i ni olaga mamā, ma faaaloalogia le paia o le toto, ua latou ʻalofia le avea ma tagata ua afāina fua i nisi o faamaʻi. I se tulaga tutusa, o le ola e tusa ai ma upu moni o le Tusi Paia e mafai ona aogā iā i tatou i tulaga tau i le tamaoaiga, olaga masani, po o olaga faaleaiga. O so o se faamanuiaga o loo maua ua faamaonia ai le tāua o tapulaa a Ieova ma e aogā moni lava. Ae o le mauaina o na faamanuiaga e lē o le māfuaaga autū lea mo le faatatauina o mataupu silisili a le Atua. E usiusitai Kerisiano moni iā Ieova ona e latou te alolofa iā te ia, e tatau iā te ia la latou tapuaʻiga, ma o le mea tonu lea e ao ona fai.—Faaaliga 4:11.

18. Afai e tatou te mananaʻo e avea ma ni Kerisiano e taulau manuia, o le ā e tatau ona taʻitaʻia o tatou olaga?

18 O le avea o mataupu silisili a le Tusi Paia ma o tatou taʻiala ua mafai ai ona tatou maua se olaga e sili atu, lea e ono tosina mai ai isi i ala o le Atua. Ae o le mea e sili ona tāua, o le ala o loo tatou ola ai e faamamaluina ai Ieova. Ua tatou iloa faapea o Ieova o le Atua e alofa moni lava ma o lona finagalo ia tatou maua le mea e sili ona lelei. Pe a tatou faia ni filifiliga e tusa ai ma mataupu silisili o le Tusi Paia ma tatou iloa le auala ua faamanuia ai i tatou e Ieova, ona tatou lagonaina ai lea o lo tatou māfana tele atu iā te ia. Ioe, e tatou te atiina aʻe atili ai se faiā māfana ma lo tatou Tamā faalelagi.

Pe E te Manatua?

• O le ā le mea ua taʻua o le mataupu silisili?

• Ua faapefea ona ese mataupu silisili mai i tulafono?

• Aiseā e tāua ai mo i tatou le mafaufau ma faia e tusa ai ma mataupu silisili?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Pusa i le itulau 20]

Sa taʻu atu iā Uilisone o se Kerisiano mai Ghana e faapea, e toe o ni nai aso ona faateʻa lea o ia mai lana galuega. I lona aso mulimuli i le galuega, na tofia ai o ia e fufulu le taavale a le faatonusili o le kamupani. Ina ua mauaina e Uilisone se tinoitupe i le taavale, na taʻu atu e lona pule iā te ia e faapea na avatu e le Atua le tupe ona o lea o le a faateʻa Uilisone i le aso lava lenā mai lana galuega. Peitaʻi, o le faatatauina o mataupu silisili o le Tusi Paia i le faamaoni, na faafoʻi atu ai e Uilisone le tupe i le faatonusili. I le faateʻia ma le matuā maofa i lenei mea, na lē gata ina ofoina atu loa e le faatonusili se galuega tumau ae na siitia ai foʻi Uilisone e avea ma tagata faigaluega sinia o le kamupani.—Efeso 4:28.

[Pusa i le itulau 21]

O Rukia, o se fafine Alapania ua 60 ma ona tupu ona tausaga. Ona o se feeseeseaʻiga i le aiga, na ia lē toe talanoa ai i lona tuagane mo le silia i le 17 tausaga. Na amata ona ia suʻesuʻeina le Tusi Paia ma Molimau a Ieova ma aʻoaʻoina ai faapea e tatau ona nonofo lelei Kerisiano moni ma isi, ma ia lē teulotoina ni mea e ita ai. Na ia tatalo i le pō atoa, ona ia savalivali atu lea i le fale o lona tuagane ma lona fatu ua tātā vale. Na tatala mai e le afafine o lona tuagane le faitotoʻa. I le faateʻia, sa ia fesili atu ai iā Rukia: “O ai ua maliu? O le ā lau mea e fai i inei?” Na fai atu Rukia e fia talanoa ma lona tuagane. Sa faamatala atu ma le toʻafimālie e Rukia faapea o le aʻoaʻoina o mataupu silisili o le Tusi Paia faapea ai ma Ieova, na uunaʻia ai o ia e faia se leleiga ma lona tuagane. Ina ua uma ona fetagisi ma opo e le tasi le isi, ona latou faia loa lea o se fiafia e faailogaina ai lenei toe faatasiga faapitoa!—Roma 12:17, 18.

[Ata i le itulau 23]

Mataio 5:27, 28

[Ata i le itulau 23]

Mataio 5:3

[Ata i le itulau 23]

Mataio 5:24

[Ata i le itulau 23]

“Ua silasila atu ia i le motu o tagata, ona maliu ae lea o ia i le mauga; ua nofo ai i lalo, ona o mai ai lea o ona soo ia te ia; ua ia fetalai atu, ma aʻoaʻo ia te i latou.”MATAIO 5:1, 2