Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

‘Ia Naunau Atili i Mea ua Faalogologo i Ai’

‘Ia Naunau Atili i Mea ua Faalogologo i Ai’

‘Ia Naunau Atili i Mea ua Faalogologo i Ai’

“O le mea lea e tatau ona atili ai ona tatou naunau i mea ua tatou faalogologo i ai, neʻi teʻa ese i tatou ma ia mea.”—EPERU 2:1.

1. Seʻi faataʻitaʻi mai pe faapefea i le tosina ese atu i isi mea ona taʻitaʻia ai i puapuaga?

PE TUSA ma le 37,000 tagata ua maliliu i faalavelave tau taavale i tausaga taʻitasi i le Iunaite Setete. Ua faapea mai nisi e iai le tomai faapitoa i lea tulaga, o le tele o nei maliu sa ono mafai ona ʻalofia pe ana matuā uaʻi atu avetaavale i tulafono o auala tetele. O nisi avetaavale ua tosina ese atu i faailoilo ma laupapa o faasilasilaga, po o le faaaogāina foʻi o a latou telefoni feaveaʻi. E iai foʻi isi ua fai ma masani le aai a o aveina le taavale. I tulaga uma nei, o le tosina ese e mafai ona taʻitaʻia ai i puapuaga.

2, 3. O le ā le apoapoaʻiga na avatu e Paulo i Kerisiano Eperu, ma aiseā sa talafeagai ai lana fautuaga?

Pe tusa ma le 2,000 tausaga a o leʻi muaʻi fauina taavaleafi, na faailoa mai ai e le aposetolo o Paulo se ituaiga o faatosinaga ese sa faamaonia le aafia ai o nisi o Kerisiano i Eperu. Sa faamamafa atu e Paulo e faapea ua tuuina atu nei iā Iesu Keriso se tulaga e maualuga aʻe i agelu uma, auā ua afio nei i le itu taumatau o le Atua. Ona faapea mai lea o le aposetolo: “O le mea lea e tatau ona atili ai ona tatou naunau i mea ua tatou faalogologo i ai, neʻi teʻa ese i tatou ma ia mea.”—Eperu 2:1.

3 Aiseā na manaʻomia ai e Kerisiano Eperu ona “atili . . . naunau i mea ua . . . faalogologo i ai” e uiga iā Iesu? Auā ua toeitiiti 30 tausaga talu ona tuua e Iesu le lalolagi. Sa amata ona tafetafea ese atu nisi Kerisiano Eperu mai i le faatuatuaga moni, ona ua leai lo latou Matai. Sa faatosina ese i latou e le faiga o mea faa-Iutaia, le auala sa latou tapuaʻi ai muamua.

Sa Manaʻomia Ona Latou Matuā Uaʻi Atu

4. Aiseā atonu na faaosoosoina ai nisi o Kerisiano Eperu e toe foʻi i le faa-Iutaia?

4 Aiseā sa ono faaosoosoina ai se Kerisiano e toe foʻi i le faiga o mea faa-Iutaia? O le tapuaʻiga sa faia i lalo o le Tulafono sa aofia ai meafaitino. Sa mafai ona vaai tagata i ositaulaga ma lagona le manogi o taulaga. Peitaʻi, i le tele lava o tulaga, sa ese le tulaga na iai le Faa-Kerisiano. I Kerisiano sa iai se Ositaulaga Sili, o Iesu Keriso, peitaʻi ua 30 tausaga talu ona lē toe vaaia o ia i le lalolagi. (Eperu 4:14) Sa iai lo latou malumalu, peitaʻi o lona mea paia o le lagi lea. (Eperu 9:24) Na i lo le peritome i le tino sa iai i le Tulafono, o le peritome faa-Kerisiano o “le loto lea.” (Roma 2:29) O lona uiga la, i le manatu o Kerisiano i Eperu, na foliga mai ua pei e lavelave le Faa-Kerisiano.

5. Sa faapefea ona faaalia e Paulo e maualuga atu le tapuaʻiga sa faavaeina e Iesu na i lo le tapuaʻiga sa faia i lalo o le Tulafono?

Sa ao i Kerisiano i Eperu ona iloa se mea tāua e faatatau i le tapuaʻiga lea sa amataina e Keriso. Sa faavae moni lava i le faatuatua na i lo le tino mai o mea, ma sa maualuga aʻe na i lo le Tulafono na ala mai i le perofeta o Mose. Na tusi Paulo e faapea: “Auā afai o le toto o povi poa, ma ʻoti, ma le lefulefu o le povi fafine taanoa, ua sausau atu ai i e ua leaga, e faapaiaina ai e oo i le faamamāina o le tino, e le sili ea ona faamamāina o outou loto fuatia ifo ai galuega e oti ai, i le toto o Keriso, o le na avatua o ia e ia i le Agaga faavavau e fai ma taulaga e le ponā i le Atua, ina ia outou auauna i le Atua soifua?” (Eperu 9:13, 14) Ioe, e tele auala sa sili ai le faamagaloga e ala mai i le faatuatua i le taulaga togiola a Iesu Keriso, na i lo le faamagaloga sa maua mai i taulaga sa ofoina i lalo o le Tulafono.—Eperu 7:26-28.

6, 7. (a) O le ā le tulaga na faanatinati ai i Kerisiano Eperu ona ‘naunau atili i mea sa latou faalogo ai?’ (e) Ina ua tusi atu Paulo i Kerisiano Eperu, o le ā le umi o le taimi o totoe a o leʻi faaumatiaina Ierusalema? (Tagaʻi i le faaopoopoga.)

Sa iai le isi māfuaaga na manaʻomia ai i Kerisiano Eperu ona matuā uaʻi atu i mea na faalogo i ai e faatatau iā Iesu. Sa ia valoia o le a faaumatia Ierusalema. Na fetalai Iesu e faapea: “Auā e oo mai ia te oe ona aso e tanu ai le mea mautietie e sio ai ia te oe e i latou ua ita ia te oe, latou te sioina lava ia te oe, e puipui ia te oe i itu uma; latou te olopalaina foi oe, atoa ma lau fanau i totonu ia te oe; latou te le tuua foi se maa i luga o le tasi maa i totonu ia te oe; auā ua le iloa e oe ona po ua asia mai ai oe.”—Luka 19:43, 44.

7 O afea o le a tupu ai lenei mea? E leʻi faailoaina mai e Iesu le aso ma le taimi. Na i lo lenā, na ia aumai le faatonuga lenei: “A iloa e outou ua siosiomia Ierusalema i ʻau o le taua, ia outou iloa i lea aso ua latalata lona faatafunaina. O lea aso, o e ua i Iutaia ia latou sosola i mauga; o e ua i totonu o lea aai, ia latou o ese; o e ua i le vao foi, aua neʻi latou o atu i totonu o le aai.” (Luka 21:20, 21) I le faagasologa o le 30 tausaga talu mai le taimi na fetalai ai Iesu i na upu, o nisi o Kerisiano i Ierusalema na oo ina mou atu lo latou mataala ae tosina ese i isi mea. E tai pei ua tosina ese atu la latou vaai a o ave le taavale. Afai e leʻi fetuunaʻia o latou manatunatuga, na mautinoa le faaumatiaina. Tusa lava pe sa latou manatu i ai pe leai, o le taimi lenā ua toeitiiti lava oo ane le faaumatiaga o Ierusalema! * Talosia, sa avea le fautuaga a Paulo o se lapataʻiga i Kerisiano i Ierusalema sa tautulemomoe faaleagaga.

‘Ia Naunau Atili i Mea ua Faalogologo i ai’ i Aso Nei

8. Aiseā e ao ai ona tatou ‘naunau atili i mea ua faalogologo i ai’ i upu moni o le Afioga a le Atua?

8 E pei lava o Kerisiano i le uluaʻi senituri, e manaʻomia ona tatou ‘naunau atili i mea ua faalogologo i ai’ i upu moni o le Afioga a le Atua. Aiseā? Auā o loo tatou fesagaʻi foʻi ma se faaumatiaga o loo faaloloʻu mai, e lē mo se nuu e tasi, ae mo le lalolagi atoa. (Faaaliga 11:18; 16:14, 16) E moni, tatou te lē o iloa le aso tonu ma le taimi o le a faia ai e Ieova lenei gaoioiga. (Mataio 24:36) Peitaʻi, ua tatou molimauina le faataunuuina o valoaga a le Tusi Paia, lea e faaalia ai ua tatou ola nei i “aso e gata ai.” (2 Timoteo 3:1-5) O lea la, e ao lava ona leoleo i tatou mai so o se mea e ono faatosina ese ai i tatou. E manaʻomia ona tatou naunau atu i le Afioga a le Atua ma faatumauina se uiga o le faanatinati. E na o le faia faapea e mafai ai ona tatou “sao mai ia mea uma ua tali oo mai.”—Luka 21:36.

9, 10. (a) E faapefea ona tatou faaalia le naunau atu i mataupu faaleagaga? (e) E faapefea ona avea le Afioga a le Atua o ‘se sulu i o tatou vae’ ma ‘se malamalama i o tatou ala’?

9 I nei taimi faigatā, e mafai faapefea ona tatou faaalia o loo tatou ‘naunau atili’ i mea faaleagaga? O se tasi o auala o le auai lea e lē aunoa i sauniga faa-Kerisiano, fonotaga, ma tauaofiaga. E ao foʻi ona avea i tatou ma tagata aʻoga maelega o le Tusi Paia, ina ia tatou tosina vavalalata atu ai i Lē na tusia, o Ieova le Atua. (Iakopo 4:8) Afai tatou te aʻoaʻoina le poto e uiga iā Ieova e ala i a tatou lava suʻesuʻega ma sauniga, o le a pei ai i tatou o le faisalamo o lē na faapea atu i le Atua: “O lau afioga o le sulu lea i oʻu vae, ma le malamalama i loʻu ala.”—Salamo 119:105.

10 E avea le Tusi Paia ma ‘malamalama i o tatou ala’ ona o loo taʻu maia iā i tatou fuafuaga a le Atua mo le lumanaʻi. E mafai foʻi ona avea ma ‘sulu i o tatou vae.’ I nisi faaupuga, e mafai ona fesoasoani iā i tatou i le mea e fai pe a fesagaʻi ma faafitauli tigā o le olaga. O le māfuaaga lenā e tāua ai lo tatou ‘naunau atili atu i mea ua faalogologo i ai’ pe a tatou faatasitasi ma aumea talitonu mo faatonuga, e oo foʻi i le faitauina e i tatou lava o le Afioga a le Atua. O faamatalaga tatou te aʻoaʻoina, e fesoasoani i le faia o filifiliga atamai ma le aogā, lea o le a faamalie ma faafiafiaina ai Ieova. (Faataoto 27:11; Isaia 48:17) E mafai faapefea ona tatou faateleina lo tatou naunau atu i sauniga atoa ma taimi o a tatou lava suʻesuʻega, ina ia maua ai le tele o aogā i sauniuniga faaleagaga mai le Atua?

Ia Faaleleia lo Tatou Uaʻi Atu i Taimi o Sauniga

11. Aiseā e avea ai le uaʻi atu i sauniga faa-Kerisiano o se luʻi i nisi taimi?

11 E iai taimi e lē faigofie ai le uaʻi atu i sauniga faa-Kerisiano. E faigofie tele ona tosina ese atu le mafaufau, atonu po o se pepe o tagi ia po o se tagata e tuai mai o loo saʻili sona nofoa. E faigofie foʻi ona tatou lagona le vaivai ona o galuega mamafa sa fai i le aso. Atonu o lē o loo talanoa mai i le pulelaa e lē o se failauga e faagaee ai le naunau, ma o le mea e tupu, e ono tataʻiina ese ai o tatou mafaufau—ia po o le tautulemoe foʻi! Pe a manatu i le tāua o faamatalaga o loo talanoaina, e ao lava ona tatou taumafai malosi e faaleleia lo tatou uaʻi atu i le taimi o sauniga a le faapotopotoga. Peitaʻi e faapefea ona fai o lenei mea?

12. E mafai faapefea ona faafaigofie ona tatou uaʻi atu i taimi o sauniga?

12 E masani lava ona faigofie ona tatou uaʻi atu i taimi o sauniga pe a tatou sauniuni lelei. O lea la, aiseā e lē faatulaga ai se taimi e muaʻi manatunatu ai i mataupu o le a talanoaina? E na o ni nai minute lava e faaalu i aso taʻitasi e faitau ai ma manatunatu loloto i se vaega o mataupu faatulagaina mo le faitau Tusi Paia o le vaiaso. Afai e faatulaga lelei, e mafai foʻi ona tatou maua se taimi e sauniuni ai mo le Suʻesuʻega Tautusi a le Faapotopotoga, ma le Suʻesuʻega o Le Olomatamata. Po o le ā lava le faasologa tatou te filifilia, e tasi le mea ua mautinoa: O le faia o sauniuniga, e fesoasoani lea iā i tatou ina ia uaʻi atu i mea o talanoaina i sauniga a le faapotopotoga.

13. O le ā e ono fesoasoani iā i tatou ina ia faaauau ona uaʻi atu i mea o talanoaina i sauniga?

13 E faaopoopo atu i le sauniuni lelei, ua iloa e nisi le faigofie ona latou naunau atu i taimi o sauniga, pe a latou nonofo i le pito i luma o le Maota o le Malo. O isi auala e ʻalofia ai le tosina ese o le mafaufau, o le taulaʻi pea o le vaai i le failauga, ia suʻe lau Tusi Paia pe a faitau mau, atoa ma le faia o ni faamaumauga. Peitaʻi, o le sauniunia lelei o le loto, e sili atu ona tāua na i lo so o se isi lava auala e uaʻi atu ai. E manaʻomia ona tatou malamalama i le fuafuaga o lo tatou faapotopoto faatasi. O le māfuaaga autū tatou te faatasitasi ai ma uso talitonu, ina ia tapuaʻi iā Ieova. (Salamo 26:12; Luka 2:36, 37) O sauniga o se auala tāua tele mo le fafagaina faaleagaga o i tatou. (Mataio 24:45-47) E lē gata i lea, e tatou te maua ai avanoa e “taufaatupu ai le alofa ma galuega lelei.”—Eperu 10:24, 25.

14. O le ā tonu lava e fua i ai le lelei o se sauniga?

14 E ono fuaina e nisi le lelei o se sauniga i tomai o i latou o loo taulimaina. Afai e agavaa failauga, e ono manatu i ai o se sauniga manaia. Peitaʻi, afai e foliga mai e leai ni aogā e maua mai i le aʻoaʻo atu, ona tatou ono manatu ai lea, e lē lelei. E moni e ao i uso o loo faia a latou vaega i le sauniga ona uaʻi atu i le auala e aʻoaʻo atu ai, aemaise ina ia pāʻia ai loto o le ʻaufaalogologo. (1 Timoteo 4:16) Peitaʻi, e lē tatau foʻi iā i tatou le ʻaufaalogologo ona soona faitio naʻuā. E ui lava e tāua tomai tau aʻoaʻo atu o i latou o loo faatinoina, ae e lē na o le pau ai lenā o le mea e faalagolago i ai le lelei o se sauniga. Pe e te lē ioe ea o le mea e ao ona tatou manatu mamafa i ai, e lē o le lelei o le auala e taulimaina ai e le failauga lana lauga, ae o lo tatou uaʻi atu ma le lē gāsē? Pe a tatou auai i sauniga ma uaʻi atu i mea o talanoaina, o lenā ua tatou tapuaʻi atu i le Atua e tusa ma lona finagalo. O le mea lenā e fua i ai le lelei o se sauniga. Afai tatou te naunau e ave i fale le poto e uiga i le Atua, o le a tatou maua aogā mai i sauniga, po o ā lava tomai o failauga o iai. (Faataoto 2:1-5) O lea la, seʻi o tatou maumauaʻi e faaalia le ‘naunau atili i mea ua faalogologo i ai’ i taimi o a tatou sauniga.

Ia Maua Atoatoa Aogā Mai Au Lava Suʻesuʻega

15. E faapefea ona aogā le suʻesuʻe ma le manatunatu loloto iā i tatou?

15 E tele ni aogā tatou te maua mai le ‘naunau atili’ ma manatunatu loloto i taimi e fai ai a tatou lava suʻesuʻega. O le faitauina o le Tusi Paia ma lomiga faa-Kerisiano ma mafaufau i ai, o le auala lea tatou te maua ai avanoa tāua e tāmau ai upu moni o le Afioga a le Atua i o tatou loto. O le faia faapea, o le a iai se aafiaga loloto i le auala tatou te mafaufau ma gaoioi ai. E mautinoa lava le fesoasoani iā i tatou e mauaina le fiafia i le faia o le finagalo o Ieova. (Salamo 1:2; 40:8) O lea, e manaʻomia ona uaʻi totoʻa atu i taimi o a tatou suʻesuʻega mo le mauaina o aogā. E faigofie lava ona tosina ese atu! O nai mea iti lava e masani ona faalavelave mai—o le tatagi o le telefoni po o se mea e paʻō, e ono faapogaia ai lo tatou tosina ese atu. Ia, po o le lē lava foʻi o lo tatou onosai e uaʻi atu ai. Atonu na amata ma se faanaunauga lelei ina ia fafagaina faaleagaga, ae uma ane ua alu solo le mafaufau i isi mea. E faapefea la ona tatou ‘naunau atili’ i taimi e fai ai a tatou lava suʻesuʻega o le Afioga a le Atua?

16. (a) Aiseā e tāua ai mo i tatou le faatulaga o se taimi mo suʻesuʻega a le tagata lava ia? (e) O faapefea ona e maua le taimi mo le suʻesuʻeina o le Afioga a le Atua?

16 E aogā le fai o se faasologa, ma filifili se nofoaga e sili ona lelei e fai ai le suʻesuʻega. O le toʻatele o i tatou, e lē faigofie ona maua se taimi ma se nofoaga e na o i tatou ai lava. Tatou te ono manatu o le pisi i meafai i aso faisoo ua lē faigofie ai ona maua se taimi e fai ai mea tatou te mananaʻo e fai. E tatau la ona aua le nofoaʻi, ae faatulaga se taimi tatou te suʻesuʻe ai e ui ina pisi. Tatou te lē faatalitali faapea e teʻi lava ua oso mai le taimi e suʻesuʻe ai. Na i lo lenā, e manaʻomia ona tatou pulea le tulaga o mea ma faatulaga se taimi e suʻesuʻe ai. (Efeso 5:15, 16) O nisi latou te faatulaga se taimi puupuu i le taeao a o leʻi tele ni mea e faalavelave mai. O isi e latou te maua le taimi lelei i le afiafi. O le manatu tāua, e tatau ona tatou amanaʻia le manaʻoga tāua o le malamalama i le poto saʻo e uiga i le Atua ma lona Alo. (Ioane 17:3) Ia tatou faatulagaina nei loa se taimi e fai ai a tatou lava suʻesuʻega, ma tausisi i lenā faasologa.

17. O le ā le uiga o le manatunatu loloto, ma e faapefea ona aogā iā i tatou?

17 O le manatunatu loloto—o lona uiga o le manatunatu lea i mea ua e aʻoaʻoina e ala i suʻesuʻega—e matuā tāua lava. E fesoasoani iā i tatou ia maua manatu o le Atua, i mea o loo tatou faitauina ma tuu i o tatou loto. O le manatunatu loloto foʻi ua fesoasoani iā i tatou e iloa ai le auala e faatatauina ai fautuaga a le Tusi Paia, ina ia avea i tatou “ma e anaana i le upu, a e aua le na ona faalogologo i ai.” (Iakopo 1:22-25) E lē gata i lenā, e fesoasoani le manatunatu loloto iā i tatou e vavalalata atu ai iā Ieova, auā e mafai ai ona tatou toe manatunatu i ona uiga ma le auala o faamatilatila ai i le mataupu sa talanoaina i taimi o suʻesuʻega.

18. O ā tulaga e manaʻomia ina ia uigā ai le manatunatu loloto?

18 Ina ia maua atoatoa aogā mai i le suʻesuʻe ma le manatunatu loloto, aua neʻi iai se mea e tosina i ai le mafaufau. Ina ia mafai ona malamalama i faamatalaga fou pe a tatou manatunatu loloto, e ao ona tuu ese le faalavelave mai o meafai o le olaga i aso faisoo. O le faia faapea, e manaʻomia ai le taimi ma ia leai se mea e faalavelave mai. Peitaʻi, maʻeu le faafouina ai i le mauaina o taumafa faaleagaga ma vai o le upu moni o loo i le Afioga a le Atua!

19. (a) E tusa ai ma suʻesuʻega a le tagata lava ia, o le ā ua fesoasoani i nisi ina ia faateleina le taimi latou te uaʻi atu ai? (e) O le ā le uiga e ao ona iā i tatou e faatatau i le suʻesuʻe, ma o ā aogā tatou te maua mai i lenei gaoioiga tāua?

19 Ae ā pe afai e lē lava lo tatou onosai e uaʻi atu ai ma amata ai ona tafaofao le mafaufau, ae e leʻi umi ona suʻesuʻe? O nisi ua latou iloa e mafai ona faateleina lo latou uaʻi atu a o fai le suʻesuʻega e ala i le amata i ni nai suʻesuʻega pupuu ma faasolosolo malie atu ai lava ona faaumiumi le taimi e suʻesuʻe ai. O lo tatou sini, ia lava se taimi e suʻesuʻe ai na i lo le faanatinati ona fai. E manaʻomia ona tatou ati aʻe se matuā naunau i le mataupu o iloiloina. Ma e mafai ona tatou faia ni saʻiliʻiliga loloto e faaaogā ai le anoanoaʻi o mataupu ua saunia mai e le vasega o le auauna faamaoni ma le mafaufau. E anoanoaʻi aogā o le matuā tilofaʻia o “mea loloto . . . a le Atua.” (1 Korinito 2:10, LT) O le faia faapea o le a faateleina ai lo tatou poto e uiga i le Atua ma ati aʻe ai le malosi e mafaufau ai. (Eperu 5:14) Afai o i tatou o ni tagata aʻoga filigā o le Afioga a le Atua, o le a oo foʻi ina tatou “mafaia ona aʻoaʻoina atu i nisi.”—2 Timoteo 2:2.

20. E faapefea ona tatou ati aʻe ma faatumauina se faiā vavalalata ma Ieova le Atua?

20 O le auai i sauniga faa-Kerisiano ma le faia o suʻesuʻega a le tagata lava ia e fesoasoani tele iā i tatou e ati aʻe ma faatumauina ai se faiā vavalalata ma Ieova. E foliga mai, o le tulaga lenā sa iai le faisalamo o lē na faapea atu i le Atua: “Ua tele lava loʻu naunau i lau tulafono; ou te mafaufau i ai i le aso atoa.” (Salamo 119:97) Pe a fua i nei manatu, e ao ona tatou auai e lē aunoa i sauniga, fonotaga, ma tauaofiaga. E ao foʻi ona tatou faatulaga se taimi mo le suʻesuʻeina o le Tusi Paia ma manatunatu loloto i ai. O le a matuā tauia lava i tatou pe a tatou ‘naunau atili i mea ua faalogologo i ai’ i le Afioga a le Atua.

[Faamatalaga pito i lalo]

^ pala. 7 E foliga mai atonu na tusia le tusi i Kerisiano Eperu i le 61 T.A. Afai o le taimi lea na tusia ai, e toe lima la tausaga o totoe ona siʻomia loa lea o Ierusalema e ʻautau a Cestius Gallus. E leʻi umi se taimi ae toe solomuli na ʻautau, ma na maua ai le avanoa o Kerisiano sa mataala e sosola ai. I le fā tausaga mulimuli ane, na faaumatia ai le aai e ʻautau a Roma i le taʻitaʻiga a le Taʻitaʻi ʻau a Tito.

Pe E te Manatua?

• Aiseā na tafetafea ese ai nisi Kerisiano Eperu mai i le faatuatua moni?

• E mafai faapefea ona tatou uaʻi atu ma le lē gāsē i taimi o sauniga faa-Kerisiano?

• O le ā e mafai ona fesoasoani iā i tatou ina ia manatunatu loloto ai ma faaleleia suʻesuʻega faale-Tusi Paia a le tagata lava ia?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 11]

Sa manaʻomia e Kerisiano Eperu ona mataalia i le faaumatiaga o Ierusalema sa faaloloʻu ane

[Ata i le itulau 13]

E mafai e mātua ona fesoasoani i a latou fanau ina ia maua aogā mai sauniga faa-Kerisiano