Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

“Ia Toleniina Oe Lava”

“Ia Toleniina Oe Lava”

“Ia Toleniina Oe Lava”

CITIUS, altius, fortius—ia sili atu ona saosaoa, sili atu ona maualuga, sili atu ona malosi! O sini nei sa tausinio tagata afeleti Eleni ma Roma i aso anamua e ausia. Mo le faitau senituri i Olympia, Delphi, Nemea ma Isthmus o Korinito, sa faia ai taaloga afeleti tetele “sa faamanuiaina” e atua ma maimoaina ma le naunau e le faitau afe o tagata. O le filifilia aloaʻia e tauvā i nei taaloga, sa avea o se iʻuga o toleniga mamafa mo le tele o tausaga. O le a matuā viiviia i latou o le a manumalo faapea foʻi aai e ō mai ai.

I le iai i se siʻomaga faapena, e lē o se mea e faateʻia ai le faatusaina e tusitala o Tusitusiga Kerisiano Eleni, le tausinioga faaleagaga i taaloga afeleti. Ina ia faataʻitaʻi ni auala uigā o le aʻoaʻo atu, na faaaogā ma le tomai ai e aposetolo o Peteru ma Paulo faataʻitaʻiga na faavae mai i taaloga. I o tatou aso, o loo faaauau ai pea lenei tausinioga malosi a Kerisiano. Na tatau i Kerisiano o le uluaʻi senituri ona feagai ma le faiga o mea faa-Iutaia; ae i aso nei e tatau ona tatou ‘tauivi’ ma le faiga o mea a lenei lalolagi aoao ua lē o toe umi ae faaumatia. (2 Timoteo 2:5; 3:1-5) Atonu ua iloa e nisi, o la latou “tausinioga o le faatuatua” e faaauau pea ma e tigāina. (1 Timoteo 6:12, The New English Bible) O le iloiloina o nisi o faatusatusaga o taaloga afeleti ma tausinioga faa-Kerisiano o loo i le Tusi Paia o le a faamaonia le sili ona aogā.

Se Faiaʻoga Maoaʻe

O le taulau manuia o se tagata taalo e faalagolago tele i le faiaʻoga. E tusa ai o taaloga i aso anamua, ua taʻua e le Archaeologia Graeca: “E tatau i tagata tauvā ona ioe sa latou faaaluina masina atoatoa e sefulu e toleni ai.” E manaʻomia foʻi la e Kerisiano ni toleniga māeʻaeʻa. Na fautua atu Paulo iā Timoteo, o se toeaina Kerisiano: “Ia toleniina oe lava i le tuutoina faale-Atua e fai ma ou sini.” (1 Timoteo 4:7, NW) O ai le faiaʻoga o se “tagata taalo” Kerisiano? E leai lava se isi na i lo o Ieova le Atua. Na tusi le aposetolo o Peteru: “A o le Atua e ona le alofa tunoa uma lava . . . e faaatoatoaina outou e ia lava, e faatumauina, e faamalosia foi outou.”—1 Peteru 5:10, LF.

O le faaupuga “e faaatoatoaina outou” e sau mai le veape Eleni lea o lona uiga autū e tusa ai o le Theological Lexicon of the New Testament o le “faafetaui atu o se mea [poo se tagata] mo lona fuafuaga, fuafua ma fetuunaʻi se mea i lona faaaogāina.” E faapena foʻi le faamatalaga a le Greek-English Lexicon a Liddell ma Scott e faapea o lenei veape e mafai ona faauigaina i le “sauniunia, toleni, pe faaauupegaina atoatoa.” O ā auala ua ‘sauniunia, toleni, pe faaauupegaina atoatoa’ ai i tatou e Ieova mo le tausinioga faigatā faa-Kerisiano? Ina ia malamalama i le faatusatusaga, seʻi o tatou iloiloina nisi o metotia o loo faaaogāina e faiaʻoga.

Ua faapea mai le tusi o le Olympic Games in Ancient Greece: “O i latou o loo gafa ma le toleniina o talavou na faaaogāina auala autū e lua, muamua o le fuafua ina ia faalaeiau le tamaitiiti e faia le tele o taumafaiga faaletino e mafai, ina ia ausia ai se iʻuga e sili ona lelei, ma lona lua o le faaleleia lea o lona tomai ma le auala e fai ai.”

I se tulaga talitutusa, ua faalaeiauina ma faamalosia i tatou e Ieova ina ia ausia le mea sili e mafai ma faaleleia ai o tatou tomai i lana auaunaga. Ua faamalosia i tatou e le Atua e ala i le Tusi Paia, o lana faalapotopotoga faalelalolagi, ma uso Kerisiano taʻumatuaina. I nisi o taimi na te toleniina ai i tatou e ala i faasaʻoga. (Eperu 12:6) Ae o isi taimi, atonu e faatagaina e ia tofotofoga ma tulaga faigatā eseese e oo mai iā i tatou, ina ia mafai ai ona tatou atiina aʻe le onosai. (Iakopo 1:2-4) E na te saunia foʻi le malosi manaʻomia. Ua faapea mai le perofeta o Isaia: “O e faatalitali ia Ieova, e toe faafouina lo latou malosi; latou te sii ae apaau e pei o aeto; latou te femoei, a e le vaivai; latou te savavali, a e le tigaina.”—Isaia 40:31.

Ae sili atu i lenā, ua foaʻiina mai e le Atua iā i tatou se vaega tele o lona agaga paia, lea ua faamalosia ai i tatou e faaauau ona tuuina atu le auaunaga na te taliaina. (Luka 11:13) Ua onosaia e auauna a Ieova mo se taimi umi tofotofoga faigatā o le faatuatua. O loo faia faapea e i latou o tane ma fafine e pei foʻi o i tatou. Ae o lo latou faalagolago atoatoa atu i le Atua ua fesoasoani iā i latou e tutumau ai. O le mea moni, “o le matua tele o le mana e mai i le Atua, a e le mai ia te i matou.”—2 Korinito 4:7.

Se Faiaʻoga Agalelei

E tusa ai ma le manatu o se tasi alii tomai faapitoa, o se tasi o galuega a se faiaʻoga i aso anamua o le “fuafuaina lea o le ituaiga ma le aofaʻiga o faamalositino sa manaʻomia mo tagata taaalo taʻitasi ma le ituaiga o taaloga.” A o toleniina la i tatou e le Atua, e na te iloiloina o tatou tulaga taʻitasi, agavaa, le fausaga, ma mea e gata mai ai le mafai. E masani lava a o toleniina i tatou e Ieova, tatou te ole atu iā te ia e pei ona faia e Iopu: “Seʻi e manatu, na e faia aʻu e pei o le omea; e te toe faafoisia ea aʻu i le efuefu?” (Iopu 10:9) E faapefea ona tali mai ma le agalelei lo tatou faiaʻoga? Na tusi mai Tavita e uiga iā Ieova: “Ua silafia lava e ia le mea na fai aʻi i tatou; ua manatu ia o le efuefu lava i tatou.”—Salamo 103:14.

Atonu o loo iai sou faafitauli tugā tau i le soifua mālōlōina ua faatapulaa ai mea e te mafaia i le faiva, pe atonu foʻi o loo e tauivi ma se tulaga o lou manatu faatauvaa iā te oe lava. Pe atonu o loo e taumafai e taofia se masaniga leaga, pe e te ono lagona foʻi faapea ua lē mafai ona e fesagaʻia omiga mai au tupulaga tou te tuaoi, i le fale faigaluega, po o le aʻoga. Po o le ā lava le tulaga atonu o loo e iai, aua nei galo e sili atu ona malamalama Ieova i ou faafitauli na i lo o se isi lava, e aofia ai ma oe! I le avea ma faiaʻoga manatu mamafa, e iai pea o ia i inā e fesoasoani iā te oe pe afai e te faalatalata atu iā te ia.—Iakopo 4:8.

O faiaʻoga foʻi i aso anamua “na mafai ona latou faavasegaina le tulaga lē lavā po le vaivai, e lē māfua mai i faamalositino ae e māfua mai isi mea, e faapogaia mai tulaga faalemafaufau, o le maitaita, le lotomafatia ma isi lava mea. . . . Sa oo atu le pule a [faiaʻoga] i le mamao e latou te vaavaaia ai le auala o loo ola ai tagata taaalo ma latou fautuaina ai mea latou te manatu e manaʻomia.”

Pe e te lagona i nisi o taimi le lē lavā ma le vaivai ona o le faalausosoo mai o omiga ma tofotofoga a lenei lalolagi? I le avea ma ou faiaʻoga, o loo matuā naunau mai Ieova iā te oe. (1 Peteru 5:7) E vave tele ona ia faailoa atu iā te oe so o se faailoga o se vaivaiga po o se faafitauli faaleagaga. E ui lava e amanaʻiaina e Ieova la tatou filifiliga saʻoloto ma aiā a le tagata lava ia, ae o le manatu mamafa mai mo lo tatou tulaga lelei e faavavau, ua saunia ai e ia le tele o fesoasoani ma faasaʻoga pe a manaʻomia. (Isaia 30:21) E faapefea? E ala mai le Tusi Paia ma lomiga e faavae mai le Tusi Paia, o toeaina faaleagaga i le faapotopotoga, ma lo tatou ʻauuso alolofa.

“Ia Fai Faatatau i Mea Uma lava”

O le mea moni, e iai mea e sili atu ona manaʻomia ina ia taulau ai na i lo le tau ina avea ma faiaʻoga lelei. E faalagolago tele atu i le tagata taalo ma lona tuutoina atu i toleniga māeʻaeʻa. Sa faamalosia le faasologa, ona sa aofia ai i le toleniga le ʻalofia o nisi o mea, ma le tausia o meaʻai ua faatonuina. Na faapea mai Horace o se tusisolo o le senituri muamua T.L.M. e uiga i tagata tauvā, sa latou “ʻalofia tamaʻitaʻi ma le uaina” ina ia “ausia ai se sini o loo faananau i ai.” Ma e tusa ai ma le manatu o le tagata tomai faapitoa o le Tusi Paia o F. C. Cook, o tagata sa auai i taaloga sa tatau ona “pulea e le tagata lava ia, [ma] faatulafonoina meaʻai . . . mo le sefulu masina.”

Na faaaogā e Paulo lenei faatusatusaga ina ua ia tusi atu i Kerisiano i Korinito, o se aai sa masani lelei ma taaloga i Isthmius lea e latalata ane: “O i latou uma e fai aigofie [tausinio] e fai faatatau i mea uma lava.” (1 Korinito 9:25) O Kerisiano moni e ʻalofia le matapeʻapeʻa, faiga lē mama faaleituaiga, ma ituaiga olaga lē mama o le lalolagi. (Efeso 5:3-5; 1 Ioane 2:15-17) E tatau ona aveesea uiga lē amio Atua ma lē faale-Tusi Paia ae suia i uiga e pei o Keriso.—Kolose 3:9, 10, 12.

E mafai faapefea ona faia lenei mea? Seʻi mātau le tali a Paulo e ala i se faataʻitaʻiga uigā: “Ou te faatoilaloina loʻu nei tino, ma aʻu fai ai ma pologa, ina neʻi iu ina le faamaoni aʻu, o aʻu sa talaʻi atu i isi tagata.”—1 Korinito 9:27.

Maʻeu le uigā o se manatu na faamatilatila e Paulo i inei! Sa leʻi manatu o ia i le faatigāina o le tino. Na i lo lea, na ia taʻutino mai sa iai ni tauiviga i totonu iā te ia. I nisi taimi e na te faia ai mea sa leʻi faanaunau e fai, ae o mea na faanaunau e fai sa lē faia. Ae na ia tauivi malosi lava ina ia lē taitai ona faatagaina lona vaivai e pulea o ia. Na ia ‘faatoilaloina lona tino,’ i le lafoaʻia o tuʻinanauga ma uiga faaletagata.—Roma 7:21-25.

E manaʻomia e Kerisiano uma ona faia le mea lava lea. Na taʻua e Paulo suiga na faia e nisi i Korinito, na aafia muamua i le faitaaga, ifoga tupua, faiga faatauatane, gaoi, ma isi lava mea. O le ā na mafai ai ona suia i latou? O le malosi o le Afioga a le Atua ma le agaga paia faatasi ma lo latou maumauaʻi e gauaʻi i ai. Na faapea mai Paulo: “A ua taeele outou, a ua faapaiaina outou, a ua taʻuamiotonuina outou i le suafa o le Alii o Iesu Keriso, i le Agaga foi o lo tatou Atua.” (1 Korinito 6:9-11) Na tusi foʻi faapena Peteru e uiga iā i latou na tuua na masaniga leaga. Na latou faia ni suiga moni ina ia avea ma Kerisiano.—1 Peteru 4:3, 4.

Taumafaiga e Fuafua Lelei

Na faataʻitaʻia e Paulo le maumauaʻi o lona mafaufau ma le taulaʻi saʻo atu i le tuliloaina o sini faaleagaga i le faapea mai: “Ua faapea ona ou tuʻi, e le pei o se tuʻi le matagi.” (1 Korinito 9:26) E faapefea i se tagata fusu ona faatonutonu ana tuʻi? Ua tali mai le tusi o le Life of the Greeks and Romans: “Sa lē na o le tele o le malosi sa manaʻomia, ae ia mataalia foʻi le vaai e saʻili itu ua vaivai ai le isi o loo la fetaui. E tutusa foʻi ma le tāua o tomai faapitoa i le faaaogāina o lima lea e aʻoaʻoina i aʻoga pii, ma le vave ona faia o ana togafiti poto i lē o loo la fetaui.”

O lo tatou tino agasala o se tasi lea o mea o loo tatou tauivi. Pe ua tatou mātauina o tatou lava ‘vaivaiga?’ Po o tatou lotomalilie e vaai iā i tatou lava e pei ona vāai mai ai isi, aemaise lava le auala atonu o loo vaai mai ai Satani? E manaʻomia ai i lenei tulaga ona iloilo ma suʻesuʻe faamaoni le tagata lava ia, ma ia lotomalie e faia ni suiga. E faigofie tele ona ʻolegia i tatou. (Iakopo 1:22) Pagā le faigofie ona tatou faia ni faamolemolega pe a tatou faia ni mea sesē! (1 Samuelu 15:13-15, 20, 21) E tutusapau lenā tulaga ma le “tuʻi i le matagi.”

I nei aso e gata ai, o i latou o le a faafiafiaina Ieova ma maua le ola, e lē mafai ona lē mautonu i le filifilia o le mea saʻo mai le mea sesē i le faapotopotoga a le Atua ma le lalolagi piʻopiʻo. E tatau ona latou ʻalofia le fesouaʻiina, ma le “faalotolotolua e faaletumau ia i ona ala uma.” (Iakopo 1:8) E lē tatau ona faamaumau fua a latou taumafaiga i sini lē aogā. Pe afai e mulimuli se tasi i lenei ala saʻo, ma le lē faalotolotolua, o le a fiafia o ia ma ‘iloa ai e tagata uma lona alualu i luma.’—1 Timoteo 4:15.

Ioe, o loo faaauau pea le tausinioga faa-Kerisiano. O Ieova, o lo tatou Faiaʻoga Sili. Ua ia saunia ma le alofa taʻiala ma fesoasoani e tatau mo lo tatou tutumau mo le onosai ma le manumalo. (Isaia 48:17) E faapei o tagata taaalo i aso anamua, e tatou te manaʻomia ai ona atiina aʻe le aʻoaʻiina e le tagata o ia lava, le pulea totino, ma le maumauaʻi i la tatou taua o le faatuatua. O a tatou taumafaiga e fuafua lelei o le a matuā tauia lava.—Eperu 11:6.

[Pusa i le itulau 31]

“Faauu ia te Ia i le Suāuu”

O se vaega o le toleniina o le tagata taalo i Eleni anamua sa faia lea e le tagata na te faauua. O lana galuega o le uuina lea i le suāuu o tino o tagata o le a toleniina. Ua faapea mai le Olympic Games in Ancient Greece: “Na mātauina e faiaʻoga le iai o ni āuga aogā o le fofōina lea ma le tomai o maso, e faapena foʻi pe a fofōina lemū ma faamāmā, e fesoasoani i le faatoʻafilemu ma toe faafoʻisia mai o le malosi o se tagata taalo pe a uma sana toleniga umi.”

E pei ona mafai ona faamālū, faamālōlō ma faaleleia se tino o se tasi pe a uuina i se suāuu, e mafai foʻi i le faatatauina o le Afioga a le Atua i se “tagata taalo” Kerisiano ua vaivai ona faasaʻo, faamāfanafana, ma faamālōlōina ai o ia. O lea, i le taʻitaʻiga mai iā Ieova, na apoapoaʻia ai toeaina o le faapotopotoga ina ia tatalo mo lea tagata, ia faatusa e pei ua “faauu ia te ia i le suāuu i le suafa o [Ieova],” o se faiga tāua lea e toe malosi ai faaleagaga.—Iakopo 5:13-15; Salamo 141:5.

[Ata i le itulau 31]

I le faataulagaina, sa tatau i tagata taaalo ona ioe na toleni i latou mo le sefulu masina

[Faamatalaga i Ata]

Musée du Louvre, Pale

[Faamatalaga i Ata i le itulau 29]

Copyright British Museum